Decizia civilă nr. 5144/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5144/R/2011
Ședința publică din data de 7 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4214 din 10 octombrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată M. M. C. și pe pârâta intimată B. C. U. „. B., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimat av. G. P. și reprezentantul pârâtei intimat, av. L. N. M., lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței pârâta intimată a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
De asemenea, se constată că data de 5 decembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei și din partea reclamantei intimate întâmpinare.
Reprezentanta reclamantei intimate depune împuternicire avocațială și arătă că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul pârâtei intimate depune de asemenea împuternicire avocațială, arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, pentru considerentele expuse în întâmpinarea formulată, arătând în esență că B. centrală universitară are personalitate juridică, aflându-se în subordonarea MECTS, care este ordonator principal de credite. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele invocate prin întâmpinarea formulată, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 4214 din 10 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta M. M. C. în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. și M. E., C., T. ȘI S., și în consecință s-a anulat actul adițional nr. 1/2011 la contractulindividual de muncă nr. 2..
Pârâta de rândul 1 a fost obligată la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, respectiv majorarea salariului cu 15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie
2010.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin.
1 și 5 din Legea nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
Pârâtul de rândul 2 a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamanta este angajată a pârâtei de rd.1 în funcția de bibliotecar, cu studii superioare. În această calitate i s-a stabilit un salariu pe luna decembrie 2009 în baza OUG nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009.
În luna ianuarie 2010 ca urmare a apariției L. nr.330/2009, încadrarea reclamantei a fost modificată în sensul că în salariul de bază au fost incluse sporul de stabilitate și sporul de vechime, iar restul sporurilor, respectiv sporul de condiții deosebite și salariul diferențiat au fost incluse în compensații tranzitorii, așa cum rezultă din actul adițional la contractul individual de muncă.
În luna octombrie 2010, salariul reclamantei avea următoarele componente: salar de încadrare 1490 lei, salar de bază 1639 lei în care erau cuprinse sporul de stabilitate și sporul de vechime, 522 lei compensații tranzitorii și un venit brut de 2161 lei.
În luna ianuarie 2011, salariul reclamantei avea următoarele componente: 1409 lei salariu încadrare, 1415 lei salariu bază în care sunt cuprinse sporurile de stabilitate și de vechime și un venit brut de 1414 lei.
Pârâta de rd.1 a întocmit actul adițional nr.1 la contractul individual de muncă în care se prevede la lit.j salarizarea, totalul salariului brut de 1414 lei.
Potrivit prevederilor art.1 al.1 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu (...) cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%.
Potrivit prevederilor al.5 al aceluiași articol, în salariul de bază aferent lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile care potrivit L. nr.330/2009 făceau parte din salariul de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu acordate, potrivit OUG nr.1/2010.
Analizând statele de plată aferente lunilor octombrie 2010 și ianuarie
2011, instanța a constatat că pârâta de rd.1 a procedat nelegal la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei, întrucât majorarea cu 15% a avut în vedere doar salariul de bază cu sporurile de stabilitate și de vechime cuprinse în acesta nu și compensațiile tranzitorii, astfel că deși majorat cu 15%, salariul brut din luna ianuarie 2011 este mai mic decât cel din octombrie 2010.
Pârâtul de rd. 2 în calitate de ordonator de credite pentru bibliotecile central universitare, urmează să fie obligat în temeiul art. 18 din Legea nr.
334/2002 să aloce fondurile necesare plății.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PÂRÂTUL M. E., C., T. ȘI S.solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepției și respingerii acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivare pârâtul a arătat că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S..
O parte poate fi menținută în proces în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății. Prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter intuituu personae, presupun existența numai a două părți contractante, spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, o are numai conducătorul bibliotecii.
Potrivit prevederilor L. nr. 9. privind organizarea și funcționarea
Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, M. E., C., T. și S. are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
În nici un caz M. nu are calitate de angajator față de reclamantă întrucât nu poate, conform principiului specialității capacității de folosință, încheia contracte individuale de muncă cu personalul care lucrează în cadrul bibliotecilor centrale universitare, nu are competența de a recalcula salarii și implicit nici de a plăti salarii.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completări le ulterioare (în vigoare la momentul întocmirii actului adițional nr. 1/2011 la contractul de muncă), art. 137, care stipulează că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 17, 18, 19, bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenții, cadrele didactice și cercetătorii din instituțiile de învățământ superior. Din această categorie fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică. Bibliotecile centrale universitare sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ și participă la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare din instituțiile de învățământ superior; acestea pot avea și departamente proprii de cercetare științifică.
Personalul bibliotecilor se compune din: personal de specialitate; personal administrativ; personal de întreținere (conform art. 44 (l) din Legea nr.
334/2002).
Potrivit art. 45(1) și 46 din același act normativ „Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii. potrivit legii";, iar „angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale";.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Deci, în speța dedusă judecății, calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului Bibliotecii Centrale Universitare „. B. din C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din Legea nr. 334/2002 „Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare";.
Faptul că MECTS are atribuții în procedura de finanțare a învățământului nu atrage după sine nașterea unor raporturi juridice de muncă între noi și reclamant. S. să se observe că MECTS, ca organ al administrației publice centrale cu rol în elaborarea și coordonarea politicilor naționale în domeniul educației, nu face altceva decât să aprobe criterii, standarde, costuri medii anuale orientative. Deci, obligațiile acestuia sunt generale, pentru tot sistemul de învățământ.
Prin urmare, M. E., C., T. și S. nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar M. E., C., T. și S. a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.
Prin întâmpinare pârâta B. C. U. „. B. C.-N. a solicitat respingerearecursului ca nefondat.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Prin motivele de recurs invocate de pârât, acesta a înțeles în esență să critice hotărârea instanței de fond doar prin prisma modului în care instanța de fond a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin dispozițiile art. 18 lit. a din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, legiuitorul a statuat că "Din categoria bibliotecilor universitare fac parte: a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate M.ui E. și C., finanțate de către acesta (…)";.
Din această categorie face parte și pârâta B. C. U. „. B. din C.-N. a cărei salariat în funcția de bibliotecar este reclamanta.
Pornind de la prevederile legale arătate, Curtea constată că pârâtul M.
E., C., T. și S. este autoritatea finanțatoare pentru pârâta B. C. U. „. B. aflată în subordine, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal.
Este adevărat că între reclamantă în calitate de salariat și pârâtul M. E.,
C., T. și S. nu există raporturi de muncă, reclamanta nefiind angajata acestui pârât, însă Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a susținut existența unor raporturi directe între reclamantă și pârâtul recurent izvorâte în baza vreunui contract individual de muncă. De asemenea, se reține că prin acțiune nu s-a solicitat nici obligarea pârâtului recurent la plata unor sume de bani direct către reclamantă.
În realitate, din modul de formulare a cererii introductive reiese că pârâtul M. E., C., T. și S. a fost chemat în judecată tocmai în virtutea atribuțiilor legale cuprinse în art. 18 lit. a din Legea nr. 334/2002, întrucât s-a solicitat obligarea acestuia la alocarea către pârâta B. C. U. L. B. a fondurilor necesare efectuării plății drepturilor restante, pretenții ce au fost întemeiate tocmai pe calitate pârâtului recurent de autoritate finanțatoare, aspect care este de natură să conducă la concluzia că acest minister are calitate procesuală pasivă.
Astfel, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantei de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin acțiune, motiv pentru care se constată că soluția primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a fost cea corectă.
Susținerile din cererea de recurs cu privire la modul de organizare și funcționare a ministerelor întemeiate pe dispozițiile L. nr. 9. sau cu privire la organizarea și clasificarea bibliotecilor întemeiate pe prevederile L. nr. 8., precum și cele ce privesc condițiile de angajare a bibliotecarilor sunt nerelevante, deoarece dispozițiile legale invocate de pârâtul recurent nu înlătură calitatea sa de finanțator pentru bibliotecile centrale universitare.
De altfel, însăși recurentul și-a exprimat poziția procesuală prin memoriul de recurs prin care a subliniat că „întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar MECTS a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";. Or, prin exprimarea acestei poziții recurentul își recunoaște calitatea de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de recurentă, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4214 din 10 octombrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud. fond:P.U.
G. C.
GREFIER
| ← Decizia civilă nr. 4786/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3873/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
