Decizia nr. 3316/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 3316/R/2012

Ședința din 02 iulie 2012

Instanța constituită din:

PREȘED.TE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. G. : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. P. "A. S." B. M. din subordinea C.UI LOCAL B. M. împotriva sentinței civile nr. 339 din 27 februarie

2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat G. B. V., având ca obiect contestație act decizie de imputare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. ultim C.pr.civ.

Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 339 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă contestația formulată de reclamantul G. B. V. împotriva pârâtului S. P. „. S. B. M. și, în consecință :

S-a anulat decizia nr. 101 din (...) privind imputarea unor sume de bani conform măsurilor stabilite de auditul intern al Primăriei B. M., prin R. nr.24/(...), emisă de pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul are calitatea de angajat al pârâtului S. P. „. S. B. M., ocupând postul contractual de sef serviciu proiecte și programe.

Prin decizia nr. 101 din (...) contestată în cauză, s-a imputat reclamantului suma de 2210 lei, reprezentând contravaloarea cursurilor de masterat efectuate în anul 2009, suma de 1300 lei reprezentând contravaloarea cursurilor postuniversitare efectuate în 2010 , precum și sumele de 210 lei - cheltuieli de masă la G. P. și 400 lei - transport pe apă până la „. P..

S-a stabilit ca suma imputată reclamantului, în cuantum total de 4120 lei, să se recupereze prin rețineri succesive cu caracter lunar din salariu.

În conformitate cu dispozițiile art. 254 din C. muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Principalele modalități de stabilire și recuperare a prejudiciului produs angajatorului sunt învoiala părților, semnată de ambele părți, consemnată într- un înscris și înregistrată la angajator și acțiunea în justiție.

Astfel, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 169 din C. muncii, nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.

Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Așadar, în situația în care părțile nu se înțeleg, când salariatul nu recunoaște producerea pagubei ori nu este de acord cu cuantumul acesteia, răspunderea sa pentru pagube materiale produse angajatorului poate fi stabilită doar prin promovarea unei acțiuni în răspundere patrimonială conform art. 270 și următoarele din C. muncii, iar nu prin emiterea unei decizii de imputare.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 169 și art. 254 din C. muncii, instanța a admis contestația formulată și a anulat decizia de imputare nr. 101 din (...) emisă de pârâtul S. P. „. S. B. M. privind imputarea unor sume de bani reclamantului, conform măsurilor stabilite de auditul intern al Primăriei B. M. prin raportul nr. 24/(...). Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul S. P. „. S. B. M. - C. Local B. M., solicitând anularea sentinței atacată și să se judece cauza pe fond stabilind că suma de 4.120 lei pe care instituția a achitat-o pentru reclamantă în vederea efectuării cursurilor de masterat și deplasarea la G. P., jud. Tulcea, a fost nelegal plătită așa cum se arată la punctul 2, pagina 5 din R. de audit nr.24/(...), respectiv punctul C, pag. 11 din același raport, impunându-se recuperarea acestor sume.

În motivarea recursului pârâta a arătat că prin R. de audit nr.24/(...) s-a stabilit faptul că în mod nelegal au fost achitate de către instituție, cursurile de masterat și deplasarea la C. F. J. - V., pentru intimata-reclamantă Ș. A. I., invocând prevederile art.52 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public (republicată) cu modificările și completările ulterioare pentru a arăta că nu constituie formă de perfecționare profesională și nu pot fi finanțate de la bugetul local studii universitare sau de doctorat și prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare cu modificările și completările ulterioare, conform cărora studiile universitare se organizează pe trei cicluri respectiv - studii universitare de licență, studii universitare de masterat și studii universitare de doctorat.

În consecință studiile de masterat asigură doar aprofundarea în domeniul studiilor de licență sau într-un domeniu aprobat, nefiind asimilate unor programe de perfecționare profesională.

Cheltuielile de masă și transportul pe apă din deplasarea la G. P. jud. Tulcea, pentru intimatul-reclamant invocând prevederile H.G. nr. 1860/2006 conform cărora costurile de masă în valoare totală de 610 lei cheltuite la G. P. sunt cheltuieli care exced prevederile legale.

În temeiul celor mai sus, pârâta consideră că Directorul S.ui P. A. S., în mod legal a emis Decizia nr.91/(...) pentru imputarea sumei de 4.120 lei intimatului - reclamant G. B. . sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. 1 C. muncii, republicat, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vină și în legătură cu munca lor, iar conform art. 256 C.muncii, republicat salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.

Însă, prin adoptarea nr. 5. - C. muncii, în vigoare de la 1 martie 2003, afost înlăturată posibilitatea angajatorului de a emite decizii de imputare cu caracterexecutoriu în vederea recuperării prejudiciului și stabilirii răspunderii materiale a salariatului.

Dispoziția de imputare contestată de reclamantă, deși potrivit susținerilor recurentului, are drept scop recuperarea sumelor acordate nelegal personalului contractual, contravine dispoziției imperative prevăzute de art. 169 alin. 1 C. muncii, în forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate, potrivit căreia „nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege";.

Așadar, indiferent de natura sumelor ce se doresc a fi recuperate, ca pagubă materială provocată angajatorului în sensul art. 270 C. muncii ori sumă nedatorate plătită salariatului în sensul art. 272 C. muncii, procedura de recuperare a prejudiciului în situația dezacordului părților cu privire la stabilirea existența răspunderii, se întemeiază în mod obligatoriu, pe o hotărâre judecătorească irevocabilă care să constate datoria salariatului ca fiind scadentă, lichidă și exigibilă potrivit art. 169 alin. 2 C. muncii.

În speță, neexistând acordul salariatului la repararea pe cale amiabilă a pretinsului prejudiciu invocat de angajator, în mod corect s-a apreciat de către tribunal că fără intervenția instanței de judecată nu este posibilă efectuarea unor rețineri de salariu în temeiul deciziei de imputare emisă de angajator în acest sens.

Chiar dacă decizia contestată a fost emisă în baza unor constatări a Curții de C., în cauză nu sunt incidente nici efectele raporturilor de drept administrativ și fiscal existente între instituția publică și Curtea de C., fiind în prezența unui regim juridic special, specific raporturilor de muncă.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041 și 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. P. „. S. B. M. - C. Local B. M. împotriva sentinței civile nr. 339 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 02 iulie 2012.

PREȘED.TE, JUDECĂTORI,

L. D. PT. S. D. D. G.

În C.O. semnează

VICEPREȘED.TELE INSTANȚEI

D.- L. B.

G., C. M.

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./ (...)

Jud.fond: G. Brîndușa

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 3316/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă