Decizia civilă nr. 4407/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4407/R/2011
Ședința publică din data de 31 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M.
G.: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 600 din 22 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) privind și pe pârâtul intimat O. DE C. ȘI P. I. M., având ca obiect litigiu de muncă - contestație împotriva deciziei de modificare unilaterală a contractului individual de muncă.
Mersul dezbaterilor s-.a consemnat în încheierea ședinței publice din data de 25 octombrie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A A supra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.5788/100/(...) și ulterior, sub nr.8244/100, pe rolul T. M., reclamantul P. I. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul O. M. anularea deciziei nr. 206/(...) prin care s-a decis mutarea sa la S. P. I. și, în consecință, obligarea pârâtului la numirea sa la S. C., B. BDS (arhivă și hărți), precum și anularea deciziei nr. 122/(...) și obligarea pârâtului la punerea în aplicare a deciziei nr. 180/(...), precum și achitarea retroactivă a diferenței de salariu de la data de (...) de când i s-a anulat sporul de 8% pentru gestionarea informațiilor clasificate.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că S. I. în cadrul căruia a lucrat a fost desființat, iar personalul a fost redistribuit în cadrul celorlalte compartimente funcționale conform specializărilor avute, potrivit adresei nr.
4./(...) a A.N.C.P.I.
Reclamantul a mai susținut că, deși era singurul din O. M. care a efectuat un curs de arhivar, în loc să fie trecut la compartimentul C., unde a fost repartizat, B. arhivă și hărți, el a fost repartizat la P. I., fără a avea studii de drept, iar în locul său a fost numită o persoană care nu are pregătirea profesională corespunzătoare în cadastru și nici un curs de arhivare.
Reclamantul a arătat că a fost mutat la P. imobiliară cu titlu de pedeapsă, întrucât, după ce a absolvit cursul de arhivare, încercând să pună în practică cele învățate, s-a adresat șefilor de compartiment și directorului printr-o „notă internă"; , dar nu a fost luată în considerare.
În ceea ce privește decizia nr. 122/(...), reclamantul a arătat că prin aceasta i s-a anulat sporul de 8% din salariul de bază pentru gestionarea informațiilor clasificate, începând cu data de (...), pe motiv că acel spor aexpirat, însă la data de (...) s-a emis decizia nr. 180 în care s-a menționat sporul de 8% în cuantum de 152 lei, care a fost luat în calcul la stabilirea salariului de bază.
La data de (...) i-a expirat autorizația de acces la informații secrete de serviciu seria MM nr. 07 cu care se legitima la S., informații care sunt distincte de informațiile clasificate.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta O. de C. și P. I. M., prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației formulate.
În privința deciziei nr. 206/(...), pârâta a arătat că, urmare aplicării dispozițiilor Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a O.U.G. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, la nivelul instituțiilor s-a trecut la restructurarea acestora .
În acest sens a fost înaintată instituției adresa nr. 4./(...) a Agenției N. de C. și P. I. prin care se comunica faptul că numărul maxim de posturi alocat A. și instituțiilor subordonate a fost redus de la 3598 la 3038 posturi, solicitându-se noua organigramă în care să se țină cont de faptul că se păstrează aceleași tipuri de compartimente funcționale, cu excepția serviciului de informatică care se desființează, urmând ca o parte din personal să fie încadrat la A., restul persoanelor urmând a fi redistribuit în cadrul celorlalte compartimente funcționale potrivit specializărilor avute de aceștia, coroborat cu necesitățile de personal ale fiecărui serviciu, rezultate din analiza făcută de conducerea instituției.
S-a mai arătat că, prin adresa nr. 5557/(...) s-a comunicat reclamantului conținutul adresei susmenționate și un formular de acord pe care acesta trebuia să-l semneze în cazul în care dorea și înțelegea să-și exprime acceptul cu privire la încadrarea pe postul din cadrul S.ui de P. I. . Reclamantul nu a fost de acord cu această încadrare specificând expres această poziție pe formularul respectiv.
Pârâtul a mai susținut că, și în această situație, deși refuzul redistribuirii coincidea cu concedierea persoanelor care făceau parte din serviciul desființat, conducerea instituției nu a trecut la perfectarea actelor privind concedierea reclamantului, ci a emis decizia nr. 206/(...) privind reîncadrarea acestuia în cadrul S.ui de P. I..
Apoi, în urma vastei corespondențe purtate cu reclamantul, acesta și- a dat acordul pentru încadrarea sa în cadrul S.ui de P. I..
Referitor la contestația formulată împotriva deciziei nr. 122/(...), pârâta a arătat că prin aceasta s-a dispus încetarea acordării sporului de gestionare a informațiilor clasificate având baza legală în prevederile anexei nr. 11 la ordinul M. A. și I. nr. 121/(...) pentru modificarea și completarea
Ordinului M.A.I. nr. 275/202 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din M.A.I. cu modificările și completările ulterioare și adresele nr. 1828/(...) a O. M. și adresa A.N.C.P.I. nr. 355733/(...) prin care sunt stabilite persoanele care beneficiază de sporul de gestionare a informațiilor clasificate și perioada pentru care au fost stabilite.
Astfel, s-a arătat că, începând de la data de (...) reclamantul nu mai beneficiază de sporul de gestionare a informațiilor clasificate de 8% din salariul de bază, deoarece perioada pentru care a primit avizul a expirat.
În ședința publică din data de (...) instanța a ridicat din oficiu excepția tardivității contestației formulate împotriva deciziei nr. 122/(...).
Prin sentința civilă nr. 600/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a respins contestația formulată de contestatorul P. I., împotriva deciziei nr.
206/(...) emisă de O. de C. și P. I. M., s-a respins ca tardivă contestația formulată de reclamantul P. I. împotriva deciziei nr. 122/(...) emisă de intimata O. M. și s-a respins cererea reclamantului privind obligarea intimatei, cu începere de la data de (...) la plata sporului de 8% din salariul de bază.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 122/(...) emisă de O. M. s-a dispus, cu începere de la data de (...), încetarea acordării sporului de gestionare a informațiilor clasificate de 8% din salariul de bază către reclamant, deoarece perioada pentru care s-a primit avizul a expirat .
Potrivit art. 283 al. 1 lit. a din C. muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă.
Decizia nr. 122/(...) este o decizie unilaterală a angajatorului referitoare la modificarea contractului individual de muncă și i-a fost comunicată reclamantului, sub semnătură de primire, la data de (...).
Reclamantul a contestat această decizie la data de (...), după expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 283 al. 1 lit. a din C. muncii, motiv pentru care prima instanță a respins ca tardivă această contestație.
Apărarea reclamantului potrivit căreia comunicarea concomitentă a deciziei nr. 122/(...) cu decizia nr. 180/(...) l-a determinat să creadă că cea dintâi rămâne fără efecte, nu a fost reținută de către instanța de fond, întrucât decizia nr.180/(...) menționează că modifică și completează decizia nr. 107/(...) privind reîncadrarea și salarizarea reclamantului (anterioară deciziei nr. 122/(...)), care i-a fost comunicată acestuia la data de (...).
S-a mai reținut că decizia nr. 107/(...) și cea modificatoare, nr.180/(...), precizează expres că se aplică de la data de (...), iar decizia nr.122/(...), de la data de (...), cele două decizii comunicate reclamantului la (...) neexcluzându-se reciproc.
În consecință, instanța a respins și capătul de cerere accesoriu privind obligarea intimatei, cu începere de la data de (...), la plata sporului de 8% din salariul de bază.
În ceea ce privește contestația formulată împotriva deciziei nr.
206/(...), instanța de fond a constatat că aceasta este nefondată.
Potrivit actului adițional nr. 8 /(...) la contractul individual de muncă nr. 47/(...), începând cu data de (...) părțile au convenit modificarea locului de muncă al reclamantului, tehnician cadastru tr.IA , acesta urmând să-și desfășoare activitatea la S. I..
Apoi, așa cum reiese din actul adițional nr. 9/(...) la contractul individual de muncă nr. 47/(...) însușit prin semnătură de ambele părți, reclamantul a consimțit la modificarea clauzelor din contractul său de muncă, privind felul muncii, funcția acestuia modificându-se din tehnician cadastru tr.IA în aceea de consilier gr. II, cu începere de la data de (...).
Prin adresa nr. 4./(...) A. a comunicat O. de C. și P. I. din țară reducerea numărului maxim de posturi alocat A. și instituțiilor subordonate de la 3598 la 3038 posturi ca urmare a intrării în vigoare a H.G. 621/(...).
Li s-a solicitat acestor instituții subordonate A. să-și refacă organigrama conform ordinului directorului general nr. 69/2010 cudispoziția de a se păstra aceleași tipuri de compartimente funcționale, cu excepția serviciului informatică care se desființează, urmând ca o parte din personal să fie încadrat la A. conform numărului de posturi menționat în anexa 4, iar restul personalului urmând a fi redistribuit în cadrul celorlalte compartimente funcționale potrivit specializărilor acestora coroborat cu necesitățile de personal ale fiecărui serviciu rezultate din analiza făcută de conducerea instituției .
Prin adresa nr. 5557/(...), pârâta i-a comunicat reclamantului decizia de a-l repartiza la S. P. I., ca urmare a desființării S.ui I. și i-a solicitat să-și exprime în scris acordul sau refuzul de a accepta încadrarea la S. P. I., cu mențiunea că refuzul redistribuirii coincide cu concedierea sa dată fiind desființarea serviciului în care funcționa.
La aceeași dată reclamantul a refuzat repartizarea sa la S. P. I. inserând această manifestare de voință pe formularul de acord ce-i fusese înmânat o dată cu adresa nr. 5557/(...) și cu adresa nr. 4./(...) a A..
La data de (...), reclamantul s-a adresat pârâtei solicitând să fie repartizat la S. de C., arătând că a urmat un curs pentru a fi încadrat în B. arhivă hărți, iar acest birou a trecut în subordinea S.ui de C.
Prin decizia nr. 206/(...) reclamantul a fost reîncadrat în funcția de consilier gr.II la S. P. I., urmare a desființării serviciului de informatică.
Reclamantul a contestat această decizie, considerând că felul muncii sale s-a modificat prin decizia unilaterală a angajatorului, fără acordul său.
Însă, prima instanță a constatat că, în urma comparării fișei postului reclamantului la S. I. din (...) cu cea corespunzătoare postului pe care a fost reîncadrat - la S. P. I. - din (...) se poate constata că nici funcția și nici atribuțiile reclamantului nu s-au modificat deloc.
De altminteri, s-a reținut că acest aspect l-a constatat și consemnat și reclamantul pe noua fișă a postului ce i-a fost comunicată la data de (...).
T. a apreciat că mutarea reclamantului într-un alt compartiment, fără modificarea felului muncii sau a salariului nu constituie o modificare a contractului individual de muncă, căci angajatorul are dreptul să efectueze asemenea schimbări în cadrul unei organizări mai judicioase a activității și, în consecință, a respins contestația formulată de contestatorul P. I., împotriva deciziei nr. 206/(...) emisă de intimata O. de C. și P. I. M., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P. I., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Recurentul arată că hotărârea primei instanțe este netemeinică raportat la următoarele elemente:
Potrivit practicii si doctrinei, pentru individualizarea felului muncii principalul criteriu îl constituie funcția sau meseria: aceasta consta In totalitatea atribuțiilor, sarcinilor sau lucrărilor care trebuie aduse la îndeplinire in baza unei anumite calificări profesionale. Ocupația este cea care constituie felul muncii si consta in specialitatea, respectiv calificarea exercitata efectiv la locul de munca.
Recurentul a arătat că activitatea desfășurata in cadrul O. vizează doua sectoare de activitate diferite, respectiv serviciul de cadastru si cel de publicitate imobiliara (aspect ce rezulta din nomenclatoarele depuse de recurent la dosarul cauzei). Specificul activității de cadastru este evidențiat in chiar pagina web de prezentare a O. si consta in "identificarea, înregistrarea si reprezentarea cartografică a corpurilor de proprietate (imobile, terenuri), respectiv constituirea oficială a unei evidente tehnice, economice si juridice". Activitatea de publicitate imobiliara vizează, conformaceleași surse "înscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din județ (publicitatea imobiliară". După cum se poate observa din nomenclatoarele depuse de recurent, serviciul de cadastru are atribuții legate de activitatea de cartografie, respectiv "arhivarea si administrarea de hărți si planuri".
Recurentul are specializarea de inginer topograf. Ca urmare a absolvirii cursurilor de arhivistica, acesta a desfășurat in cadrul serviciului de informatica activități specifice in directa legătura cu cunoștințele sale de topografie (identificare imobile raportat la punctele cadastrale, identificarea numerelor topografice ale imobilelor in baza elementelor de amplasament - locație, vecinătăți, categorii de folosința - indicate de solicitant; identificarea in baza măsurătorilor efectuate de persoanele autorizate a situării imobilelor pe hărțile cadastrale in baza schemei lor de dispunere; identificarea proprietarilor imobilelor pe hărțile cadastrale; punerea la dispoziția persoanelor autorizate a punctelor de coordonate si a planurilor de parcelare in format digital sau analogic si a ortofotoplanurilor s.a). Activitățile pe care le presupune felul muncii recurentului in cadrul serviciului de publicitate imobiliara nu sunt legate de cunoștințele sale topografice, presupunând doar cunoștințe legate de cărțile funciare (structura acestora, notările in cartea funciara, consultanta legata de înscrierile in cărțile funciare)
S-a mai invocat că în cadrul activităților desfășurate anterior reorganizării, recurentul a exercitat concomitent activități legate nu doar de calificarea sa ca arhivar, ci si de calificarea sa ca inginer topograf, specializat in identificarea cadastrala a imobilelor, in întocmirea planurilor de amplasament si deținând cunoștințe legate de activitatea de cadastru. În urma reorganizării activității O. M., postul pe care a fost distribuit nu implica aplicarea calificărilor sale ca inginer topograf, activitatea de carte funciara presupunând doar activități de arhivare legate de o elementara cunoaștere a structurii cărților funciare si a operațiunilor legate de înscrierile ce se efectuează in acestea
Se apreciază deci că din perspectiva definiției date noțiunii: "felul muncii", prin repartizarea recurentului la serviciul de publicitate imobiliara si nu la cel de cadastru, calificarea exercitata de acesta la locul de munca s- a modificat, nemaiutilizand ca urmare a repartizării sale cunoștințele sale in domeniul cadastrului, deci neprestând același fel de munca, ci unul diferit. Acest aspect rezultă si din nomenclatoarele depuse de recurent la dosarul cauzei. Se poate observa ca activitatea de publicitate imobiliara este strict legata de gestionarea cărților funciare si a activităților de înscriere in cărțile funciare. Sfera activităților de cadastru este mult mai vasta si implică activități specifice legate de documente cadastrale specifice și consultanță legată de elementele de cadastru, identificarea actelor cadastrale necesar a fie eliberate. Evident aceste activități presupun pregătire de specialitate in domeniul topografiei.
Se mai arată că, în situația in care recurentul ar fi fost transferat de la serviciul de cadastru la serviciul de publicitate imobiliara, distincția ar fi fost mai ușor de făcut pentru instanța, caracteristicile diferite ale muncii ce se prestează in cadrul fiecăruia dintre aceste servicii fiind mai ușor de observat decât in prezenta speța unde mutarea s-a făcut de la serviciul de informatica. Nu se poate pune semnul egalității sub aspectul felului muncii între activitatea desfășurata de recurent la serviciul cadastru, unde, in baza măsurătorilor făcute de experți topografi, recurentul identifica un imobil sub aspect topografic, cadastral și după categoria de folosința si activitatea de la serviciul de publicitate imobiliara unde eliberarea unor copii de pe cărțilefunciare se face in baza unei cereri care cuprinde deja datele de carte funciară. Practic, eliberarea de copii de pe cărțile funciare nu se poate face, când solicitantul nu cunoaște datele de CF, fara identificarea făcuta anterior, pe baza altor elemente, de cei de la serviciul de cadastru.
Recurentul mai arată că se poate observa și în fișa postului de la noul loc de munca faptul ca nu mai sunt menționate în cadrul atribuțiilor ce revin recurentului elemente legate de activitatea de cadastru, elemente care apar in fisa postului de la locul de munca inițial. Ambele fise ale postului (de la serviciul de informatica si de la serviciul de publicitate imobiliara) cuprind atribuții legate de eliberarea de date. A. de nomenclatoarele depuse, e drept pentru Oficii de cadastru din alte județe, se arată că și Lista de S. - T. - T., luată și ea de pe site-ul O. M., demonstrează specificul activității de eliberare de date in cadrul fiecăruia dintre cele doua servicii (cadastru - publicitate imobiliara), în sensul că in cadrul serviciului de cadastru recurentul si-a exercitat efectiv la locul de munca calificarea sa de inginer topograf.
S-a mai invocat că un alt aspect este legat de modalitatea in care s-a făcut distribuirea la noile locuri de munca după reorganizare, in condițiile in care erau posturi libere alocate si la serviciul de cadastru.
Recurentul susține astfel că persoane fără pregătirea recurentului in materie de cadastru si topografie au fost repartizate in cadrul serviciului de cadastru, în timp ce acesta a fost repartizat la publicitate imobiliara. Aceasta cu toate că prin adresa A. nr.4. din (...), prin care se comunica reducerea posturilor și se solicita noua organigrama a O. M. se arata ca redistribuirea membrilor serviciului de informatica desființat se va face ""potrivit specializărilor avute de aceștia coroborat cu necesitățile de personal ale fiecărui serviciu".
Se mai susține că aspectele expuse cu privire la felul muncii prestate de recurent sunt evidențiate de actele depuse la dosarul cauzei, însă raportat la similitudinile existente intre fisele posturilor, ar fi fost necesară administrarea probei testimoniale pentru a fi evidențiate concret activitățile prestate de recurent anterior si ulterior reîncadrării. Sub acest aspect se apreciază că se impune casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei către Tribunalul Maramureș pentru a se administra proba testimonială, pe care recurentul, neasistat de avocat nu a solicitat-o și pe care instanța, in baza rolului sau activ, nu a pus-o in discuție pentru a verifica in concret susținerile recurentului.
Prin aceeași sentință civilă instanța de fond a admis excepția tardivității contestației formulate împotriva deciziei nr.122/(...) si a respins ca tardiva contestația recurentului împotriva acestei decizii. Totodată, a respins cererea reclamantului privind obligarea intimatei la plata sporului de
8% din salariul de baza începând cu data de (...).
Recurentul a invocat in susținerea pretențiilor sale decizia nr.180/(...), decizie care privește reîncadrarea si salarizarea recurentului. Prin aceasta decizie, emisă ca si decizia nr.122/(...) de directorul O. M. și ulterioara deciziei atacate se prevede la sporurile de care recurentul beneficiază și sporul de confidențialitate.
Instanța de fond a apreciat ca recurentul nu este îndreptățit la plata sporului datorita faptului ca decizia invocată in apărare face referire expresă că se modifică o altă decizie de salarizare și nu face referire la decizia atacata, astfel ca aceasta din urma este in vigoare si produce efecte.
Se arată că, din perspective reclamantului raționamentul este greșit. Atât decizia atacată, cat si decizia invocată in apărare, sunt decizii individuale, referitoare la salarizarea recurentului, emise la date diferite. Incontextul în care ambele vizează si sporul de confidențialitate, aplicabilitatea lor se stabilește raportat la momentul adoptării lor. Astfel spus, se consideră că decizia atacată și-a încetat efectele la data emiterii deciziei nr. 180/(...) și de la acel moment recurentul este îndreptățit la plata sporului de confidențialitate.
Prin întâmpinarea formulată, O. de C. și P. I. M. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
În recurs, au fost depuse la dosar înscrisuri.
Analizând recursul declarat de reclamantul P. I., în temeiul disp.art.3041
Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este doar în parte fondat, pentruurmătoarele considerente:
Conform actului adițional nr.8/(...) la contractul de muncă încheiat între părți, locul muncii reclamantului era, începând cu data de (...), în cadrul S. informatică, iar în baza actului adițional nr.9/(...), felul muncii (lit.E din contract), respectiv „. ocupată de către acesta a fost modificată din cea de „. cadastru tr.IA";, în cea de „. gr.II";, începând cu data de (...).
Prin adresa nr.4./(...) a A.-filele nr.12-13 dosar de fond- s-a decis ca în organigrama instituțiilor subordonate să se desființeze serviciul informatică, urmând ca o parte din personal să fie încadrat la A., conform Anexei nr.4 la acest act, restul personalului urmând să fie redistribuit în cadrul celorlalte compartimente funcționale potrivit specializărilor avute de către acesta coroborat cu necesitățile de personal ale fiecărui serviciu rezultate din analiza făcută de conducerea instituției. În cazul refuzului redistribuirii, salariații care făceau parte din compartimentul desființat urmau să fie concediați.
Prin adresa nr.5557/(...)-fila nr.11 dosar de fond- angajatorul a informat recurentul asupra desființării S.ui de informatică și a deciziei conducerii de a-l repartiza pe acesta, conform adresei nr.4./(...) a A., la S. de P. imobiliară, solicitându-i salariatului acordul în acest sens, cu mențiunea că refuzul redistribuirii coincide cu concedierea acestuia.
Prin decizia nr.206/(...) a O. de C. și P. I. M., avându-se în vedere: prevederile Ordinului Directorului General al Agenției de C. și P. I. nr.591/(...), pentru aprobarea organigramei Centrului Național de G., C., F. și T. și a oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară, adresa nr.4./(...) primită de la A. de C. și P. I., procesele-verbale din datele de (...) și (...),întocmite în urma întrunirii C. de conducere al O. de C. și P. I. M. cu participarea liderului de sindicat, s-a decis reîncadrarea recurentului P. I., consilier gr.II, începând cu data de (...), la S. P. I. din cadrul O. de C. și P. I. M., urmare a desființării serviciului informatică, salariul de bază al acestuia fiind de 2850 lei.
Analizând în acest cadru decizia nr.206/(...), se reține că aceasta doar în parte constituie un act prin care se iau măsuri unilaterale de către angajator, respectiv doar în ceea ce privește decizia de desființare a locului de muncă ocupat de către contestator în cadrul S.ui informatic al oficiului, măsură pe care însă reclamantul din prezenta cauză nu a contestat-o, în sensul că nu ar fi fost efectivă și că nu ar fi avut o cauză reală și serioasă.
Coroborând acest act cu adresa nr.4./(...) a A.N.C.P.I., precum și cu adresele nr.5557/(...) și nr.6535/(...) ale O. de C. și P. I. M., rezultă cuclaritate intenția angajatorului ca prin acest act să evite concedierea recurentului, oferind acestuia un alt loc de muncă vacant în unitate, compatibil cu pregătirea sa profesională, respectiv aceeași funcție, cea de consilier gr.II, în cadrul S.ui de P. I..
Practic, astfel cum rezultă și din conținutul adresei nr.4./(...) a A.N.C.P.I., în urma desființării locului de muncă al reclamantului, din cadrul S.ui de informatică și a răspunsului inițial al recurentului, înregistrat sub nr.5557/(...), fila nr.8 dosar de fond, intimatul era obligat să treacă la concedierea reclamantului, întrucât fusese desființat chiar locul de muncă pe care acesta fusese încadrat.
Faptul că angajatorul, având un post vacant de consilier II în cadrul altui serviciu nu a trecut de îndată la luarea acestei măsuri extreme, nu poate fi apreciată decât ca fiind o decizie luată cu bună-credință, pentru salvarea ființei contractului de muncă încheiat între părți, cu atât mai mult cu cât, din adresele nr.5557/(...) și nr.6535/(...), rezultă cu certitudine că intenția intimatului nu a fost de a lua o măsură unilaterală, ci de a stărui în obținerea acordului salariatului pentru a fi încadrat pe noul post, pentru evitarea concedierii în temeiul disp.art.65 din C. muncii.
În toată această perioadă scursă de la data desființării locului de muncă ocupat de către recurent și până la data de (...), reclamantul a solicitat explicații angajatorului cu privire la noua organigramă, la criteriile avute în vedere la reîncadrarea pe funcții, astfel cum rezultă și din adresa nr.5589/(...), considerându-se îndreptățit a fi încadrat la C. C., conform pregătirii pe care o are și a cursului absolvit pentru B. de arhivă și hărți.
Astfel cum rezultă și din fișa postului semnată de către recurent la data de (...), cu obiecțiuni privind compartimentul din care face parte, acesta a prestat în continuare munca în cadrul intimatului, la S. de publicitate imobiliară, ceea ce înseamnă că acesta a decis în fapt să continue raporturile de muncă cu angajatorul pe noul post oferit, în urma informării sale de către oficiu în acest sens, cu respectarea art.17 din C. muncii.
Această atitudine a salariatului echivalează practic cu un acord tacit privind modificarea contractului său individual de muncă, acesta nemanifestându-și intenția de a denunța, în temeiul art.79 din C. muncii contractul, ce putea continua doar în aceste condiții, pe postul vacant oferit, întrucât vechiul său loc de muncă nu mai exista, fiind desființat.
În acest sens pot fi reținute și mențiunile procesului-verbal nr.93955 încheiat la data de (...) de S. J. M. al A. N., din care rezultă că S. de P. I. are în subordine 7 depozite de arhivă, dintre care, în cadrul depozitelor trei, patru și cinci, își desfășoară activitatea, în urma reorganizării instituției din vara aceluiași an, reclamantul P. Ion, consilier, absolvent al cursurilor Școlii N. de P. A.. În aceste depozite sunt păstrate: registre cadastrale intravilane, registre cadastrale extravilane, hărți topografice și hărți cadastrale ale localităților, dosare CF, schițe sau documentații cadastrale, proiecte de organizare a teritoriului, registre cadastrale și hărți privind Reforma agrară din anul 1945, hărți cadastrale „baza tare";, lucrări cadastrale la cuascuri, hărți „sferturi";, lucrări cadastrale de recuperare a terenurilor agricole.
De asemenea, prin adresa nr.6535/(...), recurentul a arătat că: „Sunt de acord să fiu încadrat la S. P. I., de și eu am pregătirea profesională pentru acest compartiment.";, astfel încât măsura modificării contractului său de muncă a fost de fapt urmarea acordului de voință al părților, măsură legală în temeiul disp.art.41 alin.1 din C. muncii.
Curtea mai constată că angajatorul, în acest context, al reorganizării instituției, prin reducerea drastică de personal, nu avea obligația de a oferi recurentului un loc de muncă identic, sub aspectul atribuțiilor de serviciu ce îi revin, pentru a proceda la analiza comparativă a fișelor de post, ci un loc de muncă vacant în unitate, ce să fie compatibil cu pregătirea sa profesională, condiție ce în cazul postului oferit în speță reclamantului esteîndeplinită, chiar salariatul recunoscând acest fapt prin acceptul dat, astfel încât nu se poate constata că intimatul și-ar fi încălcat prin măsura dispusă obligațiile legale.
Ceea ce mai invocă reclamantul ar fi pretinsa sa discriminare, în procesul oferirii altor posturi vacante din unitate, în raport cu alți salariați care, aflați în aceeași situație, a desființării locurilor lor de muncă, au fost distribuiți la S. de cadastru din cadrul aceluiași oficiu.
Din procesul-verbal întocmit în ședința C. de conducere din data de
(...), la care au luat parte: directorul instituției, inginerul șef, șeful S.ui de informatică și liderul de sindicat, a fost stabilită noua organigramă, analizându-se necesarul de personal pentru fiecare serviciu/compartiment, pentru S. cadastru fiind atribuit un număr de 20 de posturi, iar pentru S. publicitate imobiliară, de 31 de posturi.
De asemenea, s-a stabilit în acest cadru distribuirea personalului S.ui de informatică, în sensul ca la S. de cadastru să fie redistribuiți salariații: A.ei Ana (consilier IA), Keller Iulius Eduard(consilier IA), Bledea I. (consilier II), Văscan Olga (tehnician cadastru), Eotvos G. (referent), iar la S. de publicitate imobiliară: P. I. (consilier II) și Corobian M. (tehnician cadastru).
Astfel cum rezultă din înscrisurile intitulate „acord";, depuse la filele nr.45-51 dosar de fond, cu excepția recurentului, toți ceilalți salariați afectați de măsura desființării posturilor pe care le ocupau în cadrul S.ui de informatică au fost de acord, la data de (...), cu distribuirea lor pe posturi conform procesului-verbal menționat anterior.
În ceea ce privește faptul că reclamantul deține un certificat de absolvire, în perioada (...)-(...), a Cursului de inițiere în arhivistică, dovedind astfel o specializare în acest sens, se reține că această calificare este cerută acestuia și în cadrul postului ocupat în cadrul S.ui de publicitate imobiliară.
Astfel, din procesul-verbal nr.93955 încheiat la data de (...) de S. J. M. al A. N., rezultă că S. de P. I. are în subordine 7 depozite de arhivă, cu aproximativ 2230 m.l. documente cadastrale și 245 de hărți inventariate, recurentul desfășurându-și activitatea în trei dintre acestea, în timp ce S. de cadastru are doar două depozite de arhivă, în care sunt păstrate: cotoare titluri de proprietate, procese-verbale de punere în posesie, hotărâri și validări privind dreptul de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv
90 m.l. de documente.
De asemenea, diploma de licență obținută de către acesta în domeniul științelor inginerești, specializarea măsurători terestre și cadastru, în anul
2009, recunoscută de M. în anul 2010, nu constituie o specializare limitată strict la C. cadastru, ci privește activitatea de ansamblu a instituției angajatoare. Se observă în acest sens din statele de personal pe luna iulie
2010, depuse în recurs, că și în cadrul S.ui de publicitate imobiliară figurau, anterior reorganizării instituției, 6 posturi de tehnicieni cadastru, printre persoanele ce le ocupau figurând și salariatul Pomian Mircea, căruia îi fusese emisă decizia de pensionare și în locul căruia a fost distribuit recurentul, conform procesului-verbal din data de (...).
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că decizia de redistribuire a personalului din cadrul serviciului desființat nu a fost luată doar de către directorul instituției, ci în cadrul unui organ colegial, la nivelul C. de conducere, la care a participat și un reprezentant al salariaților, respectiv liderul de sindicat, precum și fostul superior ierarhic al recurentului, șeful S.ui de informatică, în cauză nu se poate reține că reclamantul ar fi fost discriminat de către angajator în procesul oferirii unorposturi vacante corespunzătoare specializărilor avute de către salariați și a necesităților de personal ale fiecărui serviciu.
În consecință, se reține că în mod legal prima instanță a soluționat contestația formulată de către recurent împotriva decizei nr.206/2010.
Se rețin însă ca fiind fondate motivele de recurs privind greșita soluționare a excepției prescripției dreptului de a contesta decizianr.122/(...), prin care s-a decis de către angajator ca, începând cu data de (...), recurentul să nu mai beneficieze de sporul de gestionare a informațiilor clasificate în procent de 8% din salariul de bază.
Această decizie a fost comunicată recurentului, sub semnătură, la data de (...), astfel cum rezultă din mențiunea de la fila nr.27 dosar de fond, iar acesta , prin cererea înregistrată sub nr.4201 din (...), la angajator, fila nr.9 dosar de fond, a transmis pârâtului o contestație împotriva deciziei nr.122/(...), arătând că a fost lipsit în mod nelegal de sporul de gestionare a informațiilor clasificate.
În situația în care angajatorul constata că nu este competent să cenzureze legalitatea propriei decizii emise, avea fie posibilitatea să o înainteze instanței competente în acest sens,fie obligația de a-l informa pe reclamant în acest sens, în temeiul disp.art.31 din Constituția României, conform căruia autoritățile publice au obligația informării corecte a cetățenilor asupra problemelor de interes personal.
Conform art.61 din O.G. nr.27/2002, petițiile gresit îndreptate vor fi trimise in termen de 5 zile de la înregistrare de catre compartimentul prevazut la art. 6 alin.1 autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petitionarul sa fie inștiințat despre aceasta.
Mai mult, urmărind intenția reclamantului atunci când a înțeles să investească instanța cu anularea deciziei nr.122/(...), se constată că acesta a dedus judecății de fapt o cerere cu privire la drepturile salariale la care se consideră îndreptățit, cerere supusă termenului de prescripție de 3 ani, în temeiul art.166 alin.1 din C. muncii și art.171 din C. muncii republicat, art.283 alin.1 lit.c) din C. muncii și art.268 alin.1 lit.c) din din C. muncii republicat, decizia angajatorului privind neacordarea unui spor la salariu trebuind să fie analizată în acest cadru.
Având în vedere faptul că prima instanță, aplicând termenul de prescripție de 30 de zile prevăzut de art.283 alin.1 lit.a) din C. muncii, a lăsat de fapt necercetată în fond o cerere a recurentului privind obligarea angajatorului la daune pentru neplata integrală a drepturilor salariale la care se considera îndreptățit, se reține că, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, se va admite recursul declarat de reclamantul P. I., se va casa în parte sentința primei instanțe, se va respinge excepția tardivității introducerii contestației formulate împotriva deciziei nr. 122/(...) emise de O. de C. și P. I. M. și se vor trimite spre rejudecare aceleiași instanțe capetele de cerere privind anularea deciziei nr. 122 din (...) emise de către intimată și obligarea O. de C. și P. I.
M. la achitarea retroactivă a diferenței de salariu privind sporul de informații clasificate de 8%.
Pentru considerentele expuse anterior, se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E A dmite recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 600 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o casează în parte, în sensul că:
Respinge excepția tardivității introducerii contestației formulate împotriva deciziei nr. 122/(...) emisă de O. de C. și P. I. M..
Trimite spre rejudecare aceleiași instanțe capetele de cerere privind anularea deciziei nr. 122 din (...) emisă de intimată și obligarea O. de C. și P. I. M. la achitarea retroactivă a diferenței de salariu privind sporul de informații clasificate de 8%.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I . T. D. C. G. C. M.cu opinie separată în ce privește soluția referitoare la contestația împotriva deciziei nr. 206/ (...)
G.
N. N.
Red.C.M. Tehnored.:C.M./M.S.;
3 ex./(...);
Jud.fond: Tribunalul Maramureș:B.G..
MOT.EA OPINIEI SEPARATE
Apreciez întemeiată contestația împotriva deciziei nr. 206/ (...), însușindu-mi soluția și considerentele opiniei majoritare raportat la celălalt petit al acțiunii.
În acest sens, rețin că în primul rând, sarcina probei revenea angajatorului, în acord cu dispozițiile art. 287 C. muncii.
Or, cauza juridică pe care se întemeiază reclamantul în contestarea acestei decizii este nerespectarea specializării sale în cadastru.
Măsura redistribuirii reclamantului, în urma desființării serviciului informatică, nu constituie o măsură de favoare din partea angajatorului, ci expresia aplicării de către acesta a dispozițiilor date de A. (A. Națională de C. și P. I.) prin adresa nr. 4./(...) (fila 12 I dosar fond) de redistribuire a personalului care nu va fi fost încadrat la A. „în cadrul celorlalte compartimente funcționale potrivit specializărilor avute de a ceștia coroborat
cu necesitățile de personal ale fiecărui serviciu ";.
Or, din moment ce specializarea reclamantului este aceea de inginer topograf, cel puțin la nivelul aparenței, aceasta corespunde mai degrabă compartimentului de cadastru decât celui de publicitate imobiliară.
În adresele cu care reclamantul a sesizat angajatorul a solicitat explicit a fi repartizat la compartimentul cadastru conform pregătirii avute, invocând și faptul absolvirii unui curs de arhivă și hărți, în condițiile în care biroul de arhivă și hărți a trecut la compartimentul cadastru, iar nu la cel de publicitate imobiliară (fila 14 dosar I fond).
Atât cu ocazia angajării, cât și prin fișa postului a fost avută în vedere pregătirea profesională a reclamantului în domeniul geodezie, cadastru, topografie (filele 15, 21 I dosar fond).
Prin urmare, teza pe care reclamantul o afirmă este că nu s-a ținut seama de calificarea sa în redistribuirea sa pe post, aducând o serie de argumente susținute de probe.
Pârâta, căreia, în calitate de angajator, îi revenea sarcina probei, trebuia să dovedească nerealitatea acestei afirmații (deci să probeze faptul că încadrarea reclamantului la compartimentul de P. I. corespundea calificării acestuia), sau să arată motivele obiective, nediscriminatorii și de bună credință pentru care nu a putut respecta această îndrumare dată de A.
În schimb, singura apărare pe care pârâta o dezvoltă în întâmpinarea depusă la fond (filele 4-5 dosar fond) a fost în sensul rămânerii fără obiect al acestui capăt de cerere, față de exprimarea acordului reclamantului raportat la încadrarea în serviciul menționat prin adresa nr. 6582/(...), ca urmare a reiterării de către angajator a faptului că alternativa este concedierea.
Or, chiar din cuprinsul acestei adrese se constată că formularul tehnoredactat denumit A. poartă doar două mențiuni olografe: afirmația „nu sunt de acord"; și semnătura reclamantului (fila 11 dosar fond).
Apare cu evidență că în mod constant, reclamantul și-a manifestat dorința de a nu fi concediat, însă de a fi încadrat conform specializării.
În corespondența purtată între părți reclamantul a solicitat să-i fie prezentate criteriile care au stat la baza alegerii persoanelor care să fie încadrate la serviciul cadastru (fila 13 dosar fond), însă nu există depus la dosar un răspuns aplicat din partea angajatorului, ci doar unul generic, în care se reiterează practic faptul că reclamantul a fost distribuit la serviciul de publicitate imobiliară (fila 14 dosar fond).
La solicitarea instanței de fond de a justifica în speță criteriile de repartizare a personalului pe serviciile de publicitate imobiliară și cadastru (fila 44 dosar fond) s-a omis din nou a se răspunde, așadar nu s-au arătat criteriile de repartizare avute în vedere, ci s-a arătat că a fost nevoie a se aloca un post de consilier ce desfășoară activități de arhivă la serviciul de publicitate imobiliară (fila 59 dosar fond). Practic, a fost eludată solicitarea instanței.
Nici în recurs, nu s-au precizat aceste criterii de către angajator, în ciuda noii solicitări exprese a instanței (fila 16 dosar recurs), situație în careconsider că s-a încălcat atât obligația procesuală de a proba aspectele relevante în litigiile de muncă de către angajator, cât și obligația de derulare cu bună credință a raporturilor de muncă, impusă de art. 8 C. muncii.
În adresa depusă în dosarul de recurs, intimata se mărginește să enumere salariații din cadrul serviciului arhivă și informatică reîncadrați în serviciile de cadastru, respectiv de publicitate imobiliară, fără nici o argumentare a motivelor pentru care au fost distribuiți 2 dintre aceștia
(printre care și reclamantul) la serviciul de publicitate imobiliară, iar 5 la cel de cadastru.
Deși s-au solicitat de către instanța de recurs opțiunile formulate de salariați pentru unul din cele două servicii, ceea ce s-a depus de către angajator a fost acordul semnat de fiecare dintre aceștia, pe același formular tipizat, la serviciul propus de angajator. Or, acesta nu echivalează cu opțiunea angajatului anterioară propunerii angajatorului, ci reprezintă o achiesare la opțiunea angajatorului.
Nu s-a dovedit specializarea fiecăruia dintre acești angajați, pentru a se putea verifica respectarea îndrumării obligatorii a A., conform celor de mai sus.
Toate aceste aspecte mi-au format convingerea că angajatorul nu a respectat principiul bunei credințe și nici îndrumarea dată de A. în modul de redistribuire a reclamantului în unul din cele două servicii, situație care antrenează, în opinia mea, caracterul fondat al petitului anulare a deciziei nr. 206/ (...).
În drept, rețin incidența prevederilor art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.
JUDECĂTOR,
I. T.
(...)
C.-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 4351/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3580/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
