Decizia nr. 1324/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

D.ZIA CIVILĂ Nr.1324/R/2012

Ședința publică din data de 13 martie 2012

Instanța constituită din: PREȘED.TE: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. G.: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat pârâții C. LOCAL B. M. și P. M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 2145 din (...) pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., precum și pe pârâții intimați C. T. „. B. M. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bînești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 6 februarie 2012 Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M. a înregistrat la dosar întâmpinare, respectiv de reclamantul intimat S. L. D. Î. M..

Având în vedere solicitarea părților de judecată în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.

C U R T E A

Asupra recursurilor de față;

D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Maramureș sub dosar nr. (...), la data de (...), reclamantul S. L. din Î. M. i-a chemat în judecată pe pârâții: C. T. T. B. M. (G.ul Ș. T. B. M.), C. local B. M., P. orașului B. M. și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței, ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei C. T. T. B. M. (G.ul Ș. T. B. M.) să plătească membrilor de sindicat reprezentați în cauză diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009 diminuate cu

15,5% prin aplicarea L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Reclamantul a solicitat, de asemenea, obligarea pârâților C. local B. M., P. orașului B. M. și Ministerul Finanțelor Publice să asigure sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sala procesualepasive, iar, pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate.

Prin sentința civilă nr. 2145/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureșîn dosar nr. (...), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. F. P., invocată de acesta prin întâmpinare.

S-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-au respins excepțiile lipsei capacității procesuale pasive și a calității procesuale pasive invocate de P. orașului B. M. și C. local B. M.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții: C. T. T. (G.ul Ș. T. B. M.), C. local B. M., P. orașului B. M.

A fost obligat pârâtul C. T. T. (G.ul Ș. T. B. M.) să plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant S. M., B. Gh. G. Lia, C. L., T. V., P. E., C. E., T. V. R., R. L. N., M. D. C., B. M., M. P., C. D., B. I., L. C., L. N., D. S., J. M. G., T. N., S. B. C., B. L., A. I., B. M., B. R., B. D., Rat M., Bob L., B. A., F. D., H. C., R. Z., C. M. D., C. C. I., M. C., B. Z., S. L., S. G., S. Dod C., M. O. B., P. D. G., S. N. A., S. G., M. E., P. S., N. S. S., B. V., F. I., P. I., O. I., A. M., C. M., M. I., C. C., M. A., P. A., B. C., M. A., But A., H. H., B. C., B. R., C. M., B. I., B. A., P. D., M. F. D., P. R. F., C. E., R. M., B. F., F. S., R. C. B., D. D., M. R., D. D., M. M., S. A., Mic V., C. A., S. G., D. O., P. D., G. N., O. T., I. A., M. A., N. V. L., G. M. C., S. L., L. D., M. D., Senatovici V., I. I., M. M., S. A., P. C., B. R., S. R., S. V., B. I. A., S. V., P. V., B. V., S. V., M. O., F. L., G. A., P. M. A., P. M., S. E., A. A., M. G., D. A., D. I., E. I., B. G. A., P. A., H. D., H. P., G. Ana, B. A., F. D. A., A. L. diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Au fost obligați pârâții C. local B. M. și P. orașului B. M. să asigure sumele necesare plății drepturilor bănești acordate.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului

M. F. P., instanța a reținut că acesta nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanții, astfel încât nu poate fi obligat în mod direct la plata drepturilor bănești solicitate.

Între instituțiile publice pârâte chemate în judecată pentru plata drepturilor de natură salarială și Ministerul Finanțelor Publice există raporturi juridice de drept administrativ, care iau naștere în virtutea obligațiilor legale reciproce și specifice ce le revin în procesul bugetar, iar între Ministerul Finanțelor Publice și instituțiile respective nu există nicio obligație de garanție sau de despăgubire în cazul neexecutării de către o instituție publică a obligației ce îi incumbă.

Este adevărat că, în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finanțelor Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuția de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat și cu respectarea acesteia.

Procedura legală de executare de către instituțiile publice a obligațiilor stabilite prin titluri executorii este reglementată de O. G. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, în cadrul căreia ordonatorii principali de credite au obligația de diligență de a efectua demersurile legale în vedereaasigurării în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finanțelor Publice are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete, rol care se realizează prin atribuțiile prevăzute de art. 19 lit. a), g), h) și i) din L. nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) pct. 6-8, 11 și 13 din Hotărârea G. nr. 34/2009, cu modificările și completările ulterioare.

În plus, art. 3 din O. G. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, dispune în sensul că, în situația în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut de art. 2 din ordonanță, creditorul va putea recurge la procedura executării silite în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale altor dispoziții legale aplicabile în materie.

În mod corelativ obligației de diligență ce revine instituțiilor publice în temeiul și în executarea dispozițiilor Ordonanței G. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a efectua demersurile administrative necesare în vederea rectificării bugetului de stat.

Chiar în ipoteza în care ordonatorii de credite și-ar îndeplini atribuțiile ce le revin în sensul formulării de propuneri de cuprindere în bugetul propriu a sumelor necesare plății obligațiilor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finanțelor Publice, la rândul său, ar întocmi și ar transmite spre aprobare propuneri de rectificare a bugetului de stat, dreptul de decizie aparține legislativului.

În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1., într-un recurs în interesul legii.

Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale pasive invocată de P.

B. M. și C. local B. M., tribunalul a reținut că este neîntemeiată, reținând, în raport de prevederile art. 41 alin. 1 și 42 Cod procedură civilă că persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale, actele făcute de aceste organe, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele persoanei juridice însăși.

Potrivit art. 36 alin. 4 din L. nr. 215/2001 C. local aprobă, la propunerea primarului bugetul local, virările de credite, iar potrivit art. 167 alin. 2 și 4 din L. 84/1995 finanțarea complementară se asigură din bugetele locale.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceeași pârâții și această excepție este neîntemeiată întrucât finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetului local. Legitimitatea procesuală pasivă a pârâților P. orașului B. M. și C. local B. M. este conferită de art. 21 din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, art. 4 din OUG 2. coroborate cu art. 167 din L. nr. 84/1995.

Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale incidente, tribunalul a reținut că membrii de sindicat reprezentați în cauză sunt angajați ai pârâtului C. T. T. (G.ul Ș. T. B. M.), iar potrivit adeverințelor nr. 1017/(...) și nr. 1019/(...) emise de pârâtul C. T. T. (G.ul Ș. T. B. M.), în luna noiembrie 2009 au fost redusecheltuielile de personal cu 15,5%, respectiv total salarii brute, pentru întreg personalul angajat al unității de învățământ.

Potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 3., în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre măsurile enumerate.

În conformitate cu dispozițiile art. 12 din L. nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și art. 78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul ei.

L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...) și, în lipsa unei mențiuni privind intrarea în vigoare la o altă dată, a intrat în vigoare la

12 noiembrie 2009, dată de la care își produce efectele.

Prin urmare, pentru luna noiembrie 2009 procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică, iar nu raportat la întreaga lună.

Potrivit art. 15 din Constituția României, legea civilă produce efecte numai pentru viitor, respectiv de la data intrării sale în vigoare, neputând afecta drepturile dobândite anterior.

Drepturile salariale aferente muncii prestate de membrii de sindicat reprezentanți de reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut sub imperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de

L. nr. 3..

Raportat la considerentele mai sus-expuse, tribunalul a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată și, în consecință, a admis-o conform dispozitivului sentinței.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții P. municipiului B. M. și C. Local al municipiului B. M.

1. Prin recursul formulat, pârâtul P. M. B. M. a solicitat modificareasentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii intentate de S. L. din Î. M., față de acest pârât pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive P.ui M. B. M.

În motivarea recursului recurentul a arătat că potrivit prevederilor art. 77 din L. nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, "P., viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumita primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 21 din L. nr. 215/2001 republicată, „(1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii. (2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean."

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

2. Recurentul C. Local al M. B. M., prin recursul formulat, a solicitatmodificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii intentate împotriva acestui pârât pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a C.ui Local al M. B. M.

În motivarea recursului a arătat că în ceea ce privește prima excepție, în conformitate cu art.41 coroborate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 și art. 21 din L. nr. 215/2001, republicată, consiliul local nu are personalitate juridică și buget propriu, situație în care nu poate sta în judecată în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor despăgubiri bănești.

Potrivit art. 20 din L. nr. 215/2001, republicată, unitățile administrativ-teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și funcționează autorități ale administrației publice locale.

C. Local este, potrivit art. 23 din L. nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice locale, în speță a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ (hotărăște, avizează, aprobă etc, cf. art. 36 din L. nr.215/2001, republicată) în problemele de interes local, iar primarul este autoritatea administrației publice locale cu caracter de execuție, (« ... pune în aplicare hotărârile consiliului local ...» cf.art.61 din L. nr. 215/2001, republicată.

În consecință, C. Local al M. B. M. și P. M. B. M. sunt autoritățile unității administrativ-teritoriale - Municipiul B. M., care nu au personalitate juridică proprie, nu au capacitate și nici patrimoniu.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive recurentul arată că, C. local al M. B. M. a fost chemat în judecată, așa cum arată reclamantul, în calitate de finanțator al unităților de învățământ. D. că, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. 4 litera a din L. 215/2001, republicată, primarul în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 63 alin. 1 lit. c, exercită funcția de ordonator principal de credite, iar nu consiliul local care îndeplinește alte atribuții date în competența sa. C. local al M. B. M. nu este și nici nu poate fi reprezentat de către primarul M. B. M., deoarece cele două autorități au atribuții distincte.

A mai susținut recurentul că pe fond, acțiunea este inadmisibilă. C. Local al M. B. M. este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică, fără patrimoniu, astfel că nu poate să își asume obligații pecuniare.

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod Proc. Civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de (...), pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice B. prin D. M. a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

S. L. din Î. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerearecursurilor ca nefondate, arătând că în conformitate cu dispozițiile art. 167 din L. nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare și ale L. educației nr. 1/2011, C. Local este finanțatorul unităților de învățământ preuniversitar, iar primarul a fost chemat în judecată datorită calității sale de ordonator principal de credite. Prin urmare, datorită acestor atribuții consideră că au calitate procesuală pasivă în acest dosar.

Menționează intimatul că persoana juridică își îndeplinește obligațiile prin organele sale, actele făcute de aceste organe, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele persoanei juridice însăși, prin urmare consideră că cei doi pârâți au capacitate procesuală de folosință, precum șicapacitate procesuală de exercițiu. D., pot sta în judecată, respectiv au capacitate procesuală pasivă.

Examinând cauza în raport de motivele de recurs invocate, Curteaconstată că recursurile sunt nefondate, având în vedere următoareleconsiderente:

Astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanță reclamantul a chemat în judecată pe pârâții recurenți solicitând ca aceștia să fie obligați la asigurarea sumelor necesare pentru plata diferențelor salariale pretinse potrivit primului capăt de cerere.

În consecință, Curtea observă că pârâții nu au fost chemați în judecată în calitate de angajatori, însă prevederile din legile speciale privitoare la finanțarea învățământului preuniversitar de stat, care sunt de strictă interpretare, justifică legitimarea procesuală pasivă a primarului și consiliului local în prezentul litigiu.

Astfel cum a reținut și instanța de fond, potrivit dispozițiilor art. 167 din L. nr. 84/1995 (act normativ în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile bănești) finanțarea de bază a unităților de învățământ de stat (care include și cheltuielile de personal) este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

În același sens sunt și dispozițiile art. 104 din L. nr. 1/2011 a educației naționale, care prevăd că finanțarea de bază pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

Conform art. 5 alin. 1 lit. b din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale veniturile bugetare locale se constituie și din „sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.

Drept urmare, sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.

Totodată, potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a N. metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr.

32/2001, aprobată prin L. nr. 3., începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.

Deși C. local nu are personalitate juridică și buget propriu, el reprezintă autoritatea deliberativă a unității administrativ teritoriale, aceasta din urmă având atât personalitate juridică, cât și patrimoniu propriu.

Este evident că împrocesuarea acestuia s-a făcut tocmai în considerarea calității sale de organ deliberativ al unității administrativ teritoriale, deci în reprezentarea unității administrativ teritoriale, aspect care reiese în mod neîndoielnic din modul de formulare a cererii introductive de instanță.

Având în vedere atribuțiile ce revin C.ui Local al M. B. M. conform dispozițiilor art. 36 alin. 4 lit. a din L. nr. 215/2001, care stabilesc că acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și art. 36 alin.

6 pct. 1, potrivit cărora consiliul local asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, Curtea constată că în mod legal a statuat instanța de fond că această autoritate poate sta în proces în calitate de pârât, calitatea procesuală pasivă a acestuia fiind justificată în raport de obiectul cererii de chemare în judecată formulate împotriva sa.

Calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât P. M. B. M. este, de asemenea, justificată, prin prisma faptului că acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite al bugetului municipiului, conform art. 63 alin. 4 lit. a din L. nr. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv a municipiului B. M., art. 62 alin. 1 din L. nr. 215/2001 a administrației publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că nu se poate reține incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții C. Local B. M. și P. M. B. M.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. M. B. M. și C. LOCAL AL M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 2145 din 29 noiembrie

2011 a T.ui M. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.

D.zia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 13 martie 2012.

PREȘED.TE JUDECĂTORI

G.-L. T. I. T. D. C. G.

G.

N. N.

Red.GLT/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: M.C.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 1324/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă