Decizia nr. 3334/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3334/R/2012
Ședința din 02 iulie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat reclamantul O. A.-R. împotriva sentinței civile nr. 2899 din 19 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtele intimate S. N. DE T. F. DE M. "C. M."- SA și S. N. DE T. F. DE M. "C. M." SA - S. C. M. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent O. A. R., asistat de avocat B. N. P. și reprezentantul pârâtelor intimate, consilier juridic C. J.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtelor intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 iunie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T. a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantei reclamantului recurent.
Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar împuternicire avocațială și solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantei reclamantului recurent să studieze întâmpinarea și pentru ca reprezentantul pârâtelor intimate să depună la dosar împuternicire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent O. A. R., asistat de avocat B. N. P. și reprezentantul pârâtelor intimate, consilier juridic C. J.
Reprezentantul pârâtelor intimate depune la dosar împuternicire.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită în probațiune audierea martorilor S. I. și B. K., având în vedere că și aceștia au fost în situații similare și care au beneficiat de delegație și având în vedere faptul că pârâta intimată nu a depus la dosar dovada Ordinului de deplasare, document emis prin care s-a făcut schimbarea locului de muncă al reclamantului recurent.
Reprezentantul pârâtelor intimate arată că se opune cererii formulate în probațiune de reprezentanta reclamantului recurent, având în vedere faptul că în instanței de recurs se pot depune dosar înscrisuri.
Curtea, după deliberare, respinge cererea formulată în probațiune de reprezentanta reclamantului recurent, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 305 C.pr.civ. în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.
Reprezentanta reclamantului recurent și reprezentantul pârâtelor intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtelor intimate solicită respingerea recursului și menținerea în vigoare a sentinței civile atacate, ca fiind temeinică și legală, susținând concis motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2899 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul O. A.-R. împotriva intimatelor S. N. DE T. F. DE M. „. M. SA„ B. și S. T. A S. N. DE T. F. DE M. C.-N.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajatul pârâtelor în baza unui contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, deținând funcția de revizor tehnic vagoane din cadrul pârâtei S. T. A S. M. C. - punctul de R. V. T.
R. V. T. avea în componența sa P. de R. C.-N. Est și P. de R. V. C. T., personalul efectuând serviciul în funcție de necesitate în oricare din subunitățile menționate.
Instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 74 din CCM la nivel de unitate aplicabil, delegarea și detașarea salariaților se face în condițiile prevăzute de reglementările legale, cu drepturile ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă.
La art. 80 se prevede expres că „decontarea cheltuielilor de deplasare se face pe baza ordinului de delegare vizat de unitatea sau subunitatea la care s-aefectuat deplasarea";, iar cheltuielile de transport „ se decontează lunar pe baza unei note justificative aprobate de conducătorul societății…, în care trebuie să se specifice mijloacele de transport utilizate și cheltuielile efectuate, însoțită de acte doveditoare";.
Instanța a reținut în primul rând că reclamantul nu s-a aflat în situațiile prevăzute de art. 74 -80 din CCM la nivel de unitate, respectiv nu se afla în delegație și nici nu a fost detașat la subunitatea P. de R. C.-N. Est având în vedere că R. V. T. avea în componența sa P. de R. C.-N. Est și P. de R. V. C. T., personalul efectuând serviciul în funcție de necesitate în oricare din aceste subunități.
Faptul că nu a existat nici delegare și nici detașare reiese din lipsa Ordinelor de deplasare emise de pârâtă și a decontărilor la care era obligat salariatul la întoarcerea la unitate, pe baza actelor justificative.
În al doilea rând, reclamantul nu a solicitat niciodată, în mod legal și justificat pe baza actelor doveditoare, decontarea acestor cheltuieli, potrivit prevederilor exprese ale art. 80 din CCM aplicabil la data desfășurării raportului de muncă.
Cum aceste cheltuieli de decontau lunar, imediat după efectuarea deplasării, reclamantul trebuia, la momentul respectiv, să solicite conducerii emiterea ordinelor de deplasare și apoi să justifice cheltuielile efectuate.
Cum la dosar, nici conducerea pârâtei și nici reclamantul nu au putut depune actele doveditoare ale deplasărilor și justificarea lor, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul O. A.-R., solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizata.
În motivare reclamantul a arătat că pentru a se pronunța în acest sens instanța a reținut, în mod greșit faptul ca R. V. T. avea în componenta sa P. de revizie V. C.-N. - E. C. N. Est aparține de fapt de R. V. Dej-T. Dar chiar și așa, orice schimbare a locului în care angajatul își desfășoară activitatea, se face în baza unor documente, fie ele delegații sau detașări. În acest fel așa cum a arătat, în ultimii trei ani reclamantul, a fost încadrat în postul de revizor tehnic vagoane din cadrul S.- S. M. C. - la punctul de R. V. T., desfășurându-și însă activitatea prin delegări/detașări succesive pana la data încetării contractului de munca ((...)) în cadrul P.ui de R. C.-N. - E.
După cum a precizat, angajatorul este obligat sa acorde salariaților toate drepturile ce decurg din contractul colectiv și contractul individual de munca aplicabil. Conform art. 55 alin. 1 Cod Fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natura obținute de o persoana fizica ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporara de munca sau salariile compensatorii.
Drepturile angajatului sunt protejate atât de C. muncii cat și de C. C. de M. la nivel de R. a transporturilor pe anii 2007-2010 și totodată de C. individual de munca. A., în temeiul art. 40 alin 2lit. c C. muncii, este reglementata obligativitatea angajatorului de a acorda salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil și din contractul individual de munca. în acest sens, art. 44 alin. 2 C. muncii, stabilește ca „. are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare precum și la o indemnizație de delegare";.
Cuantumul indemnizației zilnice aferente delegării sau detașării, conform de art. 80 al CCM la nivel de ramura, aplicabil în perioada 2008/2010, este raportat la cuantumul prevăzut pentru unitățile bugetare majorat cu un coeficient de 2,5. Deoarece pentru instituțiile publice, indemnizația zilnica de delegare sau de detașare pentru deplasări în România este de 13 leii zi, rezulta ca indemnizația pe care paratele o datorează este de 32,5 lei/ zi, pentru deplasări în
țara.
Pentru a soluționa acțiunea, instanța retine în mod greșit, ca recurentul nu se află în situațiile prevăzute în art. 74-80 CCM - nefiind nici în delegație și nici în deplasare la P. R. C.-N. Est, făcându-se abstracție de reglementările art. 43 și
45 din C. Muncii care explica ce semnifica delegarea și detașarea salariatului.
În mod abuziv sau din culpa angajatorului, recurentului nu i s-au eliberat ordinele de delegare, deoarece angajatorul nu a avut intenția de a a-i achita drepturile care i se cuvin.
Angajatorul nu poate fi scutit de la plata drepturilor care i se cuvin pe motiv ca nu i-a eliberat ordinele de delegare în baza cărora sa pot face decontările, deoarece în acest fel încălcarea unui drept ar fi susținuta de un abuz sau o culpa din partea angajatorului.
Mai mult decât atât, conform art. 272 Cod Muncii, sarcina probei revine angajatorului, astfel ca acesta nu avea nici un interes sa depună la dosar acte doveditoare ale modificării locului acestuia de munca, cum ar fi dispoziția de delegare sau de detașare, acest lucru neputând fi interpretat în contra acestuia pentru a-i fi îngrădite în acest fel drepturile. Este logic faptul ca nu se putea prezenta la o alta unitate decât cea la care a fost angajat decât în baza unui ordin al angajatorului, fie delegare fie deplasare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Recurentul susține că intimatele au modificat unilateral contractul său individual de muncă, sub aspectul locului muncii, fără să îi plătească cheltuielile de transport și indemnizația de delegare/detașare pe ultimii 3 ani.
Art. 41 din C. muncii prevede ca regulă modificarea contractului individual de muncă cu acordul părților, excepția fiind prevăzută de art. 42 din C. muncii, în conformitate cu care locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegare sau detașarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.
Conform definiției legale din art. 43 C. muncii, delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă. Art. 44 alin. 1 din C. muncii prevedea în forma în vigoare perioadei pentru care se solicită drepturile de către recurent că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice și se poate prelungi, cu acordul salariatului, cel mult 60 de zile.
Detașarea este conform art. 45 din C. muncii actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepțional, prin detașare se poate modifica și felul muncii, dar numai cu consimțământul scris al salariatului.
Contrar celor invocate de recurent, Curtea apreciază că locul de muncă al acestuia a fost modificat de la R. de vagoane T. la P. de R. C.-N. Est cu acordul ambelor părți, recurentul fiind implicit de acord cu modificarea acestui element al contractului său individual de muncă întrucât a prestat activitate pe o durată de
3 ani și nu și-a manifestat expres dezacordul pentru modificarea locului muncii.
Drept urmare, în mod judicios a reținut instanța de fond că locul de muncă al recurentului nu a fost schimbat prin modificarea unilaterală a contractului său individual de muncă de către angajator prin delegare (care oricum este temporară, fiind limitată la 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire cu 60 de zile cu acordul salariatului) sau detașare (care presupune încadrarea salariatului la o altă unitate).
În plus, în cauză nu s-a dovedit că au existat ordine de delegare ale recurentului, iar faptul că în conformitate cu art. 272 din C. muncii angajatorul are sarcina probei, nu are nicio relevanță întrucât intimatele au susținut că nu au întocmit ordine de deplasare și nu puteau fi obligate să dovedească un fapt negativ.
De asemenea, întrucât recurentul nu a respectat dispozițiile din art. 80 din
C. colectiv de muncă la nivel de unitate aplicabil, nesolicitând lunar pe baza unei note justificative aprobate de conducătorul societății în care să se specifice mijloacele de transport utilizate și cheltuielile efectuate, însoțită de acte doveditoare, în mod corect s-a respins de către T. și capătul de cerere privind decontarea cheltuielilor de transport.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 304 1 și 312 alin. 1 Cod procedură civilă, reținând că motivele de recurs invocate în cauză sunt nefondate, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul O. A.-R. împotriva sentinței civile nr. 2899 din (...) a T.ui C., care va fi menținută. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul O. A.-R. împotriva sentinței civile nr. 2899 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 02 iulie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. D. PT. S. D. PT. D. G. În C.O. semnează În C.O. semnează VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI D.- L. B. D.-L. B. PT. GREFIER, C. M. În C. O. semnează PRIM GREFIER M.LENA T. Red.L.D./Dact.S.M. 2 ex./ (...) Jud.fond: M.-F. B.
| ← Sentința nr. 68/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1/2233, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
