Decizia nr. 1344/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1344/R/2012
Ședința publică din data de 14 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: D. C. G.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul D. G. împotriva sentinței civile nr. 1904/F/(...), pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC G. R. A. R. SA, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 martie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar note de ședință
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat pentru motivele invocate pe larg în memoriul de recurs și în notele de ședință.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la nr. 2919/112/(...), reclamantul D. G. a chemat în judecată pe pârâta S. „. S., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sporului de vechime în cuantum de 3120 lei, cu dobânda legală aferentă, calculată de la data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă și a cheltuielilor de judecată în măsura efectuării acestora.
În motivarea cererii, s-a arătat că reclamantul a fost angajatul pârâtei, la S. B., în perioada (...) - (...), beneficiind de un spor de vechime în cuantum de 5%, cu toate că are o vechime în muncă mai mare de 20 de ani.
C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 stabilește la art. 41 alin. 1, 2, 3 că „sporurile minime ce se acordă în condițiile prezentului contract sunt pentru vechime în muncă minim 5% pentru 3 ani vechime și 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază";, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 241 alin. 1 lit. d din Codul muncii și cu prevederile art. 11 alin. 1 lit. d din Legea 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrațila toți angajatorii din țară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel național, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu direct ori prin reprezentare de către federația sau confederația patronală la negocierea și încheierea unor asemenea contracte colective.
A fost invocat și articolul 238 alin. 2 din Codul muncii, potrivit căruia
"contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contract colectiv de muncă", astfel că, orice contract individual de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legii, ci și în considerarea clauzelor contractelor colective ce îi sunt aplicabile salariatului în cauză.
S-a subliniat că, deși la nivel de unitate există contract colectiv de muncă, sporul de vechime fie nu a fost acordat deloc, fie a fost acordat, începând cu (...), într-un procent de doar 5%.
În dovedirea acțiunii, au fost depuse la dosar înscrisuri.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că prin art. 41 alin. 3 lit. d din C. colectiv de muncă unic la nivel național s-au prevăzut limite maxime și minime ale sporurilor, fără însă a se detalia modalitatea aplicării lor.
Astfel legiuitorul a lăsat la latitudinea părților, ca prin negocieri sociale, să stabilească sporul de vechime care trebuie acordat salariaților, fără ca acesta să fie sub limita minimă de 5% și peste limita maximă de
25%.
În acest sens, în urma negocierilor purtate la nivelul unității pârâte, prin art. 29 alin. 1 lit. m din C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii
2008-2009, prioritar în aplicare, s-a prevăzut acordarea unui spor de vechime în procent de 5% pentru vechime în muncă de 3 ani sau mai mare, încadrându-se astfel în limita minimă prevăzută în contractul colectiv de muncă unic la nivel național.
Pârâta a depus la dosar, în copie, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
Ulterior, prin precizarea depusă la dosar, reclamantul a arătat că înțelege să își extindă acțiunea și față de S. „. A. SA B., întrucât, la data de
25 august 2011, pârâta a fuzionat cu această societate, fuziune aprobată de
C. de S. a A. la data de 1 septembrie 2011.
Prin sentința civilă nr. 1904/F/(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul D. G., împotriva pârâtei SC „. R. A. R. SA B. ( S. A. S. B.).
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul D. G. a fost angajatul pârâtei S. A. R. A. S. B. - S. B., în prezent S. G. R. A. R. S. B., începând cu data de 20 mai 2003 și până la 6 august 2009, în funcția de inspector de asigurări.
În această calitate, în perioada (...) - (...) a beneficiat de un spor de vechime în muncă în procent de 5 %, fixat prin art. 29 alin. 1 lit. m din C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2008-2009.
Reclamantul a solicitat, pentru perioada indicată în alineatul precedent, acordarea unui spor cu aceeași natură, de 25%, pretenție fundamentată pe articolul 41 alin. 1, 2, 3 lit. d din C. colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010.
Din examinarea textului legal invocat prima instanță a reținut că pentru remunerarea cerută este nevoie să fie îndeplinită condiția ca salariatul să aibă o vechime în muncă de peste 20 de ani. A. cererii dechemare în judecată, reclamantul a atașat copia carnetului de muncă, înscris din care reiese că are o vechime de 6 ani, 2 luni și 13 zile.
Față de motivele de fapt ale acțiunii introductive, tribunalul i-a cerut acestuia să facă dovada că are o vechime în muncă de 20 ani, drept pentru care la termenul de judecată din 6 octombrie 2011 a emis o adresă în acest sens.
Ca răspuns, reclamantul a depus la dosar aceeași probă, respectiv copia carnetului de muncă din care rezultă o vechime în muncă inferioară celei necesare pentru a beneficia de dispozițiile convenționale invocate.
Pentru aceste motive, a fost respinsă acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D. G.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Sporul de vechime trebuia raportat la vechimea în muncă totală și nu la vechimea avută în cadrul societății pârâte.
Se mai arată că, din eroare nu au fost depuse toate documentele care atesta vechimea in munca, în realitate însă, conform deciziei de pensionare emise de M., înainte de a se angaja la societatea parată, rezultă că recurentul a avut peste 31 de ani vechime în munca.
Recurentul mai arată că, art. 41 alin. 1, 2, 3 din C. colectiv de munca unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 prevăd că: "sporurile minime ce se acorda in condițiile prezentului contract sunt pentru vechime in munca minim 5% pentru 3 ani vechime si 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza. C. colectiv de munca, unic la nivel național pe anii 2007 -
2010, a fost publicat in Monitorul Oficial din (...), astfel încât în mod greșit intimata nu i-a recunoscut dreptul la un spor de vechime de 25%.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, s-a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
În recurs au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând recursul formulat de reclamantul D. G., prin prisma motivelorde recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține căacesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În recurs, reclamantul-recurent a probat, cu decizia de pensie nr.099093/(...) emisă de M. A. N., că anterior angajării la societatea intimată avea deja o vechime în muncă de 27 de ani, 6 luni și 11 zile, astfel încât acesta îndeplinește condițiile de vechime prevăzute în C. colectiv de muncă la nivel național, de care înțelege să se prevaleze în cauză, solicitând obligarea angajatorului la plata unui spor de vechime de 25%.
Prevederile C.ui colectiv de muncă la nivel național sunt maximale cu privire la procentul maxim al sporului: „pentru vechime în muncă, minimum
5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază";.
Vechimea în muncă reprezintă, sub auspiciile C.ui colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010, un atu al angajatului, care, cu cât dobândește o mai mare vechime în muncă, se presupune că dobândește un plus de experiență, câștigând astfel o mai bună calificare, ceea ce trebuie să aibă drept consecință o remunerare suplimentară, motiv pentru care egalizarea, prin C. colectiv de muncă la nivel de unitate, a dreptului la un spor de vechime de 5% pentru toți salariații, contravine tocmai scopului pentru care acest drept a fost reglementat prin contractul încheiat la nivel superior.
În consecință, reclamantul este îndreptățit la acordarea sporului de vechime de 25% cuvenit pentru vechimea sa în muncă de peste 20 de ani,potrivit dispozițiilor C.ui colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii
2007-2010.
În consecință, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod.proc.civilă, se vaadmite recursul formulat de reclamantul D. G. și se va modifica în tot sentința primei instanțe, în sensul de a se admite acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta S. G. A. R. S. B., cu obligarea pârâtei la plata către reclamant a diferenței dintre sporul de vechime de 25% cuvenit și sporul de vechime de 5% acordat, aferente perioadei (...) - (...).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul D. G. împotriva sentinței civile nr. 1904 din 3 noiembrie 2011 a T.ui B.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul D. G. în contradictoriu cu pârâta S. G. A. R. S. B. și în consecință obligă pârâta la plata către reclamant a diferenței dintre sporul de vechime de 25% cuvenit și sporul de vechime de 5% acordat, aferente perioadei (...) - (...).
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. D. C. G. I.-R. M.
GREFIER
G. C.
Red.CM/dact.MS;
3 ex./(...); Jud.fond: C.I..
| ← Decizia nr. 3854/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 4582/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
