Decizia civilă nr. 3604/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3604/R/2011
Ședința 17 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : D. G.
JUDECĂTOR : S. D.
G. : C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamanta SC U. SA B. M. împotriva sentinței civile nr. 694 din 01 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați H. A., C. G., K. G., A. A., C. F., D. V., P. S., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Se constată că la data de 14 octombrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 10 octombrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la data de (...) pe rolul T. M., sub nr. (...), astfel cum aceasta a fost ulterior precizată, reclamanta SC U. SA B. M. i-a chemat în judecată pe pârâții H. A., C. G. F., K. G., A. A., C. F., D. V., P. Ș., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acestora la plata sumei de 47.869,18 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii precizate, reclamanta a arătat că suma solicitată reprezintă contravaloarea reparațiilor și remedierilor efectuate de către beneficiarul german Z., suportate de către reclamantă, la produsele reclamate, ca urmare a nerespectării conformităților calitative și cerințelor specificate în comenzile ferme. P. chemați în judecată se fac vinovați de producerea acestui prejudiciu în patrimoniul reclamantei.
Astfel, pârâtul H. A., șeful serviciului calitate, nu a convocat, după primirea reclamațiilor, comisia de analiză pentru a stabili cauzele care au generat neconformitățile, vinovații și acțiunile preventive pentru evitarea repetabilității neconformității.
P. și-a arogat dreptul ca el singur sau doar împreună cu pârâtul C. G. să stabilească vinovații și cauzele reclamațiilor, așa cum sunt prezentate în situația reclamațiilor, ignorând astfel deciziile conducerii angajatorului, nu a efectuat controlul direct asupra activităților din subordine pentru a identifica dacă sunt sau nu respectate procedurile de lucru și operațiile din fișa tehnologică a produsului astfel încât să prevină livrarea produselor defecte, a semnat în mod repetat certificate de calitate pentru produse defecte sau a permis semnarea acestor acte de certificare a calității pentru astfel de produse.
P. are răspunderea pentru faptele ilicite ale angajaților din subordine, respectiv pentru faptele pârâților C. G., K. G. și C. F. A. nu a urmărit respectarea prescripțiilor de calitate cuprinse în documentațiile tehnologice de fabricație
(Manualul calității pct.8.4.3) și nu a întocmit rapoartele de analiză anuală a calității.
P. C. G., inginer coordonator, s-a substituit neautorizat comisiei de analiză a reclamațiilor, ignorând și încălcând dispozițiile Deciziei D 45 din (...) și prevederile de la pct.8.5.2.1 din Manualul Calității, arogându-și dreptul ca împreună cu pârâtul H. A. să stabilească vinovații și cauzele reclamațiilor, așa cum sunt prezentate în situația reclamațiilor.
De asemenea, nu a verificat aplicarea procedurilor sistemului calității în punctele stabilite prin planul calității, în ciuda numărului mare de reclamații despre a căror existență avea cunoștință.
P. nu a respectat obligația de programare a auditurilor interne în așa fel încât fiecare compartiment al calității să fie programat la verificare cel puțin odată pe an și a auditat sistemul calității fără să existe un plan anual aprobat de șeful serviciului calitate, (Manualul calității pct. 8.2.2.3). A. situație a condus la deficiente de ordin organizatoric în compartimentele de control.
De asemenea, a prezentat conducerii societății documente incomplete de
A. funcționării sistemului de management al calității pentru anii 2008 și 2009, fără referințe clare, concrete, certe cu privire la acțiuni corective și preventive întreprinse prin audituri de urmărire, fapt ce a condus la imposibilitatea identificării cauzelor reclamațiilor și luarea măsurilor de prevenire.
P. K. G., coordonator serviciu CTC, nu a luat măsurile necesare pentru inspectarea și încercarea produselor în timpul procesului de fabricație, începând cu faza de semifabricat și până la faza de produs final apt pentru livrare, nu a oprit produsele până la terminarea tuturor inspecțiilor și încercărilor, a fost neatent și/sau a monitorizat defectuos inspecțiile și încercările pe flux în punctele stabilite prin planul de inspecții și fișa tehnologică a produsului.
Dacă a constatat că mijloacele de inspecție prezintă erori mai mari decât cele tolerate, pentru că nu a luat măsuri, împreună cu H. A. pârâtul răspunde pentru evaluarea și documentarea validității rezultatelor măsurătorilor și încercărilor efectuate.
P. nu a pus la dispoziția inspectorilor CTC din punctele de inspecție stabilite fișele de urmărire pentru asigurarea trasabilității produselor și pentru menținerea identificării produselor și a stadiului inspecției în punctele de inspecție pe tot parcursul fabricației, a semnat în mod repetat certificate de calitate și garanție pentru produse defecte în locul și în numele șefului serviciu calitate H. A. De asemenea, are răspunderea pentru faptele ilicite ale angajatului din subordine, respectiv pentru faptele pârâtului C. F., conform fișei postului.
P. A. A., șef secție, nu a respectat cerințele referitoare la procesele de producție prevăzute în documentația tehnologică, în vederea executării tuturor operațiunilor prevăzute în fișa tehnologică a produsului.
Nu a luat măsuri preventive pentru evitarea repetabilității neconformităților, nici măcar în cazul în care a avut 4 reclamații succesive cu același obiect, nu a efectuat controlul direct asupra activităților din subordine pentru a identifica dacă sunt sau nu respectate procedurile de lucru și operațiile din fișa tehnologică a produsului, astfel încât să prevină livrarea produselor defecte, conform fișei postului. De asemenea, răspunde pentru faptele ilicite ale angajaților din subordine, respectiv pentru faptele pârâților D. V. și P. Ș.
P. D. V. este maistru atelier roți dințate, iar pârâtul P. Ș. este șef atelier roți dințate.
Toate produsele reclamate au fost fabricate în secția 250, sub echipa maistrului D. V. și a șefului de atelier P. Ș.
Aceștia răspund în solidar pentru aceleași fapte ca și șeful de secție A. A.
P. C. F., controlor tehnic de calitate, nu a verificat corespunzător operațiile executate în punctele stabilite prin planul de inspecție și fișa tehnologică a produsului, nu a consemnat stadiul inspecțiilor și încercărilor produsului în fișele de urmărire, nu a constatat neconformitățile în timpul inspecției produsului și astfel nu a oprit produsul prin aplicarea unui indicator de stare și separarea acestuia în locurile special destinate, a semnat certificatele de calitate și garanție pentru toate produsele defecte livrate către beneficiar.
În notele explicative ale pârâților K. G. și H. A., inspectorul din punctul de control, C. F., este arătat ca vinovat.
Toate aceste omisiuni și neexecutări culpabile a sarcinilor de serviciu au avut ca efect cauzarea prejudiciului societății.
Produsele reclamate au fost fabricate la U. S. și nu fac obiectul unor operații anterioare sau ulterioare la alte firme colaboratoare, cu excepția acelor produse care au făcut obiectul operației de CIF-are (călire superficială cu curenți de înaltă frecvență), lucrare executată la firma U.
Astfel, din totalul de 24 de reclamații provenite de la firma Z., doar în cazul a 5 reclamații au fost supuse produsele operației de călire anterior livrării către beneficiar.
În drept, au fost invocate prev. art. 270 și art. 271 alin.1 C. muncii.
P. C. G. F., K. G., A. A., C. F., D. V. și P. Ș. au depus la dosarul cauzeiîntâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată caneîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâții au arătat că, în speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a acestora.
Astfel, în privința faptei ilicite și personale a salariatului, care trebuie să aibă legătură directă cu munca desfășurată de fiecare angajat și să se raporteze la atribuțiile de serviciu ale acestuia, reclamanta înțelege să facă afirmația generală și neargumentată că pârâții au prejudiciat societatea prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor ce revin fiecăruia, în conformitate cu fișa postului. Reclamanta înțelege să enumere pe mai multe pagini atribuțiile de serviciu ale pârâților, fără a arăta, pentru fiecare în parte, care ar fi aceste sarcini și atribuții neîndeplinite sau îndeplinite necorespunzător.
R.le clientului Z., în mare măsură au apărut la sfârșitul anului 2008, când a avut loc o reorganizare importantă în cadrul conducerii acestei societăți, care a determinat și schimbarea modului în care societatea reclamantă colabora cu acest client. Astfel, până la sfârșitul anului 2008, piesele fabricate de S. U. S. au fost livrate direct clientului Z., cu care colaborarea a decurs foarte bine, fiind veche de vreo 15 ani.
Problemele au apărut din cauza faptului că piesele fabricate de S. U. S. au fost trimise unei firme din Germania, adică UHG-GINGEN, unde se realiza călirea superficială a danturii pieselor, firmă care, după realizarea acestor proceduri, trimitea marfa direct beneficiarului, adică clientului Z.
M.a majoritate a reclamațiilor vizau lovituri, fisuri superficiale, deformații sau curățarea necorespunzătoare a mărfurilor care, însă, nu sunt imputabile reclamantei SC U. SA, fiind cauzate cu ocazia manevrării acestora la descărcare sau încărcare și în procesul propriu-zis de sablare care se realiza la UHG-G.
Reclamanta nu avea niciun reprezentant la această firmă UHG, care să fi avut posibilitatea să verifice modalitatea în care sunt manevrate piesele trimisede reclamantă, respectiv să verifice modul și starea în care sunt livrate acestea către beneficiarul Z.
În perioada în care piesele fabricate de reclamantă au fost trimise direct clientului Z., nu au existat asemenea reclamații privind lovirea, fisurarea, deformarea sau necurățarea pieselor. R.le au apărut imediat după ce marfa a început să fie livrată direct către UHG, unde se făcea sablarea. Asemenea reclamații sunt cele cu numărul: 2000.24547/(...);2000.30756/(...);
2000.29663/(...); 2000.33099/(...);2000.33731/(...); 2000.24546/(...);
2000.30253/(...);2000.26704/(...)9; 000.31345/(...);
2000.24131/(...);2000.27172/(...); 2000.29676/(...);
2000.26723/(...);2000.31383/(...); 2000.32667/(...).
Alte reclamații au apărut din cauza faptului că reclamanta nu a pus la dispoziția serviciului de CTC instrumentul de verificare (calibru) cerut de client pentru anumite piese care au lipsit o perioadă lungă de timp, cu toate că a fost solicitat de comportamentul CTC, sens în care se face referire la reclamațiile cu nr.2000.24347/(...) și nr.2000.23864/(...).
În perioada (...)-(...) nu a funcționat centrul de măsurare DEA fapt care, de asemenea, a fost sursa unor reclamații din partea clientului Z., cum ar fi cea cu nr. 2000.34134 din (...).
Același client a făcut o serie de alte reclamații, care nu au fost însoțite de diagrame, poze sau alte dovezi care să certifice temeinicia acestora, însă au fost acceptate fără nicio verificare de reclamanta SC U. SA și ulterior imputate pârâților. A. sunt cele cu nr. 2000.20585/(...), 2000.18773/(...),
2000.21429/(...), 2000.24346/(...), 2000.21429/(...).
Reclamația cu nr. 2000.14142 din (...) privea o piesă care a fost remaniată de către SC U. SA și apoi trimisă clientului, motiv pentru care nu se înțelege de ce, în final, se susține că valoarea acesteia este un prejudiciu cauzat reclamantei.
Din tot șirul reclamațiilor, o singură piesă este un rebut propriu-zis, respectiv cea care face obiectul reclamației cu nr. 2000.13852 din (...). Cincisprezece dintre cele 25 de reclamații s-au produs din cauza modului de gestionare a relațiilor de colaborare cu clienții externi, acestea datorându-se faptului că reclamanta nu avea un reprezentant la firma UHG care să recepționeze marfa în momentul primirii de la SC U. SA și, ulterior, în momentul livrării în urma sablării pieselor către clientul Z.
Cu toate că aceste reclamații sunt într-un număr foarte mare, conducerea reclamantei nu a întreprins niciun demers pentru a evita producerea acestora, înțelegând să continue în această modalitate derularea raporturilor comerciale cu firma Z.
În perioada anilor 2008-2009, valoarea mărfurilor livrate către acest client este de 1.686.336 Euro (974.738 euro în anul 2008 și 711.598 Euro în anul
2009), sumă față de care valoarea totală a celor 25 de reclamații reprezintă un procent de 0,75 % din totalul producției.
C. societății reclamante nu a luat măsurile corespunzătoare în contextul crizei economice cu care se confruntă și sectorul de activitate în care aceasta își desfășoară activitatea. Astfel, în această perioadă, standardele de calitate și exigență ale clienților față de produsele fabricate au crescut, în condițiile în care prețurile produselor au fost reduse, toate acestea fiind făcute fără să se fi luat măsuri concrete pentru a crește, corelativ exigențelor clienților, calitatea produselor fabricate.
Asemenea eforturi, pe plan organizatoric intern, ar fi trebuit luate începând de la compartimentul proiectare, până la execuție și controlul calității tehnice a produselor, fapt care nu s-a întâmplat, mai mult au fost desființatecompartimente, cum ar fi acela al traducătorilor, care a generat erori în procesul de execuție, respectiv, a fost diminuat personalul TESA ( tehnologi, tehnicieni, proiectanți și ingineri specialiști), ceea ce a determinat imposibilitatea de adaptare la noile standarde de calitate.
Toate aceste probleme de calitate apar și pe fondul unei alte probleme importante, care vizează tehnologia de lucru depășită, care nu mai face față standardelor de calitate crescute, în condițiile în care utilajele din procesul de producție au o vechime de peste 20 de ani, iar exigențele clienților privesc abateri de ordinul micronilor, astfel cum s-a întâmplat și în cazul clientului Z.
În domeniul roților dințate au fost introduși noi parametri în documentațiile tehnice pentru îmbunătățirea performanțelor angrenajelor, corespunzător tendinței generale de pe piața externă, cum ar fi: flancarea, bombarea, încadrarea razei la vârful dintelui în clasa 7-a de precizie la canelură, toate aceste proceduri implicând o tehnologie de generație nouă, care nu se regăsește în dotarea reclamantei și cu toate acestea se încearcă a le face față.
Un raport constatator al pagubei trebuia întocmit de o persoană care să aibă pregătirea necesară pentru a analiza aspectele tehnice ale reclamațiilor, pentru a se stabili dacă aceste reclamații erau fondate sau nu și dacă se pune problema responsabilității vreunui sau vreunor angajați din cadrul societății.
O serie de reclamații au fost acceptate doar pentru a nu intra în conflict cu clientul și nu pentru că ar fi existat o problemă reală de calitate, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, în contextul crizei financiare și economice cu care se confruntă întreaga lume, concurența a devenit foarte aprigă, impunându-se eforturi considerabile pentru păstrarea clienților.
Pentru fiecare dintre reclamațiile acestui client, reclamanta SC U. SA ar fi avut obligația, în conformitate cu procedurile reglementate prin contractul încheiat cu acesta și cu normele legale în materie, să parcurgă procedurile de constatare a neconformităților în prezența reprezentanților ambelor părți și în urma acestora să se stabilească dacă reclamațiile sunt sau nu fondate, fapt ce, din păcate, s-a omis cu desăvârșire, fiind acceptate și reclamații care au venit fără niciun suport probator, adică fișe de măsurare sau poze.
Față de aspectele arătate mai sus, sunt incidente două cauze de exonerare de răspundere și anume riscul normal al serviciului și acordul angajatorului.
Astfel, art. 270 alin. 2 Codul muncii prevede că salariații nu răspund pentru acele pagube care se încadrează în riscul normal al serviciului, sens în care, în conformitate cu rapoartele anuale aprobate de conducerea societății și care au fost supuse spre analiză, ponderea pierderilor totale din producția de marfă în anul 2008 era mai bună decât în anul 2007, fiind de 0,3. față de 0, 4..
Procentele arătate mai sus se încadrează în riscul normat al serviciului prevăzut în „Gestiunea costurilor calității - Procedură cadru SAC 12.2";, care prevede pentru procesele industriale, și anume de mecanică simplă, un procent de pierderi între 0,5 și 2% din valoarea totală a producției, limită sub care se încadrează indicii aferenți anilor 2007 și 2008.
Acordul angajatorului este, de asemenea, o cauză de înlăturare a răspunderii patrimoniale a salariatului, fiind o creație a doctrinei și a practicii judiciare, care își găsește aplicabilitate în speța de față tocmai datorită faptului că acest angajator a avut cunoștință de existența unor reclamații calitative din partea clientului Z. și o perioadă lungă de timp nu a luat nicio măsură pentru prevenirea acestora sau pentru a identifica cauza lor, acceptând, în continuare, desfășurarea activității în cadrul unității în aceste condiții.
P. și-au îndeplinit cu bună credință toate obligațiile de serviciu, astfel cum acestea rezultă din fișa postului, iar în cazul în care ar exista un prejudiciu real, acesta nu se datorează vreunei fapte săvârșite cu vinovăție, cauzele fiind celecare țin de managementul acestei societăți și de omisiunea conducerii de a lua măsurile necesare în privința calității produselor la momentul potrivit, respectiv tehnologiei depășite.
În drept, au fost invocate prevederile art. 269 și următoarele din Codul muncii, art. 287 din Codul muncii, art. 274 Cod procedură civilă.
P. H. A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitatrespingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâtul a arătat că acțiunea reclamantei se întemeiază pe hotărârea C. de administrație, care se întemeiază, la rândul său, pe „. final la reclamațiile primite de SC U. SA B. M. din partea beneficiarului Z."; nr. 10787/(...). Cuprinsul celor trei documente este în mare parte același: reproducerea unor sarcini și atribuții din fișa postului, fără a indica în mod concret care sunt sarcinile și atribuțiile a căror neîndeplinire a determinat producerea prejudiciului. Prin urmare, întrucât reclamanta nu precizează care este fapt personală, concretă, cauzatoare de prejudiciu, nu este îndeplinită condiția faptei ilicite.
Cu privire la prejudiciul invocat de reclamantă, reprezentând valoarea remedierilor la produsele livrate beneficiarului Z., lipsește actul constatator al pagubei.
Așa cum s-a arătat în notele explicative întocmite la solicitarea conducerii societății reclamante în cadrul „anchetei administrative";, reclamațiile clientului
Z. vizează neconformități datorate fie executării necorespunzătoare a activității de călire cu curenți de înaltă frecvență (CIF), așa- numita operație de CIF-are de către firma UHG din Germania, fie lipsei aparatelor de măsurare.
Astfel, în cazul următoarelor 16 reclamații (din totalul de 25):
200026704/(...);200026723/(...);200029663/(...);
200030756/(...);200030253/(...);200027172din (...); 200029676/(...);
200024346/(...); 200024546/(...); 200024547/(...); 200031345/(...);
200031383/(...); 200030099/(...); 200034134/(...); 200024131/(...) și
200032667/(...), produsele au fost trimise de la SC U. S. fără lovituri și zgârieturile menționate în aceste reclamații, lucru confirmat în scris de către directorul tehnic, dl. Petraru Cezar, în scrisoarea adresată firmei Z., trimisă serviciului marketing-export pentru traducere și expediere. La societatea reclamantă nu se poate face operația de CIF-are la pinioanele Z., dar reclamanta SC U. SA trebuia să predea firmei Z. pinioanele complet prelucrate. În perioada în care piesele se expediau de la SC U. SA direct la firma Z., se recepționau la firma Z. și abia ulterior se executa operația de CIF-are, nu au existat asemenea reclamanții.
La recomandarea beneficiarului Z., societatea reclamantă a contractat operația de CIF-are cu firma UHG din Germania. SC U. SA nu poate controla această operațiune, pentru că nu are propriul controlor de calitate la UHG, însă răspunde în fața firmei Z. pentru deficiențele de calitate ale operațiunii de CIF- are executate de firma U. C. societății a fost informată cu nota de informare nr.
126/(...) despre această situație anormală ce determină răspunderea SC U. SA pentru deficientele de calitate datorate executării necorespunzătoare a activității de CIF-are de către firma U.
50% dintre reclamațiile firmei Z. din anul 2009 s-au datorat operațiunilor de manipulare, sablare executate de firma UHG, care au determinat lovituri, zgârieturi etc, pe suprafețele deja finisate la U. A. situația este confirmată de notele nr. 020/(...) și 0202/(...), semnate de directorul tehnic și de producție în care se precizează că „piesele pleacă din U. în stare ireproșabilă";.
La reclamațiile 200034134/(...), 200013852/(...), 200014142/(...),
200021429/(...), 200018773/(...), 200024347 din (...) și 200022864/(...), deficiențele se datorează lipsei aparatelor de măsurare.
Deficiențele reclamate de beneficiarul Z. vizează diferențe de mm și microni. S-a arătat în notele explicative că pârâtul nu a avut posibilitatea de a măsura adâncimea flancării pe centru de măsurare tridimensional, întrucât societatea reclamantă nu a cumpărat softul necesar efectuării acestei măsurători. De asemenea, nu au existat verificatoare-calibre pentru canelura
(dantura mică). La început firma Z. a acceptat livrarea produselor care aveau caneluri (dantura mică) pe baza măsurătorilor efectuate cu instrumente clasice și anume prin măsurarea așa-zisa „cote peste role";. Ulterior, însă, firma beneficiară Z. nu a mai acceptat produsele măsurate clasic, iar primele reclamații de acest tip au fost aduse la cunoștința conducerii societății pe diferite căi: ședințe operative, note informative, note interne etc. În nota nr. 020/(...) semnată de directorul tehnic se precizează că „pentru viitor se vor cumpăra calibre de verificare";. Cu toate acestea, lipsa calibrelor este menționată și în rapoartele de neconformitate din ianuarie-martie 2010.
În conformitate cu procedura internă, serviciul C. nu este consultat și nu intră în contact cu documentația produsului pe care urmează să-l controleze până în momentul în care acesta este pus în execuție, când este prea târziu pentru a mai comanda calibre, pentru ca execuția produsului durează maxim 15 zile. Apoi chiar dacă compartimentul CTC nu acordă viza de livrare, produsul poate fi livrat prin încărcarea fără aviz CTC sau prin livrarea cu acceptul conducerii SC U. SA, cu raport de neconformitate. P. a întocmit un program care a fost semnat de directorul general și în baza căruia s-a început achiziționarea de calibre.
Alte cauze ale deficiențelor de calitate semnalate de beneficiarul Z. sunt reprezentate de viciile ascunse (de ex. nereglarea corespunzătoare a parametrilor de CIF-are, executată de firma UHG), precum și de erorile umane, care, însă, având în vedere procentul de 0,1 % din valoarea reclamațiilor, se încadrează în riscul normal al serviciului.
O cauză importantă o constituie și personalul insuficient în cadrul comportamentului de control al calității. În cadrul acestui compartiment au fost efectuate reduceri de personal în ultimii ani, astfel că se lucrează doar în într-un singur schimb, în timp ce în sectoarele de producție se lucrează în două sau trei schimburi, existând posibilitatea livrării de produse fără efectuarea controlului de calitate.
În cazul niciuneia dintre reclamațiile formulate de beneficiarul Z. nu s-a trimis produsul înapoi societății reclamante. F. că, în toată această perioadă, conducerea societății a acceptat reclamațiile beneficiarului, întemeiate sau nu, cu motivarea „să nu supărăm clientul";, echivalează cu „acordul angajatorului";, care constituie cauza exoneratoare de răspundere, așa cum s-a stabilit în doctrină și jurisprudență.
Reclamanta nu face dovada că s-a parcurs o procedură de soluționare a reclamațiilor clientului extern Z., conform contractului și /sau legislației internaționale în materie, că reclamațiile clientului beneficiar au fost verificate în cadrul acestei proceduri de către reprezentanți ai ambelor părți și s-a constat că sunt întemeiate.
Nu poate fi atrasă răspunderea salariaților SC U. SA pentru lucrări executate de altă firmă și pe care U. SA nu le controlează. Pe de altă parte, chiar dacă prejudiciul pretins de reclamantă ar fi stabilit în conformitate cu procedura de soluționare a reclamațiilor prevăzută în contractul încheiat cu beneficiarul Z., respectiv în legislația incidentă aplicabilă raportului comercial și s-ar datoraexclusiv activității salariaților SC U. SA, răspunderea patrimonială este înlăturată ca urmare a incidenței cauzelor exoneratoare de răspundere, acordul angajatorului și riscul normal al serviciului.
În drept, au fost invocate prevederile art. 270 alin.2 din Codul muncii.
La data de (...), prin sentința civilă nr. 6., pronunțată de Tribunalul M aramureș în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC U.
S. B. M., în contradictoriu cu pârâții H. A., C. G., K. G., A. A., C. F., D. V. și P. Ș., ca neîntemeiată.
De asemenea, reclamanta S. U. S. a fost obligată la plata către pârâtul H. A. a sumei de 2.380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și la plata către pârâții C. G., K. G., A. A., C. F., D. V. și P. Ș. a sumei de 9.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1.500 lei pentru fiecare pârât.
H. se fundamentează pe următoarele considerente:
P. au calitatea de salariați ai reclamantei SC U. SA B. M., în funcția de șef serviciu C.T.C.- H. A., inginer coordonator serviciu C.T.C.- C. G., subinginer coordonator serviciu C.T.C.- K. G., șef secție - A. A., controlor tehnic de calitate în cadrul serviciului C.T.C.- C. F., maistru atelier roți dințate - D. V., șef atelier roți dințate - P. Ș., așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Conform documentelor anexate acțiunii introductive de instanță, suma solicitată reprezintă valoarea totală a reclamațiilor formulate de firma Z., respectiv valoarea remedierilor efectuate produselor livrate de reclamantă acestui beneficiar în perioada (...)-(...), ca urmare a neconformităților calitative.
Acțiunea reclamantei se întemeiază pe hotărârea nr. 24 din (...) a consiliului de administrație, adoptată în baza raportului final la reclamațiile primite de S. U. S. B. M. din partea beneficiarului Z., înregistrat sub nr. 10787 din (...) (filele 7-16).
Nu s-a întocmit în cauză un alt act constatator al pagubei produse.
Reclamanta nu a dovedit că s-a parcurs procedura de soluționare a reclamațiilor clientului extern Z., conform contractului și legislației internaționale în materie, că reclamațiile clientului beneficiar au fost verificate în cadrul acestei proceduri de către reprezentanți ai ambelor părți și că s-a constatat că sunt întemeiate.
Reclamanta a acceptat reclamațiile formulate de beneficiar, chiar dacă nu au fost însoțite de un suport probator (fișă de măsurători sau poze) și fără a parcurge procedurile de constatare a neconformităților în prezența reprezentanților ambelor părți.
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din notele explicative și celelalte înscrisuri depuse în probațiune la dosar, unele reclamații ale firmei Z. vizează neconformități care se pot datora fie executării necorespunzătoare a activității de călire cu curenți de înaltă frecvență (CIF) de către firma UHG din Germania, fie lipsei aparatelor de măsurare, în condițiile în care deficiențele reclamate se referă la diferențe de mm și microni.
În conformitate cu dispozițiile art. 270 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Salariații nu răspuns de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Potrivit art. 271 din Codul muncii, când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecărui salariat se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.
Din analiza textelor de lege evocate rezultă că pentru a putea fi antrenată răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția salariatului.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada săvârșirii de către pârâți, cu vinovăție, a unei fapte ilicite și personale, care să fi determinat producerea prejudiciului pretins în patrimonial acesteia, cu toate că sarcina probei îi incumbă, potrivit art. 287 din Codul muncii.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâților chemați în judecată, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată.
În baza art. 274 alin.1 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a reclamantei, care a căzut în pretenții, instanța a dispus obligarea acesteia la plata către pârâtul H. A. a sumei de 2.380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și la plata către pârâții C. G., K. G., A. A., C. F., D. V. și P. Ș. a sumei de 9000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1500 lei pentru fiecare pârât, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanțelor aflate la dosar.
În termen legal, a declarat recurs reclamanta S. S.A B. M., solicitând, în temeiul art. 304 pct.9 si art. 312 alin. (1) si (3) C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate.
Societatea recurentă apreciază că motivarea instanței este contrara dispozițiilor art. 254al. 1 si art. 255 al. 2 C. muncii (republicat) care prevăd ca salariații răspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legătura cu munca, iar daca măsura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, răspunderea fiecărui salariat se stabilește proporțional cu salariul sau net de la data constatării pagubei.
Învederează recurenta că în cauză, contrar celor reținute de către instanța de fond, sunt întrunite condițiile angajării răspunderii patrimoniale a salariaților pârâți, din probatoriul administrat rezultând existența prejudiciul cauzat societății, persoanele care se fac vinovate de producerea lui și raportul de cauzalitate dintre prejudiciu și faptă, cea din urmă constând fie într-o acțiune, fie într-o inacțiune.
Din actul întocmit si verificat de S. C. sub denumirea S. R. pe anul 2008 (filele 18-19, volumul II) document asociat unui proces verbal de constatare, la poziția S. R., punctul de vedere al U. S. este exprimat prin reprezentanții serviciului calitate în persoana ing. H. A. si ing. C. G., pârâți in cauza si este următorul: la reclamația nr. 200013852/(...), valoare 1.268 Euro(f. 521-522, volumul II); reclamația nr. 200014142/(...), valoare 422 Euro (f. 523-524, volumul II); reclamația nr. 200018773/(...), valoare 822 Euro (f. 525-526, volumul II); reclamația nr. 200020349/(...), valoare 120 Euro (filele 539-540, volumul II) cei doi pârâți consemnează - cauza consta in "greșeală de execuție", iar la măsura luată - "s-a atras atenția executantului si CTC-istului de resort";.
Prin "greșeala de execuție" se înțelege fapta ilicita a tuturor salariaților implicați în acel proces de fabricație, iar avertismentul "s-a atras atenția executantului" denota vinovăția executantului în cauzarea prejudiciului.
Prejudiciu total este în suma de 2.632 Euro.
Culpa pârâților în producerea pagubei rezulta, așadar, din „S. R. pentru anul 2008 întocmita la data de (...) de salariații cu calificare profesionala si cu atribuții explicite in domeniu, respectiv de către ing. C. G. si verificata de către ing. H. A., pârâți in cauza.
Nu conducerea societății reclamante a stabilit in prealabil care sunt cauzele prejudiciului si cine sunt persoanele vinovate. Expertiza a fost efectuata de însăși serviciul calitate, iar conducerea societății nu avea nici o obligație sa angajeze o contraexpertiza din moment ce situația reclamațiilor si concluziile ei nu au fost contestate de salariații arătați vinovați. Cum cei care au întocmit expertiza au considerat ca este suficienta pentru a dovedi conducerii angajatorului modul în care s-a stabilit cauza si vinovații pentru reclamațiile primite, recurenta apreciază că aceasta le este opozabilă acestora.
S. calitate prin reprezentanții săi are sarcini concrete pentru înființarea comisiei de analiza a reclamațiilor, stabilirea procedurii de constatare a vinovaților, de recuperare a pagubelor si de eliminare a repetabilității neconformităților sesizate, și tocmai din actele întocmite de reprezentanții acestui serviciu rezultă dovada existentei prejudiciului adus societății.
De altfel, prin notele explicative pârâții H. A. (filele 82-83,100-101,157-
158,196-197, volumul 1) si K. G. (filele 92-93,110-111, 167-168,199-200, volumul l) au identificat persoanele vinovate de producerea prejudiciului cauzat societății, iar susținerea acestora se coroborează cu restul probelor administrate în cauza. F. ca ulterior cei doi pârâți au retractat in fata instanței de judecata cele declarate in notele explicative semnate de ei nu are relevanta, deoarece pârâții nu au susținut ca ar fi fost constrânși să facă asemenea declarații.
3. Conform Deciziei nr. 45/(...) (filele 420-421, volumul II) si a
Regulamentului privind recuperarea pagubelor ca urmare a neconformitatilor semnalare de beneficiar (filele 421-422, volumul II) "După primirea reclamației seful serviciului CTC va convoca comisia care in termen de 3 zile va stabili: cauzele care au generat neconformitatea; vinovații si cuantumul pagubelor; soluții tehnice de remediere; acțiuni preventive pentru evitarea repetabilității neconformității. Concluziile comisiei vor fi consemnate intr-un proces verbal întocmit in 2 exemplare conform machetei prezentate in anexa."
A. era activitatea pe care trebuia sa o desfășoare pârâtul H. A. si nu să se limiteze la a consemna în situația reclamațiilor doar existenta lor. F. ca paratul nu si-a îndeplinit obligațiile de serviciu, ca nu a întocmit procesele verbale pe care era obligat sa le facă si pentru care era plătit, nu constituie o apărare care poate fi luata in considerare, dimpotrivă este unul din motivele pentru care este atrasa răspunderea materiala a paratului si a tuturor persoanelor care au contribuit la cauzarea unui prejudiciu societății.
Prin întâmpinarea formulată (f. 14-171, intimatul pârât H. A. a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, arătând că recurenta reclamanta nu aduce critici concrete hotărârii recurate, nu precizează care sunt, in concret, greșelile de raționament ori dispozițiile legale încălcate de instanța de fond in pronunțarea hotărârii recurate.
În esență, acesta arată că prin recursul declarat societatea reclamantă critică în termeni generali hotărârea recurată, susținând ca de fapt actul constatator al pagubei îl constituie „S. reclamațiilor din anul 2008 întocmita de intimatul parat C. G. si verificat de pârâtul intimat H. A., act pe care recurenta nu l-a invocat in fata instanței de fond ca act constatator al pagubei si pe careconducerea recurentei reclamante l-a aprobat in (...), fără a stabili măsura recuperării vreunui prejudiciu. Recurenta susține ca potrivit acestui "act constatator" prejudiciul este de 2.632 euro, dar solicită obligarea intimaților la plata sumei totale de 47.869,18 lei.
Instanța de fond a reținut in mod corect ca recurenta reclamanta nu a făcut dovada săvârșirii de către intimați, cu vinovăție, a unei fapte ilicite si personale care sa fi determinat producerea unui prejudiciu in patrimoniul recurentei. De altfel, recurenta reclamanta nu a dovedit nici existenta prejudiciului. Pe de alta parte, chiar in ipoteza îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de lege, răspunderea salariaților ar fi înlăturata pe temeiul "riscului normal al serviciului", având in vedere valoarea neglijabila a reclamațiilor de calitate raportata la valoarea producției marfa, precum si celelalte condiții exoneratoare: acordul angajatorului (care a aprobat executarea lucrarii de CIF- are de către firma recomandata de beneficiarul Z. - firma UHG din Germania - cu riscul suportării de către recurenta a deficientelor executate de aceasta firma), reducerea de personal în rândul controlorilor de calitate care a determinat executarea controlului de calitate intr-un singur schimb, iar livrările in doua sau chiar trei schimburi, lipsa aparatelor de măsurare - calibre - care a determinat reclamații de măsurare la nivel de mm si microni, etc.
Litigiile având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale au fost declanșate de către recurenta reclamanta cu scopul tracasării intimaților salariați, în special al pârâtului intimat H. A. În acest sens se arată că pârâtul intimat H. A. a fost sancționat prin D. consiliului de administrație nr. 30/(...) si decizia nr. l1227/(...), cu retrogradarea din funcția de "sef serviciu calitate" in funcția de "inginer serviciul tehnic", începând cu (...), iar prin decizia de concediere nr.l2000/(...) afost concediat din funcția de inginer serviciul tehnic, măsuri care au avut drept scop înlăturarea acestuia din societate.
Prin S. civila nr.2916/13.l2.2010 pronunțata in dosarul nr.(...) al T. S. M. a fost admisa contestația si a fost constatata nulitatea absoluta a deciziilor de sancționare. S. civila nr.2916/13.l2.2010 a rămas irevocabila prin respingerea de către Curtea de A. O. a recursului declarat de S. U. S., recurenta fiind obligata la plata cheltuielilor de judecata in ambele instanțe.
În data de (...) recurenta reclamanta S. U. S. B. M. a depus la dosar „. scrise";
(f. 49-53) prin care reiterează solicitarea de admitere a acțiunii, evidențiindpunctual atribuțiile fiecărui pârât și cu privire la care se susține că au fost încălcate.
Concluzii scrise au depus în cauză și intimații pârâți C. G., K. G., A. A., C. F., D. V. și P. Ș. (f. 35-38) prin care au solicitat respingerea recursului.
În probațiune, s-au depus înscrisuri. Recursul este nefondat.
Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a soluționat cauza prin respingerea acțiunii formulate de către reclamanta recurentă, în contextul în care nu sunt întrunite cumulativ în cauză condițiile de angajare a răspunderii patrimoniale a pârâților.
Referitor la antrenarea acestei răspunderi, în concordanță cu dispozițiile art. 270 din codul M., în forma în vigoare la data promovării acțiunii, se reține că această presupune întrunirea cumulativă a mai multor condiții - calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția salariatului, lipsa uneia dintre acestea având drept consecință excluderea acestei răspunderi.
Or, în cauza dedusă judecății, probațiunea administrată nu confirmă existența unui prejudiciu cert, imputabil pârâților.
Caracterul de certitudine al prejudiciului implică determinarea întinderiilui, prin evaluarea precisă într-o sumă de bani. D. certitudinii prejudiciul cade în sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului pagubei.
Raportat la aspectele menționate, Curtea constată că societatea reclamantă a solicitat prin acțiunea introductivă obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 52.520,60 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
Pretențiile formulate de către societatea reclamantă se întemeiază pe H. nr.
24 din (...) a C. de A. (f. 7 dosar fond volumul I), în cadrul căreia se face referire și la cele 25 de reclamații de la firma Z. a căror valoare totală este estimată la suma de 12.809,91 euro. În aceeași hotărâre, în teza următoare celei referitoare la cele 25 de reclamații, se menționează că „Consiliul de administrație a procedat la analiza întregii documentații pentru a se lua măsurile ce se impun în vederea recuperării prejudiciului ce a fost cauzat societății, prejudiciu ce însemnează 60.442,36 euro";, pentru ca la final să stabilească în sarcina
Oficiului Juridic obligația de a-i acționa în judecată pe pârâții din prezenta cauză, în vederea recuperării prejudiciului în suma de 60.442,36 euro.
Ca urmare a Hotărârii C. de A., s-a întocmit de către consilierul juridic al societății recurente un raport final la reclamațiile primite din partea beneficiarului Z.(f. 11 dosar fond volumul I), respectiv o situație a reclamațiilor(f.
10 dosar fond vol. I) de la același beneficiar pentru perioada (...)-(...), în care se menționează că valoarea remedierii în raport de cele 25 reclamații constă în suma de 12.809,91 euro, fiind indicată punctual pentru fiecare dintre reclamații valoarea efectivă a remedierii.
Ulterior, prin precizarea de acțiune din (...) (f. 1 dosar fond volumul II), reclamanta a arătat că valoarea prejudiciului pretins este de 47.869,18 lei. După cum se poate remarca, prin memoriul de recurs, societatea reclamantă arată expres că valoarea totală a prejudiciului este de 2.632 Euro.
Cum, prin acțiunea introductivă societatea reclamantă a indicat ca valoare a prejudiciului suma de acțiunea 52.520,60 lei (echivalent al sumei de 12.809,91 euro), prin acțiunea precizată valoarea acestui prejudiciu a fost stabilită la
47.869,18 lei, iar ulterior, în recurs, se pretinde în baza acelorași argumente - deficiențele de calitate - că valoarea acestuia este de 2.632 euro, este evident că nu se poate reține că pretinsul prejudiciu este unul cert.
De altfel, nu trebuie omis faptul că pretinsul prejudiciu care se susține că ar rezulta din cele 25 reclamații de la beneficiarul Z. a fost însușit de către societatea recurentă în lipsa unor dovezi care să confirme existența efectivă a deficiențelor de calitate.
Practic, mențiunile cuprinse în cele două rapoarte încheiate la data de (...), se întemeiază exclusiv pe reclamațiile provenite de la partenerul beneficiar Z., reclamații care au fost însușite ca atare, fără a fi efectuate nici un fel de verificări în acest sens, apărări invocate în mod constant de către pârâți și necontestate de către reclamantă. Așa cum a reținut și prima instanță, neconformitățile semnalate nu au fost verificate potrivit procedurilor de constatare în prezența reprezentanților ambelor părți. De altfel, respectarea acestei proceduri se impunea, cu atât mai mult cu cât în timpul derulării relațiilor contractuale între recurentă și beneficiarul Z., a intervenit un nou partener, respectiv societatea
UHG din Germania.
Natura relațiilor dintre reclamantă și beneficiarul Z. sunt guvernate de către dreptul comercial, acceptarea unor facturi de plată parțială a comenziiefectuate determinată de deficiențe calitative, privește strict raporturile dintre partenerii comerciali, fără a fi opozabilă pârâților salariați, în condițiile în care răspunderea celor din urmă față de angajator este conturată de dispozițiile C. M., astfel că aceasta nu poate constitui proba unui prejudiciu cert într-o atare situație.
Și în măsura în care s-ar fi dovedit existența unui prejudiciu cert nu se putea reține că acesta ar fi imputabil pârâților intimați. A. cu atât mai mult cu cât, pretinsele deficiențe la care se face referire în unele din cele 25 de reclamații privesc aspecte tehnice de calitate care presupuneau adaptarea procesului tehnologic pentru ca marfa furnizată să corespundă cerințelor partenerilor de afaceri. Or, neadaptarea tehnologică nu se justifică a fi imputată pârâților, respectiv aceasta nu era legată de îndeplinirea sarcinilor de serviciu, o astfel de măsură fiind un atribut exclusiv al societății recurente.
Așadar, în context expus, sunt lipsite de eficiență juridică „. sau, după caz,
„notele explicative"; ale pârâților, privitor la un pretins prejudiciu a cărui întindere nu a fost neîndoielnic stabilită și care nu le este imputabil.
Ținând seama de considerentele arătate, Curtea urmează în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă să respingă recursul societății reclamante.
Ca parte căzută în pretenții va dispune obligarea acesteia să plătească intimatului H. A., suma de 2108 lei și intimaților C. G., K. G., A. A., C. F., D. V.,
P. S., câte 500 lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial conform chitanțelor de la dosar(f. 39-41,44).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. U. S. B. M. împotriva sentinței civile numărul 694 din (...) a T. M. pronunțate în dosar numărul (...), pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului H. A., suma de 2108 lei și intimaților C. G., K. G., A. A., C. F., D. V., P. S., având câte 500 lei pentru fiecare, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE J UDECĂTORI G .
L. D. D. G. S. D.
C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...) Jud.fond: D.M.H.
| ← Decizia civilă nr. 2649/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 713/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
