Decizia civilă nr. 4992/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4992/R/2011
Ședința publică din data de 30 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. F. M. împotriva sentinței civile nr. 1628 din 20 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați Tribunalul Maramureș și Ministerul Justiției, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 9 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă a depus la dosar un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, precizând totodată că nu solicită comunicarea eventualelor întâmpinări.
De asemenea, se mai constată că la data de 29 noiembrie 2011, prin fax, s-a depus la dosar din partea pârâtului intimat Ministerul Justiției întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...) sub dosar nr. (...) pe rolul T. M. reclamanta M. F. M. a chemat în judecată Ministerul Justiției și
Tribunalul Maramureș solicitând obligarea acestora la menținerea indemnizației de încadrare brută lunară aferentă coeficientului de multiplicare de 13 pentru perioada (...) - (...), cu acordarea sporurilor cuvenite, iar începând cu data de (...) acordarea coeficientului de multiplicare 17 la care să se adauge sporurile cuvenite, cât și diferențele salariale rezultate din încadrarea prin acordarea coeficientului de multiplicare 12,5 în loc de 13 pentru perioada (...) - (...) și de 17 în loc de 15 pentru perioada (...) și în continuare, ținându-se seama de sporurile legale cuvenite actualizate cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că până la data de (...) a îndeplinit funcția de judecător financiar în cadrul C. de C. a R., fiind salarizată conform Legii nr. 5. (art. 56) și O. nr. 1. cu coeficienții demultiplicare prevăzuți pentru funcțiile similare din cadrul Curților de A., respectiv coeficientul de multiplicare 13 prevăzut în capitolul A, pct. 17, anexa 1 la L. nr. 5. și cap. A pct. 18 anexa 1 la O. nr. 1..
Conform O. nr. 117/(...), activitatea jurisdicțională și personalul C. de C. a fost preluată de către instanțele judecătorești salarizarea fiindu-i diminuată prin acordarea, începând cu (...) a unui coeficient de multiplicare inferior celui avut, 12,5 fiind astfel încălcate dispozițiile art. 164 și ale 169 alin. 1 și 2 din Codul muncii.
Începând cu (...), odată cu aplicarea O. nr. 2., i se cuvine dreptul de salarizare conform cap. A pct. 19 din anexa 1 la O. nr. 2., prin acordarea coeficientului de multiplicare 17 în loc de 15 cât i s-a acordat.
Potrivit O. nr. 1. prin preluarea de către instanțele judecătorești, respectiv tribunal, a avut loc în fapt, un transfer potrivit Codului muncii, pornind de la considerentul că noțiunea „preluare"; utilizată de legiuitor în O. nr. 1. nu își are corespondent în dreptul muncii.
Prin „preluare"; nu a încetat mandatul de judecător, fiind transferată de la Curtea de C. la T., legal era să-i fie menținute drepturile salariale și nu diminuate.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a T., în raport de prevederile art. 42 din O. nr. 1. și art. 36 din O. nr. 2. alin. 1, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât reclamanta nu a avut niciodată recunoscut gradul de judecător de Curte de A.
Cauza a fost scoasă de pe rolul T. M. în baza art. II alin. 1 și 2 din O. nr. 75/2008 și trimisă C. de A. C. prin încheierea civilă nr. 5. din 29 octombrie 2008 s-a admis excepția necompetenței materiale a C. de A. C., dosarul fiind trimis la Curtea de A. B. drept urmare procedurii prevăzute de O. 2..
Curtea de A. B. prin încheierea din (...) scoate cauza de pe rol și o trimite la Secția a V.-a a C. de A. B. - C. A. și F., iar aceasta de pe urmă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea T. M. apreciind că litigiul de față este un litigiu de muncă.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Maramureș sub dosar nr. (...) la
(...).
Prin sentința civilă nr. 1628/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureșîn dosar nr. (...), s-a respins excepția necompetenței materiale a T. M. (Secțialitigii de muncă) invocată de Ministerul Justiției.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta M. F. M., împotriva pârâților Ministerul Justiției și L. C. și Tribunalul Maramureș, pentru stabilirea indemnizației de încadrare brută lunară și acordarea drepturilor salariale și sporuri aferente.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În ce privește excepția necompetenței materiale a T. invocată de
Ministerul Justiției, tribunalul a constatat că litigiul de față este incontestabil un litigiu de muncă întrucât reclamanta a solicitat în mod direct acordarea unor drepturi de natură salarială și nu a invocat art. 36 din
O. nr. 2., fapt reținut și de Curtea de A. B. Secția a V.-a a C. de A. B. - C. A.
și F. în declinarea de competență în favoarea T. M..
Pe fond, s-a reținut că acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost salarizată cu coeficientul de multiplicare corespunzător funcției de judecător de curte de apel, pe perioada cât aîndeplinit funcția de judecător financiar, dar nu a avut niciodată recunoscut gradul profesional de judecător de curte de apel.
Potrivit art. 5 din O. 1. „. financiari …în funcție la data intrării în vigoare a O. vor fi propuși de C. S. al M. pentru a fi numiți prin decret al P. R. în funcții de judecători la instanțele judecătorești prevăzute la art. 2";.
Susținerea reclamantei în sensul că a operat un transfer și ar fi trebuit să beneficieze de coeficientul de multiplicare 13,00 pe care l-a avut anterior, respectiv 17, nu poate fi primită întrucât aceasta nu a fost transferată, ci numită prin decret de P. R. ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 5 din O. 1..
Dispozițiile art. 169 Codul muncii nu sunt aplicabile în speță.
Potrivit O. nr. 1. și O. nr. 2., pentru funcția de execuție de la tribunal în care a fost numită după ce și-a exprimat reclamanta opțiunea expres, se prevede coeficientul de multiplicare de 12,5 și nu 13 respectiv 17 cum pretinde reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. F. M., solicitând modificarea sentinței, în sensul admiterii cererii formulate.
În motivarea recursului recurenta a arătat că prin acțiunea formulata am arătat ca pana la data de (...) a îndeplinit funcția de judecător financiar in cadrul C. de C. a R., fiind salarizata conform Legii nr. 5., art. 56 si OUG nr. 1. cu coeficientul de multiplicare 13 prevăzut in capitolul A, pct. 17, Anexa 1 la L. 5. si C. A, pct. 18, Anexa 1 la OUG nr. 1..
Urmare a OUG nr. 117/(...) activitatea jurisdicționala si personalul C. de C. a fost preluată de către instanțele judecătorești, salarizarea fiindu-i diminuata prin acordarea începând cu (...) a unui coeficient de multiplicare inferior celui avut, respectiv 12,5 in loc de 13, fiind astfel incalcate dispozițiile art. 164 si 169, alin 1 si 2 din Codul Muncii.
Începând cu (...) odată cu aplicarea OUG nr. 2. i se cuvine dreptul de salarizare conform C.ui A, pct. 19, Anexa 1, la OUG 2. prin acordarea coeficientului de multiplicare 17 in loc de 15 cat i s-a acordat.
Menționează ca în data de (...) potrivit OUG 1., prin preluarea de către instanțele judecătorești, respectiv T. a judecătorilor C. de C. a avut loc in fapt un transfer potrivit Codului Muncii așa cum de altfel s-a reținut si in decizia ICCJ nr. 2525/(...), in care se arata ca noțiunea de preluare utilizata de legiuitor in OUG nr. 1. nu își are corespondent in dreptul muncii si de aceea nu poate fi interpretata decât prin analogie cu instituția transferului. Astfel ca, fiind beneficiara unui transfer in sensul Codului Muncii, beneficiază de protecția drepturilor câștigate, toate drepturile si obligațiile cedentului care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului fiind transferate integral către cesionar. Prin urmare, fiind transferata de la Curtea de C. la T., legal era sa-i fie menținute drepturile salariale si nu diminuate.
Consideră recurenta că motivarea instanței de fond în sensul că reclamanta nu a avut niciodată recunoscut gradul profesional de judecător de Curte de A., se îndepărtează de obiectul prezentei cauze.
Subliniază că prin cererea formulată a arătat că prin trecerea sa de la
Curtea de C. din funcția de judecător financiar la Tribunalul Maramureș, tot in funcția de judecător, a operat un transfer in interesul serviciului si deci exista obligativitatea de a beneficia in continuare de drepturile salariale pe care le-a avut in momentul transferului. Doar tangențial a arătat ca in calitate de judecător financiar a avut nivelul de salarizare al judecătorilor de la Curtea de A. si nu a discutat niciodată despre gradul profesional.
In drept, recurenta și-a intemeiat recursul pe dispozițiile art. 299 si urm. C.pr.civ.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum a reținut și instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 5 din OUG nr. 1., aprobată prin L. nr. L. nr. 4., „. financiari inspectori si judecătorii financiari, in funcție la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta, vor fi propuși de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiți prin decret al P. R. in funcții de judecători la instanțele judecătorești prevăzute la art. 2, in raport de opțiunile acestora.";
Din interpretarea acestei dispoziții legale rezultă că legiuitorul a reglementat posibilitatea numirii foștilor de judecători financiari în funcția de judecător, stabilind în același timp instanțele judecătorești la care puteau fi numiți, în raport de opțiunile acestora.
În lipsa unor dispoziții speciale derogatorii, este evident că, în calitate de judecători la instanțele judecătorești la care au fost numiți, persoanelor respective li se cuveneau toate drepturile prevăzute de legea specială pentru magistrați, urmând să beneficieze de drepturile salariale corespunzătoare funcției de judecător pe care urmau să o ocupe, în raport de nivelul instanței respective.
În concret, la data numirii recurentei în funcția de judecător la tribunal, respectiv (...), drepturile salariale ale magistraților erau stabilite de reglementările legale speciale, respectiv de OUG nr. 1. privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Art. 3 din OUG nr. 1. prevedea că "(1) Magistrații au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație de încadrare brută lunară, stabilită pe funcții, în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură.
(2) Coeficienții de multiplicare pe baza cărora se stabilește indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților sunt prevăzuți la cap. A al anexei nr. 1.";
Ori, conform acestor dispoziții legale, pentru funcția de judecător la tribunal, cu peste 6 ani vechime în magistratură, coeficientul de multiplicare era 12,500.
Deși recurenta susține că este lipsit de relevanță în cauză faptul că nu are gradul profesional de judecător de curte de apel, Curtea constată că aceasta pretinde a i se acorda drepturile salariale corespunzătoare acestei funcții.
Conform prevederilor art. 39 alin. 2 din OUG nr. 1. judecătorii financiari din cadrul colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi județene, respectiv a municipiului B., erau salarizați cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la cap. A al anexei nr. 1 pentru funcțiile similare din cadrul curților de apel și al parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
Însă, prin dispozițiile OUG nr. 1. nu s-a mai prevăzut o asemenea asimilare sub aspectul salarizării pentru judecători financiari numiți în funcția de judecător, astfel că, în condițiile în care recurenta nu are gradul profesional de judecător de curte de apel, cererea acesteia este lipsită de temei legal.
Potrivit art. 1 alin. (2) din L. nr. 53/2003 - Codul muncii, acest act normativ se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
Totodată, art. 278 alin. (1) [fost art. 295 alin. (2) din L. nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată] prevede că „prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiatepe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.";
Având în vedere că salarizarea magistraților era reglementată prin lege specială, iar OUG nr. 1. nu cuprindea dispoziții speciale derogatorii în ceea ce privește salarizarea judecătorilor numiți în condițiile art. 5 din acest act normativ, Curtea apreciază că nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 169 din codul muncii, în sensul interpretării că, în baza acestui text de lege se poate deroga de la normele speciale ce reglementează salarizarea judecătorilor, prin stabilirea unui alt coeficient de multiplicare decât cel prevăzut de lege în raport de nivelul instanței la care funcționează reclamanta.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din codul de procedură civilă, Curtea de A. va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E R espinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M.
F.
M.
împotriva sentinței civile nr. 1628 din 20 septembrie 2011 a T .M.
pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: M.C.
G.
G. C.
| ← Decizia civilă nr. 2943/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1048/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
