Decizia civilă nr. 3600/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3600/R/2011
Ședința din 17 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. I. SI R. L. SI U. C. I. SA împotriva sentinței civile nr. 9. din 26 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții intimați A. I., A. V., A. O. C., B. I. G., C. C., C. M., C. M., F. A. T., H. M., K. E., M. R., M. D. C., M. I., M. I., N. I., R. I. O., S. R., S. T. P., S. I., S. Ș., S. V., T. V., V. T., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamanților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.9. din (...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul (...), a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții A. I., A. V., A. O. C., B. I. G., C. C., C. M., C. M., F. A. T., H. M., K. E., M. R., M. D. C., M. I., M. I., N. I., R. I. O., S. R., S. T. P., S. I., S. Ș., S. V., T. V. și V. T. prin S. R. DE L. ȘI U. DIN D. DEJ T., împotriva pârâtei S. I. SI R. L. SI U. C. I. S. B., și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma ce reprezintă diferența dintre cuantumul unui salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare și suma de 100 lei, cu titlu de primă pentru de „. feroviarului"; 2007, precum și prima ocazionată de „. feroviarului"; pentru anii 2008 și 2009 echivalentă cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, sume ce vor fi indexate cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective;
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de P. pentru anul 2009, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, sumă indexată cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective;
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au fost salariați ai pârâtei S. I. ȘI R. L. ȘI U. C. I. SA B. în perioada pentru care se solicită plata drepturilor indicate în acțiune, 2007-2009.
Conform art. 24 alin. 4 din Statutul pârâtei, aprobat prin HG nr. 5., drepturile și obligațiile salariaților se stabilesc prin contractul colectiv de muncă iar potrivit art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Executarea contractului colectiv este obligatorie pentru părți potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, republicată, iar prevederile acestor contracte produc efecte față de toți salariații, indiferent de data angajării, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 republicată.
Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul C. I. pentru anii 2007-
2008 înregistrat sub nr. 1626 din data de 29 martie 2007 (f. 136) și, prelungit prin actul adițional nr.1862/31 martie 2008 până la data de 30 iunie 2008, continuând să -și producă efectele pentru încă 30 de zile, respectiv până la data de 30 iulie 2008, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 3 din Legea nr.
130/1996, republicată și în lipsa stipulării vreunui alt moment, se aplică de la data înregistrării contractului - 29 martie 2007.
Conform art. 62 din contractul colectiv de muncă mai sus arătat, cu ocazia sărbătorilor de P., C. și „. feroviarului"; se acordă salariaților un ajutor material al cărui cuantum va fi cel puțin egal cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, condiția fiind aceea ca salariatul să nu fi absentat nemotivat în cursul anului mai mult de o zi, să nu fi fost sancționat pentru consum de băuturi alcoolice sau să nu fi fost în concediu fără plată pentru o perioadă de 1 an (f.
126).
Contractul colectiv de muncă pe anii 2009-2010 s-a aplicat începând cu data înregistrării sale - 4 iunie 2009 iar articolul 62 a fost modificat, în sensul menționării faptului că ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de P., C., „. F. nu se acordă pentru anul 2010.
În anul 2009, sărbătoarea pascală a avut loc în data de 19 aprilie iar „. F. a fost declarată data de 23 aprilie.
Este adevărat că, așa cum rezultă din actele adiționale încheiate, contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007-2008 s-a prelungit până la data de 30 iulie 2008, iar contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii
2009-2010 s-a aplicat doar din data de 4 iunie 2009, data înregistrării sale, astfel că la nivel de unitate nu a existat contract colectiv de muncă în intervalul 30 iulie
2008 - 11 iunie 2009.
Însă în tot acest interval de timp, începând din data de 28 decembrie 2006 și până la data de 31 ianuarie 2011, a fost în vigoare și s-a aplicat contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii
2006-2008 nr. 2., care la art. 71 prevedea dreptul salariaților la ajutorul material solicitat, stabilit la nivelul clasei I de salarizare.
Potrivit art. 3 alin. 1 al contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar, clauzele acestui contract produc efecte față de toți salariații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități feroviare
(pârâta fiind menționată la pct. 13 din anexa 4 la contractul colectiv la nivel de grup de unități) și pentru perioada în care din diverse motive nu există contract colectiv de muncă la nivel de unitate, indiferent de structura capitalului acesteia. Părților le revine obligația respectării prevederilor cuprinse în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul grupurilor de unități din transportul feroviar.
Dat fiind faptul că are prioritate în aplicare contractul colectiv de muncă la nivel superior, ce cuprinde dispoziții mai favorabile pentru salariat, tribunalulconstată că reclamanții sunt îndreptățiți în baza contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități la plata ajutorului solicitat.
Conform adresei pârâtei (f. 232), reclamanții îndeplinesc condițiile impuse de prevederile articolului mai evocat, în sensul că nu au avut sancțiuni disciplinare, absențe nemotivate și nu au beneficiat de concediu fără plată, astfel că sunt îndreptățiți să beneficieze de prevederea contractuală prevăzută la art.62 alin.1 respectiv la art.71.
Nu poate fi reținută apărarea pârâtei în sensul că estimarea cuantumului primei de „. feroviarului"; se determină de către consiliul de administrație în funcție de posibilitățile financiare ale acesteia. Plata acestei prime nu este condiționată de desfășurarea ori finalizarea vreunei negocieri, nefiind o obligație stipulată sub condiție suspensivă, fiind o obligație pură și simplă, neafectată de modalități. A., suma care trebuie acordată, fiind deci stabilită imperativ, se situează cel puțin la nivelul clasei I de salarizare. Prin urmare, în lipsa negocierii, suma se acordă în cuantumul său minim deoarece printr-o eventuală negociere nu s-a reușit creșterea cuantumului acestei sume peste nivelul minim stabilit de către părți. P. financiare în anii de referință sunt irelevante pentru existența și executarea obligațiilor. Dacă s-a instituit obligația de acordare a drepturilor solicitate, pârâta trebuia să o îndeplinească și să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege și din contractul colectiv de muncă aplicabil, așa cum prevede și art.40 alin.2 lit. c din Codul muncii .
Așa fiind, în raport de dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, respectiv a celui superior, la nivel de grup de unități, incidente pentru perioada anilor 2007-2009, tribunalul a reținut că aceste pretenții formulate de reclamanți sunt întemeiate, astfel că urmează să le admită în parte și va obliga pe pârâta S. I. ȘI R. L. ȘI U. C. I. SA B. să le plătească acestora ajutorul material acordat cu ocazia „Zilei feroviarului"; pentru anii (...), cu mențiunea că în anul
2007 le-a fost acordat reclamanților un premiu de 100 lei, astfel că se impune a fi acordată doar diferența, precum și de sărbătorile de P. pentru anul 2009, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare.
Dată fiind neplata la timp a sumelor cuvenite în baza art.30 din contractele colective de munca, potrivit art.161 alin.4 din Codul muncii, sumele ce urmează a fi achitate vor fi actualizate cu indicele inflației la data plății efective, pentru perioada cuprinsă între data scadenței fiecărei sume și data plății efective.
În baza art.274 C.pr.civ. a fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform actelor justificative depuse la filele 80 și 79.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta S. I. ȘI R. L. ȘI U. C. I. SA B. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că art.62 alin.2 din CCM 2007-2008 prevăd că premierea acordată de Z. F. se stabilește de C. de A. cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, cel puțin la nivelul clasei I de salarizare, ceea ce exclude intervenția în cuantificarea acestui drept.
De altfel, C. de A. are puterea de a decide acordarea acestui drept în funcție de situația economică financiară a societății, neavând o obligație imperativă de plată.
În absența stabilirii unui cuantum fix al premiului acordat de Z. F., dreptul pretins nu are caracter pus și simplu, fiind supus condiției existenței unei situații financiare pozitive.
Nu au avut loc consultări între administrație și reprezentanții sindicatului în scopul stabilirii primei de Z. F.
În fine s-a susținut încetarea efectelor contractului colectiv de muncă la nivelul unității ulterior datei de (...) și prin urmare absența temeiul de acordare a acestor drepturi.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge recursul pentru următoarele considerente:
A., prin art.71 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, aplicabil și la nivelul unității pârâte
(menționată la poziția nr. 13 din anexa IV cuprinzând unitățile în care se aplică acest contract) s-a stabilit dreptul salariaților de a beneficia de un premiu pentru
Z. F., al cărui cuantum a fost stabilit de C. de A. la nivelul clasei I de salarizare.
Acordul colectiv menționat se aplică conform art.4 de la data înregistrării respectiv (...), producând efecte timp de 24 de luni.
Prin actul adițional nr.370/(...), aplicabilitatea acestui contract colectiv a fost extinsă la 48 de luni de la data înregistrării, ceea ce are semnificație că produce efecte de la (...) până la (...), așadar și pentru anul 2009.
Prin urmare, temeiul acordării drepturilor pretinse prin acțiune rezidă în contractul colectiv de muncă menționat, căruia nu i se poate opune încetarea efectelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul unității pârâte pentru anul 2007-2008, fiind, mai mult, aplicabil contractul încheiat la nivel superior în situația încetării celui la nivel de unitate (art. 247 Codul muncii).
De asemenea, acordarea premiului de Z. F. este reglementată de art. 71 din
CCM la nivel de grupă de unități ca un drept al salariaților neafectat de vreo condiție, având, contrar afirmațiilor pârâtei, un cuantum fix, stabilit la nivelul clasei I de salarizare, care, potrivit anexei I este de 450 de lei.
În atare situație, refuzul pârâtei de acordare a acestui premiu nu poate fi întemeiat pe un pretins atribut decizional cu privire la oportunitatea economică de acordare a dreptului, precum și la stabilirea cuantumului acestui drept, care, așa cum s-a reținut este fix.
În fine, procedura derulată prin comisiile mixte patronat-sindicate conform art. 117 din CCM la nivel de grup de unități nu este obligatorie, neexistând o dispoziție legală care să prevadă obligativitatea unei asemenea proceduri, așa cum prevede art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă, care recunoaște caracterul obligatoriu al procedurilor instituite prin lege.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. a fost respins ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. Î. ȘI R. L. ȘI U. C. I. SA împotriva sentinței civile nr. 916 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. S. D. L. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.S. I
| ← Decizia civilă nr. 3538/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3145/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
