Decizia civilă nr. 3580/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 3580/R/2011
Ședința publică din data de 13 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul O. DE C. SI P. I. C., împotriva sentinței civile nr. 1524 din 24 martie
2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată T. N., având ca obiect conflict de muncă.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 11 octombrie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civila nr. 1524 din 24 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta T. N., în contradictoriu cu pârâtul O. DE C. ȘI P. I. C., și în consecință s-a dispus anularea evaluării performanțelor și abilităților reclamantei pe perioada (...) - (...).
S-a dispus refacerea evaluării performanțelor reclamantei de către pârâtă, pârâta fiind obligată la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că este competent să judece acțiunea formulată în complet specializat pentru cauze de litigii de muncă, iar nu de contencios administrativ, întrucât reclamanta nu are calitate de funcționar public pentru a fi incidente prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 iar actul atacat este un act de dreptul muncii, iar nu de drept administrativ întrucât nu este emis în regim de putere publică pentru organizarea executării legii sau executarea în concret a legii, ci în executarea raportului de muncă cu reclamanta.
Acțiunea este admisibilă întrucât privește drepturile reclamantei izvorâte din raportul de muncă, actul de dreptul muncii atacat influențând salarizarea și derularea în continuare a raportului de muncă. Interesul procesual al reclamantei este, de asemenea, născut, legitim și actual, întrucât de evaluarea contestată depinde salariul reclamantei și raportul său de muncă. Acțiunea este formulată în termen, termenul de prescripția al dreptului la acțiune este de 3 ani conform art. 283 lit. c) din Codul muncii, termen care curge de la data comunicării către reclamantă a fișei de evaluare.
Prin adresa din data de (...) s-a comunicat reclamantei fișa de evaluate, fără a exista confirmarea reclamantei pe această adresă, iar la data de (...) reclamanta a înregistrat la pârâtă contestația privind evaluarea deci în mod cert la această dată cunoștea evaluarea, iar acțiunea a fost înregistrată la data de (...), așadar în interiorul termenului de prescripție extinctivă. Excepțiile de procedură au fost soluționate la termenul de judecată din data de (...).
Reclamanta a fost angajata pârâtei pe postul de asistent registrator de la data de (...) până în data de (...), iar în această calitate a fost evaluată cu privire la performantele și abilitățile profesionale în data de (...), fiindu-i analizată activitatea desfășurată în perioada (...)-(...) .
Potrivit fisei individuale de evaluare a performantelor și a abilităților reclamantei, aceasta si-a desfășurat activitatea în perioada menționată la un nivel nesatisfăcător, dovedind o capacitate de organizare si de analiză scăzută, neîncadrându-se în termenele stabilite pentru realizarea sarcinilor de serviciu, având cunoștințe slabe despre standardele de calitate, nerespectând normele interne si instrucțiunile de lucru, lucrând greu în colectiv. Reclamanta a manifestat, potrivit acestei fise de evaluare, aptitudini si calități neadecvate în ceea ce privește relația cu alte instituții si cu terțele persoane.
Reclamanta s-a adresat pârâtei contestând evaluarea la pct. II,
1,2,4,5,6,7,8, III 2, 3, 4, 5, IV 1, 2.
Pârâta i-a comunicat reclamantei prin adresa nr. 5790/(...) că evaluarea a fost corect realizată mai ales întrucât s-a înregistrat un număr mare de înregistrări în soluționarea lucrărilor, fiind indicate următoarele lucrări soluționate cu întârziere: lucrările nr.54242, 54245, cu termen de soluționare (...), soluționate în (...), nr. 54386, 54414, 54468, 5755 cu termen de soluționare (...), soluționate în (...), nr. 54536, 54540, 54705, 54739, 54471 cu termen de soluționare (...), data soluționării (...), 54571,54595, 5., 54635,
54656 cu termen de soluționare (...), soluționate în (...), 54723, cu termen de soluționare (...), soluționată în (...), 54788, 54908, cu termen de soluționare (...), soluționate în (...), 54877, 54831, cu termen de soluționare în (...), soluționate în (...), 54811 cu termen de soluționare (...), soluționată în (...),
54867 cu termen de soluționare (...), soluționată în (...), nr. 57296, 57344,
57438 cu termen de soluționare (...) soluționate in 17.(...)0, cu termen de soluționare (...), soluționată în (...), 57124 cu termen de soluționare in
15.06.209 soluționată în (...) (f.9). Se mai constată că în perioada (...)-(...) sunt evidențiate 6 cereri soluționate de reclamantă iar în perioada 01.06.209-(...) a soluționat 730 de cereri față de media cererilor soluționate de 1253 cereri.
In perioada (...)-(...) reclamanta s-a aflat în concediu medical.
Din evidențele electronice ale registrelor pârâtei rezultă că cererile repartizate reclamantei spre soluționare au fost rezolvate în termen util, respectiv în aproximativ 30 de zile de la data înregistrării, acest termen de 30 de zile fiind depășit de puține ori si cu maximum 5 zile, ceea ce, în condițiile de lucru existente la pârâtă, caracterizate de un volum ridicat de lucru și într-o încărcătură mare pentru fiecare angajat (reiese că în termen de 2 luni unii angajați au avut de soluționat 1500 de cereri, iar media cererilor soluționate de asistenții registratori a fost de 1253 cereri constituie termenele rezonabile de soluționare a cererilor si nu denotă încălcarea cu vinovăție de către angajată a atribuțiilor de serviciu.
De altfel, este de remarcat că în mod eronat i s-a răspuns reclamantei că motivul punctajului slab obținut îl constituie nerespectarea termenelor de soluționare a lucrărilor, întrucât punctajul acordat în cadrul evaluării pentru acest criteriu a fost de 4 puncte din 5 posibile, punctaj mai mic obținând la celelalte criterii de evaluare. Or, pârâta nu a motivat în niciun fel în cadrul răspunsului la contestația reclamantei punctajul mic acordat la celelalte criterii de evaluare a competentei profesionale.
Prin urmare, neexistând nicio justificare în sensul mai sus menționat a calificativelor acordate în cadrul evaluării și constatând că această evaluareproduce vătămări reclamantei în ceea ce privește derularea raporturilor sale de muncă, în baza art. 40 alin. 1 lit. b, art. 39 lit. h din Codul Muncii, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul O. DE C. ȘI P. I. C., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulate de reclamantă.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond în mod eronat a respins excepțiile invocate de O. C.
Referitor la excepția tardivității acțiunii a arătat că reclamanta ă a luat cunoștință de înscrisul atacat în luna aprilie 2010.Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul T. C., în data de 08 iulie
2010 și în raport cu dispozițiile art. 283 alin. (1) lit. a) din Codul Muncii, actualizat, coroborat cu art. 73 lit. a) din Legea nr. 168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă, actualizată, este evident că acțiunea este tardiv introdusă, fiind depusă în afara termenului de 30 zile.
Referitor la excepția lipsei de interes arată că în acțiunea introductivă, nu se justifică un interes legitim, deoarece prin această acțiune nu se urmărește afirmarea sau realizarea unui drept recunoscut de lege.
Prin prezenta acțiune s-a solicitat instanței "să se constate că evaluarea performanțelor și abilităților pe perioada (...) - (...) a fost greșită întrucât faptele reținute în culpa reclamantei nu sunt reale și să se dispună refacerea evaluării performanțelor." Având în vedere că reclamanta a solicitat refacerea evaluării performanțelor și nu un drept recunoscut de lege, este evident că nu există un interes legitim.
Referitor la excepția nemotivării hotărârii arată că sentința nu este motivată nici în drept nici în fapt, astfel cum este prevăzut în art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod pr. civ.
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă este inadmisibilă deoarece instanța de judecată nu poate să oblige O. de C. și P. I.
C. să refacă evaluarea performanțelor și abilităților reclamantei, deoarece instanța nu are cunoștință despre modul de îndeplinire, de către reclamantă, a atribuțiilor ce-i revin prin fișa postului.
Pe fondul cauzei consideră că sentința civilă nr. 1., pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică.
Potrivit prevederilor art. 54 alin. (1) și (2) din Regulamentul Intern al O. de C. P. I. C., aprobat prin D. nr. 106/(...) a D.ui O.C.P.I. C., cu modificările și completările ulterioare ,,(1) E.a profesională a salariaților constă în aprecierea gradului în care angajații își îndeplinesc responsabilitățile de serviciu, comportamentul salariatului la locul de muncă în raport cu postul ocupat și aptitudinile adiacente. (2) Personalul de execuție este evaluat de către șeful ierarhic superior. "
F. individuală de evaluare a performanțelor și abilităților pentru perioada
(...) - (...), a fost întocmită de șeful ierarhic superior al reclamantei, care era în măsură să evalueze performanțele profesionale ale acesteia, respectiv domnișoara M. Octaviana NEGULESCU - registrator șef al Serviciului de P. I. din cadrul O. C.
Instanța de fond a reținut greșit în motivarea sentinței civile recurate că
"în mod eronat i s-a răspuns reclamantei că motivul punctajului slab obținut îl constituie nerespectarea termenelor de soluționare a lucrărilor, întrucât punctajul acordat în cadrul evaluării pentru acest criteriu a fost de 4 puncte din 5 posibile, punctaj mai mic obținând la celelalte criterii de evaluare. Ori pârâta nu a motivat în nici un fel în cadrul răspunsului la contestația reclamantei punctajul mic acordat la celelalte criterii de evaluare a competențeiprofesionale. "
Arată că motivul pentru care nu s-a schimbat calificativului acordat prin
F. I. de E. a P. și A., respectiv cel de "nesatisfăcător" în urma analizării contestației depusă de reclamantă la O. C. nu a constat doar în nerespectarea termenelor de soluționare a lucrărilor, ci în neîndeplinirea atribuțiilor ce-i revin prin fișa postului, în comportamentul neadecvat la locul de muncă.
La data de (...), dată de la care reclamanta T. N. s-a aflat în concediu medical, în urma verificărilor efectuate asupra dosarelor repartizate spre soluționare acesteia prin RGI (Registrul General de I. în format electronic), s-a constatat că un număr de 37 dosare de carie funciară, 3 extrase de carie funciară de autentificare și 7 extrase de carie funciară de informare nu au fost soluționate de către reclamantă, în sensul că nu au fost comunicate către petenți și nu a fost operate (bifate) în Registrul General de I. D. avea această obligație, reclamanta nu a adus la cunoștința registratorului șef faptul că nu a soluționat aceste cereri care se aflau la termen, iar unele chiar ieșite din termen. Aceste aspecte reies din Procesul verbal înregistrat sub nr. 1387/(...) la B. de C. și P.
I. C.-N.
Susținerea instanței de fond potrivit căreia cererile repartizate reclamantei spre soluționare au fost rezolvate în termen util, respectiv în aproximativ 30 de zile de la data înregistrării, acest termen de 30 de zile fiind depășit de puține ori și cu maximum 5 zile .... ", este neîntemeiată deoarece termenele privind soluționarea cererilor depuse la O. C. sunt cele fixate în baza Ordinului nr. 186/2009 al D.ui General al ANCPI, privind stabilirea termenelor de prestare a serviciilor furnizate de A. N. de Cad astru si P. I. și unitățile sale subordonate.
Termenul de 30 de zile la care face referire instanța de fond se referă la comunicarea către petenți, a încheierilor de carte funciară pronunțate de către O. C., așa cum reiese din prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată și actualizată încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii. "
Totodată, în urma aceleiași acțiuni de verificare efectuată asupra dosarelor repartizate spre soluționare reclamantei T. N. au fost identificate un număr de 183 de dosare soluționate, însă nepredate în arhiva B.ui de C. și P. I. C.-N., astfel cum reiese din Procesul verbal înregistrat sub nr. 1402/(...) la B. de C. și P. I. C.-N.
Un alt aspect este acela că, în perioada mai 2007 - aprilie 2009, reclamanta T. N., asistent registrator în carul B.ui de C. și P. I. C.-N., a soluționat doar cereri privind extrase de carte funciară de informare, acestea fiind de complexitate mică (scăzută), soluționare care nu necesită o pregătire profesională deosebită. Doar începând cu luna mai 2009 i-au fost repartizate spre soluționare cereri de complexitate medie (de înscriere în cartea funciară) îndeplinind astfel, în întregime, atribuțiile unui asistent registrator, atribuții ce reies din fișa postului.
În ședința Consiliului de conducere din data de (...), registratorul șef M.
Negulescu - superiorul ierarhic al reclamantei, a adus la cunoștința conducerii instituției faptul că, doamna T. N. a înregistrat greșeli repetate în redactarea lucrărilor, întârzieri în soluționarea acestora, are un comportament total neadecvat la locul de muncă și creează numeroase divergente, există numeroase "semnale de alarmă" din partea notarilor publici din județul C. cuprivire la atitudinea total neadecvată pe care reclamanta o are la locul de muncă și cu privire la "greșeli grave" în redactarea lucrărilor.
Ori, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordinul nr. 633/2006 al
D.ui General al ANCPI, pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară " (1) Personalul birourilor teritoriale este obligat să-și aducă la îndeplinire atribuțiile ce-i revin potrivit legii, fișei postului, regulamentului de ordine interioară, precum și a prezentului regulament, să respecte programul de lucru, să aibă o ținută vestimentară decentă și o atitudine cuviincioasă față de public."
Reclamanta T. N. a fost și sancționată disciplinar cu reducerea salariului de bază pe o perioadă de 3 luni cu 10 %, astfel cum reiese din D. nr. 23/(...), emisă de D. O. de C. și P. I. C.
Consideră că nu este etic, moral ca în luna în care un angajat care înregistrează greșeli repetate în efectuarea lucrărilor repartizate, are întârzieri în soluționarea acestora, nu are un comportament adecvat la locul de muncă să-i fie acordat calificativul "BUN" sau "FOARTE BUN", în urma evaluării.
Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, reclamanta nu a respectat termenul de contestație de 5 zile prevăzut la art. 57 alin. (2) din Regulamentul Intern al O. de Cad astru P. I. C., aprobat prin D. nr. 106/(...) a D.ui O.C.P.1. C. "contestația se depune și se înregistrează la registratura generală a instituției în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință a rezultatelor evaluării
și se soluționează de către comisia de soluționare a contestațiilor constituită prin decizie a directorului oficiului teritorial."
Reclamanta a luat la cunoștință de F. I. de E. a P. și A. prin N. de informare înregistrată în evidentele instituției sub nr. 4968/(...) și a contestat acest act la data de (...), astfel cum reiese din adresa înregistrată la O. C. sub nr. 5790/(...).
Cu toate că această contestație a fost depusă la registratura O. de C. și
P. I. C. după expirarea termenului de 5 zile, a fost analizată de către C. de soluționare a contestațiilor, care a hotărât că activitatea desfășurată de reclamanta T. N., în perioada (...) - (...), nu justifică schimbarea calificativului acordat, respectiv cel de nesatisfăcător.
Reclamanta T. N. prin concluzii scrise a solicitat respingerea recursului
și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Analizând recursul formulat în cauză, prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea, deliberând, constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
1. Excepția tardivității acțiunii
În mod corect instanța de fond a respins excepția tardivității , apreciind că în cauză este aplicabil termenul general de prescripție de trei ani, și nu termenul prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. a din codul muncii, raportat la art. 73 lit. a din Legea 168/1999, invocat de recurentă.
Astfel, aceste texte instituie un termen special de 30 de zile aplicabil însă doar situațiilor limitativ arătate, și anume decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea unui contract individual de muncă . Fiind vorba de o excepție, aceasta este de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinsă pe cale de interpretare și altor categorii de decizii emise de angajator.
În ceea ce privește termenul de cinci zile stabilit de art. 57 alin. 2 din regulamentul intern al O. C., Curtea reține că acesta privește calea internă de contestație a evaluării. Or, intimata reclamantă a urmat această cale șicontestația sa a fost soluționată pe fond de către comisia de soluționare a contestațiilor constituită prin decizie de directorul oficiului teritorial. Dacă se aprecia că aceasta contestația nu a fost depusă în termen, aceasta trebuia respinsă ca atare de către comisie, acest aspect putând fi ulterior cenzurat de instanța de fond. S. însă contestația pe fond, recurenta nu mai poate să invoca
- în cadrul unei contestații provocate de reclamanta intimată - această tardivitate, întrucât, pe de o parte, ar însemna să își invoce propria culpă, iar pe de altă parte s-ar ajunge ca reclamantei să îi fie agravată situația în urma promovării unei căi de atac, consecință ce nu poate fi admisă. Mai mult, instanța a fost sesizată cu o contestație pe fond asupra răspunsului dat prin adresa nr. 5790/(...) la contestația formulată împotriva fișei de evaluare, astfel încât în acest cadru nu mai pot fi formulate apărări ce privesc tardivitatea introducerii contestației ci doar prescripția dreptului la acțiune împotriva modului de soluționare a contestației, din perspectiva reclamantei.
Revenind la excepția prescrierii dreptului la acțiune, Curtea notează încă o dată că, în lipsa reglementării unui termen special, termenul aplicabil este termenul general de trei ani, reglementat de art. 283 alin.2 codul muncii. Acțiunea fiind introdusă la data de 08 iulie 2010 și privind un act emis la (...), Curtea reține că în mod legal și temeinic această excepție a fost respinsă de instanța de fond.
2. Excepția lipsei de interes
Recurenta invocă această excepție pornind de la faptul că, prin solicitarea refacerii evaluării, este evident că reclamanta nu urmărește protejarea unui interes legitim.
Curtea constată însă că o astfel de argumentație nu poate fi primită. E.a unui salariat este un proces important în raportul de muncă. Chiar dacă în prezent reclamanta intimată este pensionară, întrucât aceasta este încadrată în gradul trei de invaliditate există posibilitatea efectivă a revenirii acesteia în câmpul muncii. Rezultatele evaluării vor constitui fundamentul pe care acestea se vor derula în viitor, reflectă performanțele salariatului și vocația sa la promovare, primirea de bonusuri etc. O evaluare obiectivă este necesară și dintr-un alt punct de vedere: cunoscându-și punctele slabe și vulnerabilitățile, salariatul știe în ce direcție trebuie să facă eforturi pentru a-și îmbunătăți performanțele. Or, pentru ca evaluarea să își îndeplinească rolul, este absolut necesar ca aceasta să fie făcută pe baza unor criterii obiective, transparente și aplicabile în egală măsură tuturor salariaților, care să aibă dreptul de a se apăra și a contesta o evaluare pe o consideră greșită, în temeiul dreptul său fundamental privind accesul liber la justiție consfințit de art.21 din
Constituție. A susține că nu există interes în contestarea unei evaluări și în a cere refacerea acesteia echivalează cu negarea însăși a rolului și fundamentului evaluării, motiv pentru care Curtea constată ca fiind nefondat
și acest motiv de recurs.
3. Excepția nemotivării hotărârii
Analizând considerentele ce au stat la baza hotărârii atacate, Curtea reține că instanța de fond a expus pe larg motivele ce au stat la baza hotărârii atacate, analizând coroborat probele administrate și relevanța acestora în reținerea stării de fapt. În ceea ce privește invocarea motivelor de drept, se reține că au fost avute în vedere prevederile art. 40 alin1 lit.b, și art. 39 lit h din codul muncii, texte relevante pentru motivarea în drept a sentinței . În consecință va fi înlăturat și acest motiv de recurs ca nefondat.
4. Excepția inadmisibilității acțiunii
După cum s-a argumentat și la punctul 2 ( a se vedea supra), orice persoană are dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea unui drept interes legitim. Este adevărat că instanța de judecată nu are competența de a verifica ea însăși performanțele și abilitățile reclamantei, însă o privire mai atentă a petitelor soluționate de instanța de fond relevă faptul că instanța nu a substituit evaluarea făcută de angajator cu propria evaluare. Ceea ce a fost cenzurat de instanță este modul în care evaluarea a fost făcută, pe baza criteriilor și a motivelor invocate de angajator. Or, în condițiile în care, pe baza probatoriului administrat, s-a constatat fie că o parte a evaluării nu este motivată în nici un fel, fie că motivele nu sunt susținute de situația de fapt relevată, remediul firesc ce poate și trebuie să fie dispus de instanță este refacerea evaluării.Ca atare, acțiunea este perfect admisibilă, excepția fiind în mod corect respinsă de instanța de fond.
5. Motive de fond privind modul de soluționare a cau zei
Analizând fișa individuală de evaluare a performanțelor și a abilităților reclamantei, Curtea reține că aceasta conține mai multe puncte: rezolvarea sarcinilor de serviciu( cu 8 subpuncte), comportament (cu cinci subpuncte) și calități adiacente ( cu doua subpuncte).
Reclamanta intimată a contestat evaluarea a șapte puncte din cele opt în ceea ce privește rezolvarea sarcinilor de serviciu, a patru puncte din cinci în ceea ce privește comportamentul și în întregime punctajul aferent calităților adiacente.
Răspunsul la contestație ( comunicat prin adresa nr. 5790/(...)) vizează însă doar evaluarea din punctul de vedere cantitativ și al rezolvării în termen al lucrărilor, respectiv punctul II.3 unde reclamanta a obținut, așa cum judicios a remarcat și instanța de fond, un punctaj destul de mare ( patru din cinci). Or, criticile reclamantei priveau multe alte parți ale evaluării, unde punctajul obținut a fost mult mai mic și nu a fost justificat de motivări rezonabile, conducând în final la rezultatul nesatisfăcător.
Curtea subliniază că, pentru a fi eficientă, evaluarea trebuie să fie grevată pe motive obiective, care să fie aduse la cunoștința salariatului. În mod contrar, evaluarea se poate transforma cu ușurință într-o apreciere subiectivă a angajatorului și, deci, într-un abuz.
Referirile și explicațiile pe care recurenta le face în recurs - referitoare la greșelile repetate în soluționarea lucrărilor, comportamentul neadecvat relevat de plângerile notarilor, sancțiunile aplicate reclamantei intimate - sunt ineficiente și nu pot acoperi retroactiv viciile evaluării, chiar dacă ar fi reale. Ele trebuiau aduse la cunoștința salariatului ca și motive de respingere a contestației sale, pentru a putea fi cunoscute de salariat și a i se respecta acestuia dreptul la apărare.
Neprocedând astfel, recurenta a efectuat o evaluare a cărei obiectivitate nu poate fi verificată, încălcându-se drepturile reclamantei, motiv suficient pentru a se dispune admiterea contestației reclamantei cu consecința refacerii acesteia, astfel cum în mod temeinic și legal s-a pronunțat instanța de fond.
În consecință , față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, față de dispozițiile art. 312 alin.3 raportat la art. 304 ind.1 C.pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.
În temeiul art. 274 C.pr.civilă, Curtea va obliga recurentul la plata sumei de 1000 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de O. DE C. ȘI P. I. C. împotriva sentinței civile nr. 1524 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei T. N. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 13 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI D . C. G. C. M. I. T.
N. N.
GREFIER
| ← Decizia civilă nr. 4407/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4621/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
