Decizia civilă nr. 4587/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4587/R/2011
Ședința publică din data de 9 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G.-L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC G. D. S. împotriva sentinței civile nr. 1213 din 17 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat M. B. G., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1213 din 17 iunie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul M. B. G. în contradictoriu cu pârâta S. G. D. S. S. și a fost obligată pârâta la plata către reclamant a drepturilor salariale restante aferente lunilor decembrie 2010, ianuarie și februarie 2011, prin raportare la un salariu de bază brut lunar în sumă de 720 lei, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 6. din (...).
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În baza contractului individual de muncă înregistrat la I. T. de M. M. sub nr. 6. din data de (...), reclamantul M. B. G. s-a obligat să presteze muncă pentru pârâta SC G. D. S., în calitate de agent vânzări, pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de (...), stabilindu-se un salariu de bază brut lunar în sumă de
720 lei (fila 8).
Raporturile de muncă dintre părți au încetat la data de (...), așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 11 din dosar.
Potrivit art. 168 din Codul muncii, republicat, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.
Pârâta nu a făcut dovada plății către reclamant a drepturilor salariale aferente lunilor decembrie 2010, ianuarie și februarie 2011, cu toate că, potrivit art. 272 din Codul muncii, republicat, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC G. D. S. S., solicitândmodificarea în parte a sentinței atacate, întrucât aceasta este nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului pârâta a arătat că intimatul a fost angajatul acesteia, având funcția de agent de vânzări. Aceasta implică activitatea de vindere precum și de colectare a produselor și sumelor de bani, din ordinal și la dispoziția recurentei, în funcție de care acesta era plătit cu o cotă parte.
Cum pe lunile în cauză, respectiv decembrie 2010, ianuarie și februarie
2011, acesta nu și-a mai desfășurat activitatea de agent de vânzări, astfel că drepturile sale au fost diminuate solicitându-se intimatului să vină la sediul firmei și să-și clarifice situația, însă intimatul nu s-a conformat invitației.
Prin urmare aceste demersuri precum și atitudinea intimatului a determinat-o pe pârâtă să-i înceteze raporturile de muncă cu data de (...).
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin acțiunea dedusă judecății în fața instanței de fond, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente lunilor decembrie
2010, ianuarie și februarie 2011, potrivit contractului individual de muncă.
Raportat la probele administrate în cauză soluția instanței de fond este temeinică și legală.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 163 din C.muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul legal menționat impune cerința probei scrise în ceea ce privește plata drepturilor salariale, ori în cauza dedusă judecății pârâta, în calitate de angajator, nu a probat acordarea drepturilor salariale aferente lunilor decembrie
2010, ianuarie și februarie 2011 printr-un înscris, respectiv statul de plată semnat de reclamant sau alt înscris care să dovedească pe deplin plata acestor drepturi.
De altfel, prin recursul declarat, pârâta a recunoscut împrejurarea că nu a achitat reclamantului drepturile salariale aferente lunilor decembrie 2010, ianuarie și februarie 2011, invocând faptul că reclamantul nu și-a desfășurat activitatea în lunile respective și prin urmare nu a realizat procentul necesar de vindere și colectare a produselor în funcție de care urma să fie plătit cu o cotă parte, recurenta recunoscând și faptul că din acest motiv a procedat la diminuarea drepturilor salariale.
O astfel de apărare nu poate fi reținută în cauză în condițiile în care, pe de o parte, recurenta nu a probat refuzul reclamantului de a presta activitate, deși în conformitate ce prevederile art. 287 C.muncii sarcina probei îi revenea în calitate de angajator, iar, pe de altă parte, potrivit conținutului contractului individual de muncă încheiat între părți salariul reclamantului era determinat, necondiționat de realizarea unui anumit target de vânzări.
Pe de altă parte, raportat la prevederile art. 164 din C.muncii, potrivit cărora nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, angajatorul nu poate în mod unilateral să procedeze la diminuarea salariului.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC G. D. S. S. împotriva
Sentinței civile nr. 1213 din 17 iunie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr.
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:H. D. M.
| ← Decizia civilă nr. 5072/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 371/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
