Decizia nr. 1/2246, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. /2011
DECIZIA CIVILĂ NR.{ M. "DEC1" |2246}/R/2012
Ședința publică din data de 9 mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A.-T. N.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul/a { M. "N." |M. A., împotriva sentinței civile nr. { M. "dec" | din 13 februarie 2012} din 21 decembrie
2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr. { M. "Dos1" |5304}/84/2011, privind și pe pârâții SC R. SRL B. și SC R. V. I. Z., având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterea în fond a cauzei și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 2 mai 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. nr. { M. "dec" | din 13 februarie 2012} din 21 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr. { M. "Dos1"
|5304}/84/2011, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor
S. R. S. și SC R. V. I. SRL Z.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul/a M. A. M. "N." |} împotrivapârâtelor S. R. S. și S. R. V. I. S. având ca obiect încadrarea activității saledesfășurată în perioada (...)-(...).11.1978 în grupa I de muncă și eliberarea unei adeverințe în acest sens, constatând lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. SRL B. cu privire la cererea reclamantei/. pentru eliberarea unei adeverințe în care să fie cuprins sporul pentru munca prestată în timpul nopții, în perioada lucrată la SC I. SA Z.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. V. I. SRL
Z., cu privire la cererea reclamantei/. pentru eliberarea unei adeverințe în care săfie cuprins sporul pentru munca prestată în timpul nopții, în perioada lucrată la SC
I. SA Z.
S-a admis cererea reclamantei pentru eliberarea unei adeverințe în care să fie cuprins sporul pentru munca prestată în timpul nopții în perioada lucrată la SC I. SA Z., sens în care a fost obligată pârâta SC R. V. I. SRL Z. să elibereze reclamantei o adeverință în acest sens.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că potrivit mențiunilor de carnetul de muncă al reclamantului/ei, activitatea pentru care se solicită prin prezenta încadrarea în grupa a I-a de muncă, a fost prestată în favoarea angajatoarei S. S. Z.
Societatea menționată a intrat în procedura lichidării voluntare, astfel că la data de 2 noiembrie 2004, pârâta de rândul 2 a cumpărat, prin licitație publică de la S. S. Z. activul patrimonial denumit „ platforma industrială I. situat în loc. Z., B-dul M.V. nr. 58, jud. S., întabulat în C.F. nr. 8452 a localității Z.
Prin același contract de vânzare cumpărare, cumpărătorul și-a asumat obligația prevăzută de art. 4 lit. c de a prelua arhiva societății, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 16/1996.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 475/(...) a T.ui S. s-a închis procedura falimentului și s-a dispus radierea S. S. din evidențele Registrului Comerțului.
Efectul esențial al dizolvării este lichidarea persoanei juridice. T., persoana juridică dizolvată încetează la data ultimului act de lichidare, iar practic acest lucru se concretizează prin radierea din evidențe a acesteia.
Prin urmare, la data promovării prezentei acțiuni, societatea angajatoare nu mai exista ca subiect de drept.
Pârâta de rândul 2, ca achizitoare a unuia din bunurile care a compus activul societății nu a devenit continuatoarea societății radiate, prin urmare, obligațiile care îi incumbau angajatoarei nu au fost transferate în temeiul regulilor succesiuni către aceasta.
Cu privire la petitul 1 de încadrare a activității desfășurate de reclamant/ă îngrupa a II de muncă, instanța a reținut următoarele:
O. nr. 5. precizează locurile de munca, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionării. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face, conform art. 6, de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Prin urmare, obligația de încadrare în grupe de muncă a activității reclamantului, incumba angajatorului care, împreună cu reprezentanții sindicatului trebuiau să nominalizeze persoanele care se încadrează în grupele I și II. Prin încetarea ființei societății angajatoare, obligațiile care îi incumbau au încetat să mai existe, prin stingerea pasivului.
Calitatea de deținător al arhivei nu duce la concluzia existenței unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic de încadrare în grupe de muncă a activității reclamantului.
Calitate procesuală pasivă ar fi avut fără dubiu S. I.. S. până la momentul încetării capacității sale procesuale de folosință, iar forțarea unei calități procesuale pasive a pârâtelor ar însemna nu doar ignorarea legii, dar și acceptarea ideii că pasivitatea culpabilă a reclamantului este ignorată, în paguba securității raporturilor juridice în general.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtelor la eliberarea unei adeverințe cu mențiunile constate la petitul 1, instanța a apreciat că acest petit, are caracter accesoriu, urmând a avea soarta cererii principale care se referă la încadrarea în grupe de muncă.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, instanța, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S. R. și S. R. V. I. S., respingând acțiunea, constatând lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor.
Cu privire la invocarea jurisprudenței CEDO, respectiv a cauzei Beian împotriva României instanța a constatat că însăși instanța europeană a arătat în motivarea acestei hotărâri că divergențele de jurisprudență constituie, prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu se instanțe de fond având autoritate asupra competenței lor teritoriale.
A reținut însă, că rolul unei instanțe supreme este acela de a reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței. Curtea Europeană a sancționat România în cauza Beian, arătând că nu era vorba de simple divergențe de jurisprudență, care sunt consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu se instanțe de fond, ci de o abatere a Înaltei Curți de C. și Justiție de la îndeplinirea rolului său de mediator al acestor conflicte.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei/. de a fi obligată pârâta SC R. V. I. SRL Z., să elibereze o adeverință care să cuprindă sporul pentru munca prestată în timpul nopții, aplicând dispozițiile art. 125 din HG nr. 257/2011 coroborat cu art. 263/2010, instanța a admis acțiunea față de pârâtă și a obligat- o să-i elibereze adeverința, obligația pârâtei derivând din calitatea de deținătoare a arhivei fostei I. Z.
În contractul de vânzare-cumpărare R. SA s-a obligat să preia arhiva societății vândute, însă ca urmare a operației de divizare care a avut loc în cadrul societății R. SRL B., arhiva fostei I. Z. este în prezent deținută de către SC R. V. I. SRL Z.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul a constatat că pârâta SC R. SRL B. nu are calitate procesuală pasivă pentru ce de-al doilea capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs: reclamanta M. A. și pârâta SC
R. V. I. SRL Z.
I. Reclamanta M. A. a solicitat admiterea recursului, reținerea cauzei spre rejudecare și modificarea sentinței în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. V. I. SRL Z. și admiterea petitului vizând constatarea grupei de muncă și reconstituirea vechimii în muncă.
În motivarea recursului s-a arăt că pârâta SC R. V. I. SRL Z. este deținătoarea arhivei fostei I. SA Z., arhiva rămânând în custodia pârâtei.
În mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei pentru primul petit, întrucât dispozițiile art. 181 și art. 21 din Legea nr.
16/1996 stipulează că deținătorii de documente sau, după caz, persoanele juridice succesoare sunt obligate să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și juridice, certificate, copii și extrase de pe documente, dacă se referă la drepturi care-l privesc pe solicitant.
Pârâta SC R. V. I. SRL Z. este continuatoarea SC I. SA Z. și verificându-se site-ul pârâtei, se poate constata că are aceeași structură organizatorică, același obiect de activitate, aceeași gamă de produse ca și SC I. SA Z. T. angajații pârâtei SC R. V. I. SRL Z. au fost anterior angajați ai SC I. SA Z., prin urmare, activitatea acesteia a fost continuată de pârâta SC R. V. I. SRL Z.
A doua critică a vizat faptul că reclamanta/ul a fost încadrată/încadrat în perioada (...)-(...) în cadrul SC I. SA Z. și din dosarul de personal rezultă dacă a desfășurat activitate în grupa I sau II, fiind doar necesar să i se permită unei persoane specializate în probleme de personal să se documenteze cu privire la condițiile de muncă și să emită adeverință.
S-a apreciat că prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive pentru petitul vizând încadrarea în grupa I sau II și respingerea aceleiași excepții pentru cel de-al doilea capăt de cerere care viza obținerea unei adeverințe pentru sporul de muncă prestată în timpul nopții, instanța a pronunțat o hotărâre contradictorie, ambele cereri ar fi trebuit să fie soluționate în același sens.
II. Pârâta SC R. V. I. SRL Z. a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și pentru ce de-al doilea capăt de cerere.
În motivarea recursului pârâta a arătat că nu este deținătoarea unui fond arhivistic și nu deține prerogativa de a manipula fondul arhivistic. De la datacumpărării activului „platformă industrială I. Z.";, (...), această prerogativă a fost deținută de lichidator, care a și fost remunerat în acest sens.
Legislația în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 10017/(...) stipula în mod expres care sunt procedurile de preluare ale unui fond arhivistic în cazul în care societatea se află în procedura de insolvență. Pârâta este o societate terță față de contractul individual de muncă încheiat între reclamantă/reclamant și I. Z. și nu cunoaște condițiile de predare-primire a fondului arhivistic al SC I. SA Z., întrucât nu a semnat nici un înscris în acest sens, motiv pentru care nu poate confirma documentele existente aferente acestui fond arhivistic.
În consecință, pârâta recurentă a apreciat că nu are dreptul de a elibera foștilor salariați ai SC I. SA Z. nici un tip de adeverință.
Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate,curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
I. Recursul reclamantei.
Prima critică invocată de reclamant vizează nelegala admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. V. I. SRL Z., pentru petitul având ca obiect încadrarea în grupa I de muncă a activității prestate de reclamantă/reclamant.
În cursul lichidării I. Z. la data de (...) activul patrimonial denumit "P. I. I." a fost achiziționat de către SC R. SRL B., care a preluat și arhiva fostei SC I. SA
Z., potrivit art. 4 pct. c din contract, în conformitate cu art.18 din Legea
16/1996.
Într-adevăr, prevederea legală care reglementează situația arhivelor persoanelor juridice dizolvate este art. 18 din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor N., dar aceasta se referă doar la preluarea arhivei, de către A. N. sau de direcțiile județene ale Arhivelor N., iar nu și la preluarea altor obligații.
Calitatea de deținătoare a arhivei societății dizolvate transmite doar obligația de a elibera documente care se regăsesc în arhiva care a fost preluată de la I. Z., conținând atestări făcute de acea societate, care în prezent nu mai funcționează și numai cu privire la aspectele ce reies din documentele deținute în arhivă (ex. - calitatea de angajat/ă a unei persoane care și-a desfășurat activitatea în cadrul I. Z., perioada în care a fost angajat/ă, veniturile, sporurile obținute pe perioada angajării, eventuale perioade de întrerupere a activității, etc).
Or, în speță, reclamantul/a solicită să se constate că activitatea desfășurată la I. Z. se încadrează în grupa a I-a de muncă, solicitare care nu poate fi soluționată favorabil, întrucât potrivit art. 6 din O. nr. 5. nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților, împreună cu sindicatele. În absența unei atestări contemporane perioadei în care reclamantul/a și-a desfășurat activitatea, făcută în conformitate cu prevederile O.ui nr. 5., în prezent, după încetarea activității I. Z., o atare constatare nu poate fi făcută, nici de către instanța judecătorească, nici de către pârâtă.
Art. 40 lit. h din Codul muncii se referă la obligațiile angajatorului, dar pârâta nu are această calitate și nu i-a fost transmisă.
Obligația prevăzută de art. 181 din Legea nr. 16/1996 se referă la păstrarea și evidența arhivei în condițiile prevăzute de lege, dispoziție invocată de recurentă,dar care nu vizează prezenta acțiune. Dispoziția prevăzută de art. 21 din același act normativ se referă la eliberarea, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, a unor copii și extrase de pe documentele pe care le creează și le dețin, creatorii și deținătorii de documente, iar nu la calificarea juridică aunei încadrări sau efectuarea unei proceduri de încadrare într-o grupă de muncă. Și în cazul în care arhiva ar fi fost transmisă către A. N., obligația de eliberare a copiilor și extraselor de pe documente s-ar fi transmis către această instituție, însă, nici în această ipoteză nimeni nu poate pretinde ca obligațiile angajatorului de încadrare într-o grupă de muncă să fi transmise către A. N..
O. nr. 590/2008 se referă la eliberarea unei adeverințe referitoare la încadrarea în grupa de muncă pe baza unor documente deja existente, dar numai dacă aceste documente există și au fost întocmite anterior, de către angajator. Eliberarea acestor adeverințe este o procedură diferită de procedura încadrării în grupa de muncă, procedură care trebuia efectuată de angajator (SC I. SA Z.), iar nu de cel căruia i s-a transmis doar arhiva, iar nu și obligațiile angajatorului. Recurenta a susținut că pârâta SC R. V. I. SRL Z. este continuatoarea SC I. SA Z., însă această critică nu poate fi primită. Prin Ordonanța nr. 48/1997 (în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare între pârâtă și SC I. Z.), se reglementau măsurile de protecție pentru salariați, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale ale societății. Potrivit art. 1 alin.1, prevederile prezentei ordonanțe se aplica în cazul transferului total sau parțial al dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale emise de o societate comercială, persoana juridică romana, indiferent de forma de proprietate.
Doar în această situație în care s-au vândut acțiuni sau părți sociale ale unei societăți comerciale, noul proprietar preia drepturile și obligațiile fostului proprietar, în momentul transferului, cu privire la contractele colective de muncă sau contractele individuale, potrivit art. 3 din Ordonanța nr. 48/1997.
În cazul de față, nu s-a dovedit că a operat un transfer al dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale, SC I. SA Z. a vândut un activ al societății, pârâtei. În aceste circumstanțe, nu se poate susține că pârâta SC R. V. I. SRL Z. a preluat drepturile și obligațiile vânzătoarei, menționate în art. 3 din Ordonanța nr. 48/1997.
Nu poate fi primit argumentul recurentei/recurentului potrivit căruia procedura de încadrare în grupa I sau II de muncă se poate face de către o persoană specializată în probleme de personal care să se poată documenta cu privire la condițiile de muncă, întrucât stabilirea perioadei de activitate desfășurate în locurile de muncă și a activităților ce se încadrează în grupa I și a II-a de muncă, se face în baza unei proceduri prevăzute de O. nr. 5.. Nerespectarea acestei proceduri conferă un drept la acțiune, dar numai față de angajator sau față de cel căruia i s-au transmis obligațiile angajatorului.
În speță, obligațiile angajatorului nu au fost transmise, ba mai mult persoana juridică a încetat să mai existe, prin dizolvare, încetare care a făcut să se stingă orice drepturi sau obligații față de angajator, deoarece aceste obligații nu au fost transmise.
Rămâne greu de explicat pasivitatea reclamantului/ei, deoarece în perioada în care raportul de muncă la SC I. SA era în curs de derulare, știa dacă era încadrat/ă într-o grupă de muncă sau nu și, prin urmare, putea să acționeze într-un interval rezonabil de timp, perioadă în care și raporturile de drept procesual ar fi putut fi regulat stabilite cu angajatorul, care, la acea epocă, exista.
Dreptul ca o instanță să soluționeze orice contestație privitoare la drepturile și obligațiile civile și dreptul de acces liber la justiție nu înlătură obligația reclamantului/ei de a se judeca cu persoana care, în raport de obiectul litigiului, are calitate procesuală pasivă, și în procedura stabilită de lege.
Critica vizând faptul că tribunalul a pronunțat o hotărâre contradictorie, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. V. I. SRL Z. pentru primul capăt de cerere și respingerea aceleiași excepții pentru al doileacapăt de cerere nu poate fi primită, obligația de încadrare în gradul I sau II de muncă a activității reclamantei-ului incumba angajatorului, sau persoanei juridice care i s-a transmis obligația, potrivit O.ui nr. 5., însă pârâta SC R. V. I. SRL Z. nu îndeplinește aceste condiții.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere formulat de reclamant/ă, în pct. 4 al O.ui nr. 687/2006 privind procedura de eliberare a actelor doveditoare ale sporului pentru munca prestată în timpul nopții și valorificarea acesteia în procesul de stabilire și recalculare a dreptului de pensie, se prevede că adeverințele vor fi întocmite și eliberate după consultarea documentelor aflate în evidența angajatorilor sau deținătorilor de arhive.
În cazul de față pârâta SC R. V. I. SRL Z. este deținătoarea arhivei datorită propriei sale voințe, întrucât prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu
SC I. Z. s-a obligat să preia arhiva vânzătoarei. Este real că art. 18 din Legea nr.
16/1996 prevede că documentele cu valoare practică în baza cărora se eliberează copii, certificate sau extrase cu privire la drepturi referitoare la perioada de cotizare la asigurările sociale, vor fi preluate de arhivele naționale, însă din probele administrate nu a rezultat că pârâta ar fi întreprins demersuri pentru predarea acestui fond arhivistic arhivelor statului.
Faptul, că nu au fost respectată procedura de predare- primire a arhivei, nu poate fi invocat de către pârâtă care în acest mod se prevalează de propria culpă, întrucât și-a asumat contractual obligația de preluare a arhivei.
Având în vedere dispozițiile O.ui 687/2006, obligația contractuală asumată de către pârâta SC R. V. I. SRL Z., precum și lipsa demersurilor de a preda această arhivă persoanei juridice prevăzută de lege, curtea apreciază că pârâta are calitate procesuală pasivă, pentru cel de-al doilea capăt de cerere.
II. Recursul pârâtei SC R. V. I. SRL Z., este nefondat.
Recurenta a cumpărat de la fosta societate un activ patrimonial - platformă industrială - și, potrivit propriei recunoașteri, urmare a faptului că societatea nu mai avea spațiu de depozitare a arhivei, recurenta a consimțit să-i pună la dispoziție spațiul existent în condițiile stipulate în art. 18 din Legea nr. 16/1996.
Pentru considerentele anterior reținute, vizând calitatea procesuală pasivă a pârâtei SC R. V. I. SRL Z. pentru cel de-al doilea capăt de cerere, este evident că recurenta este singura care poate fi obligată să elibereze un act, o adeverință, care să ateste o situație referitoare la un fost angajat al SC I. SA Z., situație care este consemnată în actele ce compun fondul arhivistic.
Prestarea activității pe timp de noapte, precum și sporul pentru munca prestată în timpul nopții de către angajații SC I. SA Z., în perioada în care aceasta își desfășura activitatea, constituie o împrejurare care este evidențiată în actele fostei angajatoare. Orice angajator ține evidența angajaților care desfășoară activitate în timpul nopții, durata acestei activități, perioada, întrucât munca în timpul nopții atrage după sine acordarea unui spor, acordarea unor perioade de odihnă suplimentare, potrivit contractului colectiv de muncă negociat la nivel de societate și prevederilor legale în materie.
Întrucât recurenta este cea care deține fondul arhivistic, iar în înscrisurile ce compun acest fond sunt consemnate împrejurările ce vizează desfășurarea activității în timpul nopții de către reclamanți, afirmația potrivit căreia instituția abilitată să confirme documentele existente în cadrul Fondului arhivistic SC I. SA Z., este Ministerul Administrației și Internelor - A. N. - Serviciul județean S., este nefondată. Numai instituția care deține fondul arhivistic poate să confirme existența documentelor, potrivit O.ui 687/2006, or, în speță, aceasta este recurenta.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 3041 raportat la art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamant și pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursurile declarate de reclamanta M. A. și de pârâta SC R. V. I.
SRL Z. - C. A G. R. împotriva sentinței civile nr. { M. "dec" | din 13 februarie
2012} din 21 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr. { M.
"Dos1" |5304}/84/2011, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 9 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
T. D. M.-C. V. A.-T. N.
GREFIER M.-L. T.
Red. A.T.N. dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: P. A.R.
← Decizia nr. 2358/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3936/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
---|