Decizia civilă nr. 5136/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 5136/R/2011
Ședința publică din data de 7 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții I. V. și N. M. prin F. S. T. F. B. împotriva sentinței civile nr. 1513 din 8 septembrie 2011, pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați S. N. DE T. F. DE C. SA și R. DE T. F. DE C. M. I., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 1513 din 8 septembrie 2011, pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-au respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâta S. N. de T. F. de C. „. C. SA B. și de instanță din oficiu.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții I. V. și N. M. prin F. S. T. F. B. împotriva pârâtelor S. N. DE T. F. DE C. "CFR C." SA și R. DE T. F. DE C. M.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Societății Naționale de T. F. de C. „. C. S. B., că, deși între pârâtă și reclamanți nu există un raport direct de muncă, aceasta neavând calitatea de angajator ci pârâta regionala, din actele depuse la dosar și din L. 31/1990 R, rezultă că bugetul de venituri și cheltuieli este aprobat de S. N. de T. F. de C. „. C. S., astfel că în conformitate cu prevederile art. 41 alin.2 C.pr.civ. nu numai R. CFR M. (fosta R. CFR I.) ar avea calitate procesuală pasivă în cauză.
Având în vedere și faptul că pârâta S. N. de T. F. de C. „. C. S. este semnatara contractelor colective de muncă invocate de reclamanți în susținerea dreptului pretins, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. N. de T. F. de C. „. C. S. B.
Excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la acordarea tichetelor de masă, solicitate pentru perioada aprilie 2009 - data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, este neîntemeiata, astfel că a fost respinsă în considerarea dispozițiilor art. 268 alin.2 din Codul muncii (art.283 alin.1 lit. c, din Codul muncii, potrivit cărora în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin.1 al articolului 268, termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Analizând pe fond acțiunea precizată formulată de reclamanții I. V. și N.
M., prin F. S. T. F. B., având în vedere actele depuse la dosar, precum și actele din dosarul nr.(...), respectiv contractul colectiv de muncă pentru anii 2009 -
2010 și cel încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar pentru anii 2006-2008, actele adiționale la contractele colective de muncă, tribunalul a reținut că în conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din L. 1., acordarea tichetelor de masă nu constituie o obligație legală pentru angajator, iar pe baza criteriilor stabilite de L. 1. se stabilesc clauze concrete privind tichetele de masa, în funcție de resursele financiare, prin contractele colective de muncă.
Aceste clauze din contractul colectiv de muncă trebuie să prevadă atât numărul salariaților din unitate care pot primi lunar tichete de masă, valoarea nominală a tichetelor de masă, în limita celei prevăzute de lege, numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se distribuie tichete de masă salariaților, cât și criterii de selecție pentru stabilirea salariaților care primesc astfel de tichete (art.2 din HG nr.5/1999).
În raport cu conținutul explicit al dispozițiilor legale menționate, alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă se acordă numai dacă: persoana are calitatea de angajat; angajatorul are capacitatea financiară de a suporta costurile tichetelor de masă; si dacă există clauze stabilite pentru contracte colective de muncă referitoare la acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin D. nr.14 din 18 februarie 2008 că „aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă";.
În cauză, chiar dacă în contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități valabil pentru anii 2006-2008 și în cel la nivel de unitate încheiat pentru anii 2009- 2010 s-a prevăzut la articolul 81 că „. S. beneficiază de 20 tichete de masă pe lună pentru fiecare salariat, în condițiile legislației în vigoare";, din actele dosarului rezultă că în cauză nu este îndeplinită cerința capacității financiare a regionalei de a plăti.
Așa cum rezultă din bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2009, suma alocată de 7594,81 mii lei, s-a afectat pentru plata contravalorii tichetelor de masă, doar în perioada ianuarie - martie 2009, iar în ce privește anul 2010, cât și ulterior, în buget nu a fost alocată nicio sumă de bani cu această destinație, motiv pentru care, tribunalul a constatat că cererea reclamanților de acordare a tichetelor de masă echivalentul zilelor lucrătoare prestate de fiecare salariat x 8,72 lei valoarea nominală a unui tichet de masă nu este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs F. S. T. F. DIN R. solicitând în principal rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului a arătat că S. CFR C. SA este societate comerciala pe acțiuni cu capital de stat, înființata conform HG nr. 584/1998 si aflata in subautoritatea M.ui T.urilor si Infrastructurii.
C. art. 19 alin. 2 din HG nr. 584/1998, drepturile de salarizare și celelalte drepturi de personal se stabilesc (. . .) prin contractul colectiv de muncă pentru personalul de execuție. C. art. 1 alin. 1 din C. C. de M. la nivel de unitate pentru anii 2005-2006 și din C. C. de M. la nivel de U. pentru anii
2007 - 2008 coroborate cu dispozițiile art. 30 din C. C. de M. la N. de G. de U. din T.ul feroviar pentru anii 2006 - 2008, părțile semnatare se obliga sa respecte in totalitate prevederile acestuia.
Totodată, conform art. 1 alin. 2 din C. C. de M. la nivel de U. S. CFR C. SA pentru anii 2005-2006 prevede că drepturile salariaților prevăzute in acestanu pot fi afectate ... de nici o tranzacție, renunțare sau limitare, indiferent de natura acestora.
C. art. 2 alin. 5 din C. C. de M. la nivel de unitate pentru anii pe anii
2009-2010 și coroborate cu dispozițiile art. 81 din C.C.M. la nivel de grup de unități de transport feroviar pe anii 2006-2008 și prelungit prin Act A. până în
2010, înregistrat la M. sub număr 370/(...) clauzele acestuia pot fi modificate numai cu acordul părților.
În aceasta situație, ținând cont de prevederile art. 243 alin 1 si art. 30 alin. 1 din L. nr. 130/1996, considera ca intimatei-parate îi revine in mod indubitabil sarcina de a executa aceasta obligație de acordare a tichetelor de masă pentru fiecare salariat semnatar al tabelelor nominale pentru perioada aprilie 2009 - aprilie 2010.
Omisiunea prevederii în bugetul de venituri si cheltuieli anual al pârâtei a sumelor necesare pentru acordarea tichetelor de masă pentru perioada menționată reprezintă o culpa exclusiva a paratei și nu o situație de insuficienta a fondului de salarii cum greșit a apreciat instanța de fond.
Precizează ca BVC-ul pentru anul 2009 al paratei trebuia sa fie aprobat la începutul anului 2009 si nu a fost aprobat proiectul de BVC nici după ce a trecut anul 2009 , rămânând doar un Proiect de BVC pe anul 2009.
Proiectul de BVC pe anul 2009 este doar un proiect ce nu s-a aprobat legal și care s-a efectuat fără știința și fără acordul organizațiilor sindicale semnatare ale CCM in vigoare și la care fără justificare în fondul de salarii nu sau prevăzut toate drepturile bănești trecute în CCM-urile în vigoare ce reprezintă legea parților pentru a putea arata administrația ca fondul de salarii a fost insuficient și nu s-a putut acorda tichetele de masă pentru perioada aprilie 2009- decembrie 2009.
Proiectul de BVC pe anul 2010 și BVC-ul pe anul 2010 aprobat prin HG nr. 3. s-au efectuat fără știință și fără acordul organizațiilor sindicale semnatare ale CCM în vigoare și fără justificare în fondul de salarii nu sau prevăzut toate drepturile bănești trecute în CCM-urile în vigoare ce reprezintă legea parților pentru a putea arata administrația ca fondul de salarii a fost insuficient și nu s-a putut acorda tichetele de masă pentru perioada ianuarie
2010 - decembrie 2010.
Instanța de fond în mod eronat a constatat ca dreptul salariaților la plata tichetelor de masă este un drept afectat de o condiție suspensiva.
Tichetele de masă fac parte din salariul angajatului fiind incluse în art.7 din CCM, iar fondul necesar pentru acordarea tichetelor de masă face parte din fondul de salarii. R. fără echivoc că această sumă face parte din salariul angajatului chiar dacă C.C.M. nu definește ce sume sunt prinse la C." A." ce face parte din salariul personalului din S. " CFR C." SA prin oricare din metodele de interpretare a legii la care am apela, rezultă fără dubii că aici, pot fi incluse toate sumele de bani pe care salariatul le primește cu alt titlu În afara salariului de bază și anume tichetele de masă, sporuri la salariul de bază, premii pentru obținerea unor rezultate deosebite în activitatea individuală.
In ceea ce privește dispozițiile L. 1. art. 1, consideră ca instanța de fond a înțeles greșit dispozițiile acestui act normativ, întrucât obligația intimatei- parate de a avea fondul necesar pentru acordarea tichetelor de masă, nu are legătură cu salariul salariaților S. CFR C. SA unde tichetele de masă se încadrează la rubrica" A." ce este element component al salariului lunar al personalului S. CFR C. SA ce se regăsește în CCM la art.7, rubrica" A." .
Având în vedere faptul ca intimata-parata nu a adus la cunoștința salariaților săi si nici nu a informat organizația sindicala de o modificare a drepturilor salariale datorate prevederilor L. 1. art. 1, ținând cont de faptul caatât sistemul de salarizare in cadrul societății cât si condițiile de modificare ale acestuia sunt stabilite prin C. C. de M., consideram ca societatea a apreciat ca prevederile L. 1. art. 1 sunt îndeplinite si nu este nevoie de nicio ajustare a drepturilor salariale ale angajaților ca urmare a aplicării acestor dispoziții legale.
Învederează că din Procesul verbal încheiat în (...) între reprezentanții S. "
CFR C." SA și reprezentanții federațiilor sindicale, S. CFR C. SA nu a invocat imposibilitatea de plată a unui drept salarial pana la data de (...) , dată până la care membrii noștri de sindicat au solicitat acordarea tichetelor de masă în anul 2010 și în baza art.7 al CCM S. CFR C. SA și a actului nr.(...) prin care S. CFR C. SA recunoaște că tichetele de masă sunt" A." și deci fac parte din salariul personalului salariat al S. CFR C. SA și deci tichetele de masă trebuiau acordate cel puțin conform solicitărilor din acțiunea din instanță și pentru perioada 01 ianuarie - 01 aprilie 2010.
Referitor la trimiterea din întâmpinare la D. nr.14 din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție face precizarea că nu ne aflăm într-o speță similară deoarece în cazul de fată este prevăzut în CCM la N. de S. CFR C. SA, ce este legea părților, că tichetele de masă fac parte din salariul angajaților S. CFR C. SA fiind prevăzute la rubrica "A." ce fac parte din salariul conform art.7 din CCM si conform Act S. CFR C. SA nr.(...) și Înalta Curte de Casație și Justiție în D. nr.14 din (...) nu a făcut referire la salariu sau la fondul de salarii al salariatului, ci a făcut referire la alte situații când pentru alte unități tichetele de masă nu fac parte din salariu nefiind precizat acest lucru în legea părților (CCM-ul ) din acele unități și prin urmare în acele situații tichetele de masă au fost considerate beneficii ce nu reprezintă un drept salarial.
Referitor la afirmația pârâtei că acordarea tichetelor de masă retroactiv este lipsită de temei legal, F. consideră că aceste drepturi" tichete de masă" se datorează si se acordă pentru lunile în care salariații nu au beneficiat de tichete de masă aprilie 2009 - aprilie 2010 si nu pentru lunile în care se va face executarea, iar în plus potrivit principiului executării în natură a obligațiilor, salariații au dreptul la realizarea obiectului avut în vedere de părți la nașterea raportului juridic. F. consideră că după negocierea C.ui C. de M., adică după stabilirea drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, angajatorului nu i se poate da posibilitatea să fie exonerat de plata salariilor sau a altor drepturi legal negociate prevalându-se de scuza aprobării unui Buget de V. si C. mult inferior celui necesar pentru respectarea obligațiilor asumate prin contract, deoarece acest lucru ar însemna practic acceptarea unei negocieri pur formale cu consecința golirii de conținut a principiului negocierii salariale.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs, Curtea constată următoarele:
Într-adevăr, potrivit art. 243 alin. 1 din Codul muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, iar conform dispozițiilor art. 241 alin. 1 lit. b din Codul muncii, efectele clauzelor contractului colectiv de muncă se întind pentru toți salariații angajatorului pentru contractele încheiate la nivel de unitate.
Astfel cum în mod corect se invocă și prin motivele de recurs, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 2 din L. nr. 130/1996 și art. 236 din Codul muncii,
„contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților";.
Totuși, în ceea ce privește pretențiile deduse judecății, referitoare la acordarea tichetelor de masă pentru perioada aprilie-septembrie 2009, drepturile prevăzute în favoarea salariaților, prin contractul colectiv de muncă, comportă unele nuanțări.
Astfel, dispozițiile art. 81 și, respectiv art. 79 din Contractele colective de muncă la nivel de societate pe anii 2007-2008 și 2009-2010 prevăd „Acordarea a câte un tichet de masă pe zi pe angajat începând cu drepturile lunii noiembrie 2007, conform prevederilor legale";.
Prin urmare dispozițiile din contractele colective de muncă aplicabile fac trimitere la prevederile legale, iar actul normativ care reglementează acordarea tichetelor de masă pentru anul 2009 este L. nr. 1..
C. art. 1 alin. 2 din L. 1. „tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori";.
În consecință, acordarea tichetelor de masă de către angajator este o posibilitate determinată de resursele financiare proprii, în același sens statuând și Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr.14 din (...), pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, în care s-a menționat expres că tichetele de masă „nu reprezintă un drept, ci o vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație.
Așadar, chiar dacă acordarea tichetelor de masă a fost prevăzută prin contractele colective de muncă invocate în cererea de chemare în judecată,
Curtea reține că, în condițiile în care angajatorul nu avut capacitatea financiară de a suporta costurile tichetelor de masă pretinse, cererea formulată în numele salariaților de acordare a contravalorii acestor tichete este lipsită de temei.
Drept urmare, întrucât în bugetul de venituri și cheltuieli al CFR pe anul
2009 s-au alocat sume pentru plata tichetelor de masă numai pentru lunile ianuarie-martie, iar prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2010 nu s-au alocat sume pentru plata tichetelor de masă, Curtea apreciază că instanța de fond în mod corect a apreciat că pârâta nu poate fi obligată la acordarea tichetelor de masă în favoarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamantă.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.
9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de F. S. T. F. DIN R. împotriva sentinței civile nr. 1. din 8 septembrie 2011 a T.ui B.-N. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud. fond: C. I.
G. C.
GREFIER
← Decizia civilă nr. 2802/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1492/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|