Decizia civilă nr. 4517/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4517/R/2011
Ședința din 07 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul M. G., și, respectiv de pârâta S. A. SA B. împotriva sentinței civile nr. 1461 din 29 iunie
2011, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați S. A. SA B. PRIN D. G., D. G. AL S."A."SA -M. I. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent M. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul pârâtei recurente SC A. SA B. a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunica reclamantului recurent și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Recursul reclamantului recurent a fost comunicat pârâtei recurente și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13 octombrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta recurentă SC A. SA B. a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de reclamantul recurent prin care solicită în principal, să se constate că recursul acestuia este nul potrivit dispozițiilor art. 306 (1) C.pr.civ, în subsidiar, dacă se va considera recursul motivat, solicită respingerea acestuia ca nefondat, un exemplar înmânându-se reclamantului recurent.
De asemenea, se constată că la data de 03 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a depus la dosar motivele de recurs.
Totodată, se constată că la data de 04 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de pârâta recurentă.
Reclamantul recurent solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reclamantului recurent să studieze întâmpinarea.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent M. G., lipsă fiind celelalte părți.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 3021 lit. c C.pr.civ., art. 301 C.pr.civ, art. 80 din Legea nr. 168/1999, coroborat cu art. 303 C.pr.civ., invocă și pune în discuția reclamantului recurent excepția nulității recursului formulat de reclamantul recurent, având în vedere că motivele de recurs au fost depuse la dosar la data de 03 noiembrie 2011.
Reclamantul recurent apreciază că a motivat în termenul legal recursul și ca atare recursul formulat nu este nul.
Reclamantul recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reclamantul recurent solicită admiterea propriului recurs așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii de a i se acorda daune cominatorii în cuantum de 200 lei, pentru fiecare zi de întârziere a punerii eliberării adeverințelor precizate în S. nr. 4., pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), de la data primirii de către pârâtă a somației, adică (...) și nu data pronunțării sentinței recurate, (...), și până la data de față (...), și în continuare până la îndeplinirea de către pârâtă a obligației de a face, privitor la prevederile S. nr. 4. irevocabilă, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Referitor la recursul declarat de pârâta recurentă SC A. SA B., reclamantul recurent solicită respingerea acestuia ca nefondat, susținând concis motivele expuse în scris în întâmpinarea depusă la dosar. S. obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând contravaloarea transportului la instanță și depune la dosar bonul fiscal.
Curtea reține cauza în pronunțare în ceea ce privește recursul declarat de pârâta recurentă SC A. SA B., iar în ceea ce privește recursul declarat de reclamantul recurent M. G. , reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate din oficiu, iar în măsura în care va depăși această excepție, va judecat fondul acestui recurs.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1416 din (...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...) a fost admisă, ca fiind întemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul D. SC A. SA B., și pe cale de consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul M. G. împotriva pârâtului D. SC A. SA B. pentru lipsa calității procesuale pasive.
A fost admisă în parte, ca fiind întemeiată, acțiunea precizată formulată de reclamantul M. G. împotriva pârâtei SC A. SA B. și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantului, cu titlu de daune cominatorii, suma de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri și până la executarea obligației stabilită prin sentința civilă nr.4. pronunțată de T. B.-N. în dosar nr.(...) de a elibera adeverința care să ateste că pe perioada (...)-(...) reclamantul a beneficiat pe lângă sporul de vechime recunoscut de intimată și de spor de condiții grele de muncă în procent de 10%, respectiv de spor pentru condiții nocive de muncă de 10% calculate la salariul realizat.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata de daune începând cu data de (...).
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că examinând excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul D. general al S. A. S. , discutată în condiții de contradictorialitate, instanța reține temeinicia acesteia, considerent pentru care urmează a o admite și pe cale de consecință a respinge, pentru lipsa calității procesual pasive, pretenția îndreptată împotriva sa.
Potrivit art. 41 Cod proc. civ. legitimarea procesuală reprezintă o condiție ce trebuie îndeplinită în orice pricină, indiferent de obiectul acesteia, raportându-se cu necesitate la dreptul de a reclama în justiție(cea activă) și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin actul de învestire al instanței (cea pasivă). In cauza pendinte se reclamă executarea necorespunzătoare a obligației de a face stabilită în dosar nr.(...) al T. B.-N., pretinzându-se obligarea solidară a pârâților S. A. S. și a D. său general la plata daunelor cominatorii începând cu data de (...) și până la data îndeplinirii obligației, respectiv executarea obligației în conformitate cu dispozițiile sentinței civile nr. 4. pronunțată în dosarul menționat. Hotărârea judecătorească menționată stabilește în sarcina fostului angajator S. A. S. obligația de a elibera reclamantului o adeverință care să ateste că pe perioada (...)-(...) a beneficiat pe lângă sporul de vechime recunoscut de intimată și de spor de co ndiții grele de munc ă în procent de 10% ,
respectiv de spor pentru condiții nocive de muncă de 10% calculate la salariul
realizat, iar pe perioada (...)-(...) a beneficiat numai de sporul de vechime în procent de 25% și a unei din care să rezulte că în anul 1996 acesta a prestat 58 ore suplimentare. Contrar aserțiunilor reclamantului, este în sarcina instanței de judecată, ca realizând distincția dintre angajatorul persoană juridică (S. A. S.A ) în sarcină exclusivă a căruia incumbă îndeplinirea obligației de a eliberare a adeverințelor privitoare la raporturile de muncă derulate cu reclamantul și reprezentantul său legal (directorul general), să dea eficiența cuvenită regulilor mandatului ( prohibitive în sensul confuziei dintre mandant și mandatar) și efectelor autorității de lucru judecat (ce statuează în persoana celei dintâi calitatea de debitor al obligației de a face al cărei creditor este reclamantul M. G.). Dispoziția de îndeplinire a obligației trasată de instanța de judecată în persoana angajatorului S. A. S. nu poate fi transferată în sarcina altui subiect de drept, D. său general. Calitatea acestuia de reprezentant legal nu poate atrage prin ea însăși sancționarea, aplicabilă în nume propriu, reclamată în prezentul cadru procesual de creditorul obligației de a face , decât cu referire la debitor.
Analizând fondul pretențiilor deduse judecății, tribunalul a reținuturmătoarele.
Prin sentința civilă nr. 4. pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), irevocabilă, a fost obligată pârâta fost angajator S. A. S.A să elibereze fostului angajat, reclamantul M. G., două adeverințe: una care să ateste că în perioada (...)-(...) acesta a beneficiat pe lângă sporul de vechime recunoscut de intimată și de spor de condiții grele de muncă în procent de 10%, respectiv de spor pentru
condiții nocive de muncă de 10% calculate la salariul realizat, iar în perioada (...)-
(...) a beneficiat numai de sporul de vechime în procent de 25%, iar cea de-a doua din care să rezulte că în anul 1996 a prestat 58 ore suplimentare.
Se statuează în cuprinsul hotărârii judecătorești circumscrisă beneficiului puterii lucrului judecat că „Nu poate fi reținută apărarea intimatei formulată în cuprinsul întâmpinării (f. 148 dosar fond) în sensul că din (...) sporurile s-au inclus în salariul tarifar, cu excepția sporului de vechime. A. întrucât, din simpla comparație a salariului tarifar din luna august 2001 cu salariul tarifar din luna septembrie 2001, nu rezultă o creștere a salariului tarifar în luna septembrie
2001 cu un 20% de care beneficia contestatorul (spor condiții grele de 10% și spor condiții nocive 10%).
Așa cum rezultă din statele de plată, în luna august 2001 salariul tarifar al contestatorului era de 11.250 lei (f. 354 dosar fond), în timp ce în lunile septembrie și octombrie 2001 salariul tarifar este de 12560 lei (f. 356, 358 dosar fond), adică mai mare cu 1310 lei decât în luna august, ceea ce nu reprezintă o majorare cu 20% cât ar reprezenta sporurile pentru condiții grele și nocive.
Salariul tarifar al contestatorului crește în noiembrie 2001 la 14130 lei (f.
360 dosar fond), fără însă ca această creștere să reprezinte 20% din salariul tarifar aferent lunii octombrie 2001, pentru a se putea reține includerea sporurilor de condiții grele și condiții nocive în salariul tarifar.
Așa cum rezultă din carnetul de muncă, modificarea salariului tarifar se datorează indexărilor salariale și nicidecum includerii anumitor sporuri.";
Debitorul obligației de a face, S. A. S.A, a emis la data de (...) două adeverințe în legătură cu munca prestată de creditorul obligației, cea cu nr.
1807(f.34) și cea cu nr. 1806 (f.9-10).
Prin demersul juridic promovat se reclamă neexecutarea corespunzătoare a obligației de a face stabilită în sarcina fostului angajator , pretinzându-se acordarea de daune cominatorii de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere de la data de (...) ( momentul la care pârâtei i-a fost comunicată cererea reclamantului de a reface adeverințele emise neconform) și până la punerea în practică a sentinței nr.
4/(...) , întrucât prin „. și nepriceperea, după somare, au refuzat eliberareaadeverințelor în conformitate cu prevederile sentinței";.
În privința celei dintâi se constată conformarea integrală a debitorului înîndeplinirea obligației stabilită de instanța de judecată, astfel încât nu subzistă nici un considerent care să justifice acordarea daunelor pretinse de creditor pentru a-l constrânge pe fostul angajator la eliberarea înscrisului doveditor al activității prestate în anul 1996, respectiv a celor 58 ore , cu titlu de ore suplimentare.
În privința secundei concluzia nu este însă identică.
În partea finală a adeverinței nr. 1806/(...) se înserează următoarele:
„sporul de muncă în condiții grele s-a acordat ca procent la salarul tarifar aferent orelor lucrate…,sporul de condiții nocive s-a acordat ca procent din salariul minim pe societate aferent orelor lucrate….Din data de (...) sporul de muncă în condiții grele și sporul de condiții nocive s-au introdus în salariul tarifar… Prezenta adeverință a fost eliberată în conformitate cu Sentința civilă nr. 4. la dosarul nr.
(...)";. În cuprinsul actului întocmit rubricile corespunzătoare celor două sporuri sunt completate cu 0 începând cu data de (...), iar anterior acestei date după regula de calcul explicitată de emitent.
La data de (...)(f.8) debitorului obligației de a face i-a parvenit solicitarea creditorului de executare conformă a obligației judiciare statuată, aducându-i-se la cunoștință pe de o parte neconformitățile constatate rezultate din cuprinsul adeverinței eliberate anterior în hotărârii judecătorești, iar pe de altă parte avertizarea pretinderii despăgubirilor bănești în cuantum de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Pârâta S. A. S. a întocmit la data de (...), în completare, adeverința nr.
2391(f.11) în al cărei cuprins face următoarele precizări în legătură cu cele două sporuri: „aceste sporuri au fost cumulate începând cu data de (...) cu salariul tarifar existent la (...) conform art. 55 din Contractul Colectiv de M. 2001-2..";, explicitând cu calcule introducerea celor două sporuri în salariul tarifar al reclamantului începând cu data de (...) și până la data de (...) a lichidării.
Susținerea reclamantului privitoare la nerespectarea de către angajator a dispozițiilor instanței este așadar pe deplin justificată, în lipsa emiterii unei adeverințe care să ateste că în intervalul de timp (...)-(...) reclamantul a beneficiat pe lângă sporul de vechime recunoscut de intimată și de sp or de condiții grele d e
muncă în procent d e 10%, respectiv de spor pentru condiții nocive de muncă d e
10% calculate la salariul realizat, iar în perioada (...)-(...) a beneficiat numai de sporul de vechime în procent de 25%. Cât timp pe cale judecătorească s-a statuat în legătură cu modalitatea de calculare a celor două sporuri, respectiv în raportde salariul realizat de angajat, este în sarcina angajatorului să se conformeze dispozițiilor cu caracter irevocabil și să emită întocmai actul necesar.
Din examinarea comparativă hotărârii judecătorești a cărei neexecutare corespunzătoare se reclamă și a celor două adeverințe înainte menționate, nr.
1806 și nr. 2391, pretins eliberate în executarea sa se conchide indubitabil că acestea nu reflectă statuările instanței de judecată, cuantumul sporurilor fiind stabilite în funcție de alte criterii decât cele la care se referă sentința nr. 4. , respectiv în funcție de apărările invocate de angajator cu ocazia judecății (includerea sporurilor în salariul tarifar începând cu data de (...) și, calcularea pentru perioada anterioară funcție de salariul tarifar al angajatului, respectiv salariul minim pe societate). Înlăturarea lor de către prima instanță a fost menținută în calea de atac, nesolicitându-se a fi reformată de către nici unul dintre litiganți, astfel încât este prohibită reiterarea în etapa procesuală a executării obligației statornicită de judecătoriei. E. adeverințelor nu se poate realiza, pe cale de consecință, decât în condițiile și termenii prescriși prin hotărârea judecătorească respectivă.
Împrejurările reținute sunt de natură a antrena acordarea de daune cominatorii la solicitarea creditorului obligației de a face de către debitorul care nu a executat corespunzător obligația de a face pe cale judecătorească stabilită în sarcina sa, admisibile și în condițiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile în temeiul art. 580/3 Cod proc.civ, conform Deciziei XX din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție , însă în limitele ce se vor arăta.
Daunele cominatorii, constând în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea obligației în natura ei specifică, reprezintă o creație a jurisprudenței, concepută ca mijloc de constrângere economică a debitorului de a executa în natură obligația stabilită în sarcina sa, pentru a înfrânge rezistența manifestată la executarea necorespunzătoare obligației cuprinsă în titlul executoriu. Suma de bani ce se stabilește a fi achitată cu acest titlu este independentă și nu are nici o legătură cu prejudiciul produs ca urmare a neexecutării obligației de către debitor, rațiunea acordării constituind-o exercitarea efectului lor de constrângere asupra debitorului, respectiv asigurarea indirectă a executării în natură.
Obligația de eliberare a celor două adeverințe după prescripțiile sentinței civile nr. 4. pronunțată în dosar nr. (...) a fost îndeplinită corespunzător de către angajator doar în privința uneia, concretizată prin emiterea adeverinței nr.1807/(...), și necorespunzător în privința celeilalte, nr. 1806/2009 completată cu cea cu nr. 2391/2009, astfel încât pretenția de acordare a daunelor cominatorii pentru executarea neconformă a obligației de a face, care decurge din sentința nr.
4., de 200 lei/zi, se justifică parțial în limita, apreciată ca adecvată, a 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data pronunțării sentinței și până la executarea integrală a obligației de eliberare a adeverinței referitoare la sporurile de condiții grele de muncă și condiții nocive de muncă, alături de cel de vechime,în termenii statuați prin hotărârea judecătorească evocată.
Daunele cominatorii, reprezentând în esență un mod indirect de asigurare a executării obligației de către debitor, nu pot fi acordate retroactiv, cum pretinde reclamantul. Nu poate fi ignorată nici pasivitatea, manifestată de reclamant, de la emiterea adeverinței nr. 2391/(...) și până la promovarea prezentului litigiu și care fundamentează prezumția că neexecutarea corespunzătoare sau întârzierea în executarea obligației nu i-a provocat vreun prejudiciu și a consimțit tacit la executarea ulterioară a obligației respective.
Nici nu se poate susține că menționarea Legii nr. 19/2000 și a art. 998-
1003 cod civil în partea finală a precizării de acțiune ar califica corect din punct de vedere juridic obiectul demersului juridic promovat sub aspectul pretențieidedusă judecății, acordarea de daune cominatorii fiind o creație a practicii judiciare, însă nici că ar da o altă calificare cererii. Scopul urmărit de reclamant și constant afirmat pe parcursul soluționării cauzei este acela de constrângere a fostului angajator la îndeplinirea exactă a obligației de eliberare a adeverințelor referitoare la munca prestată, conform hotărârii judecătorești amintite, prin obligarea sa la plata daunelor cominatorii, expres solicitate a fi acordate pentru fiecare zi de întârziere până la momentul îndeplinirii obligației, și nu de suplinire a obligației de eliberare a adeverințelor cu vreo indemnizare compensatorie. De altfel daunele compensatorii ,fiind mijloace reparatorii a prejudiciului suferit de creditor, trebuie să reprezinte echivalentul bănesc al reparării integrale a prejudiciului cauzat creditorului, asigurând repunerea acestuia în situația patrimonială în care s-ar fi aflat dacă obligația debitorului ar fi fost executată întocmai. În cauza pendinte însă este vorba despre eliberarea unor adeverințe privitoare la munca prestată , valorificabile în condițiile Legii nr. 19/2000 la stabilirea pensiei al cărei beneficiu a fost acordat reclamantului începând cu data de (...). Esențial însă este aspectul neexhibării vreunei dovezi a prejudicierii : realitatea, certitudinea și evaluarea pagubei stabilită în baza unor date concrete nu a fost demonstrată . A. cerință se impune a fi respectată și din perspectiva antrenării răspunderii patrimoniale a angajatorului, reglementată de art. 269 C. muncii, ori a celei delictuale prevăzute de art. 998 și urm. Cod civil, alăturat celorlalte condiții cumulativ necesar a fi îndeplinite, referitoare la comiterea faptului prejudiciabil și culpa pârâtului. Cât timp lezarea reclamantului nu este probată, prejudiciul efectiv suferit nu este determinat și cert, cuantificarea generică făcută de reclamant nu-i poate proba prin ea însăși existența și întinderea , în lipsa oricăror justificări demonstrative. Or indemnizarea păgubitului, în oricare dintre variante, este condiționată de dovedirea unor atari circumstanțe ,prescrise de textele legale înainte enumerate și neîndeplinite în cauză.
Pentru considerentele expuse, acțiunea precizată a fost admisă în parte în limitele arătate, dispunându-se obligarea pârâtei S. A. S. la plata către reclamantul M. G. a sumei de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, cu titlu de daune cominatorii, începând cu data pronunțării sentinței și până la executarea obligației stabilită prin sentința civilă nr. 4. a T. B.-N. de eliberare a adeverinței referitoare la sporul de condiții grele de muncă și cel pentru condiții nocive de muncă,calculate în funcție de salariul realizat, alături de sporul de vechime recunoscut, și respingându-se ca neîntemeiată cererea de obligare la plata de daune pentru perioada anterioară , respectiv începând cu data de (...).
Hotărârea prin care se acordă daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor interese , compensatorii, dovedite ulterior, într-un cadru procesual distinct, cu ocazia transformării lor. În caz contrar diferența s-ar transforma într-o pedeapsă civilă în favoarea creditorului, care s-ar îmbogăți în acest mod fără justă cauză, conform deciziei Inaltei Curți înainte evocată.
În temeiul art. 274 Cod proc. civ. a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată în lipsa justificării lor. Înscrisurile atașate notei de cheltuieli(f.97-106) nu demonstrează nici câștigul pretins nerealizat în calitate de broker în asigurări în zilele în care a fost prezent în instanță pentru a-și susține cauza și nici nu justifică deplasarea pe ruta C., oraș în a cărui rază teritorială susține că are competența de a intermedia contracte de asigurare, și B., oraș unde locuiește potrivit propriilor declarații din ședința publică, cu ocazia dezbaterii cauzei sale.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs reclamantul M. G. și pârâta S.
A. S.
Examinând hotărârea în raport de recursurile declarate, Curtea de A.constată următoarele:
1. Recursul reclamantului este nul.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.306 alin.1 Cod procedură civilă
";. este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.";
În speță, deși reclamantul a declarat recurs în termenul legal de 10 zile de la comunicarea hotărârii (art. 215 din Legea nr. 62/2011), nu s-a conformat obligației prevăzute de art.303 alin.1 Cod procedură civilă de a-și motiva recursul ";prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs";.
Reclamantul și-a îndeplinit această obligație doar la data de (...), moment care se situează în afara termenului legal care curge de la data comunicării hotărârii ((...) - fila 113 fond).
În raport de aceste dispoziții legale, constatând și că nu există motive de ordine publică care să fie invocate din oficiu, în condițiile art.306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea de A. va constata nulitatea recursului declarat de reclamant.
2. Recursul declarat de pârât.
Prin recurs s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocându-se motivele prevăzute de art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ.
În motivarea recursului, pârâta a susținut că adeverința pe care a fost obligată să o elibereze reclamantului trebuie să cuprindă salariul tarifar, sporul de vechime (25%), sporul condiții grele de muncă, (10%) sporul de condiții nocive de muncă (10%) exemplificând în acest sens cu diverse calcule, care, în opinia sa sunt reflectate și de declarația de venit transmisă Casei Județene de P. pentru stabilirea bazei de calcul a contribuției CAS.
Se invocă în acest context prevederile art.78 din Legea nr.19/2000 ale
Ordinului nr.340/2011 evidențiindu-se contradicțiile dintre sentința civilă nr.4. și normele contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
Recursul este nefondat.
Motivele invocate de pârâtă sunt total lipsite de pertinență în raport de soluția primei instanțe de obligare a pârâtei la plata unor daune cominatorii de
100 lei pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației stabilite prin sentința civilă nr.4..
În acest cadru procesual este inacceptabilă formularea unor critici împotriva unei hotărâri irevocabile a cărei autoritate de lucru judecat nu poate fi contestată, fiind evidentă confuzia pârâtei asupra obiectului acțiunii care are ca scop constrângerea angajatorului la eliberarea adeverinței prin obligarea sa la plata daunelor cominatorii.
Prin urmare, prin hotărârea atacată, obligației personale de a face instituită în sarcina angajatorului prin sentința civilă nr.4., respectiv de a emite adeverința salarială, i s-a adăugat elementul de constrângere pecuniară ce rezultă din plata daunelor cominatorii, ceea ce însă nu dă posibilitatea angajatorului de a critica obligația principală grefată pe executarea raporturilor de muncă.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. constatând caracterul parțial inadmisibil și parțial nepertinent al criticilor pârâtei în raport de obiectul acțiunii, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge recursul pârâtei, care în temeiul art.274 C.pr.civ., va fi obligată să îi plătească reclamantului suma de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs (contravaloarea transport - fila 50).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul M. G. împotriva sentinței civile numărul 1461 din (...) a T. B. N. pronunțate în dosar numărul (...), pe care o menține.
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta S. A. S. B., împotriva aceleiași sentințe.
Obligă recurenta S. A. S. B. să plătească recurentului M. G. suma de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. S. D. L. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.C. Născuțiu
← Decizia civilă nr. 3768/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2158/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|