Decizia nr. 515/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 515/R/2012
Ședința publică din data de 7 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
JUDECĂTOR: G.-L. T.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de M. E., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4560 din (...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe intimații D. M. și B. C. U. „. B. C., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate D. M. - avocat P. G. din cadrul Baroului C., lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamantei D. M. depune la acest termen la dosar delegația sa de reprezentare și declară că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4560 din (...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
M. E., C., T. ȘI S.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta D. M., în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. și M. E., C., T. ȘI S. s-a anulat actul adițional nr.
1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei.
Pârâta de rd.l a fost obligată la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, respectiv majorarea salariului cu 15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie
2010.
Pârâta de rd.l a fost obligată să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin.
1 și 5 din L. nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
Pârâta de rd.l a fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
Pârâtul de rd.2 a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând cu precădere, în temeiul art. 137 C.pr.civ., excepția invocata de paratul M. E., C. T. și S. instanța a respins-o pentru următoarele considerente:
De remarcat ca în cauza dedusa judecății nu se reclama, în justificarea calității procesuale pasive a M.ui E., C., T. și S., drepturi derivând din raporturi juridice directe între reclamanta și acest parat, ci se solicita obligarea paratului sa prevadă și sa aloce fondurile necesare pentru plata lunara a pensiei de serviciu.
Raportându-se la prevederile art. 18 lit. a din L. bibliotecilor nr.334/2002 și art. 6 și 34 alin. 1 din L. nr.500/2001, tribunalul reține că ordonatorul principal de credite este abilitat a întocmi și proiectele pentru rectificarea bugetara, în speța de față M. E., C., T. și S. Or, în situația recunoașterii drepturilor reclamate este necesar a se asigura caracterul efectiv al hotărârii pronunțate în sensul asigurării efectuării demersurilor necesare pentru includerea în bugetul M.ui a sumelor necesare achitării acestor drepturi.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Reclamanta este angajata pârâtei B. C. U. „. B. din C.-N., pe postul de bibliotecar cu studii superioare iar prin actul adițional nr. 1/2011 la contractul său individual de muncă, s-a stabilit reîncadrarea sa conform L. nr. 284/2010, a L. nr. 285/2010, a Ordinului nr. 42/2011 și a adresei MECTS nr. 169/2011, începând cu data de (...), stabilindu-se un salariu brut de 1983 lei, inferior salariului din luna octombrie 2010 în cuantum de 3033 lei.
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 al. 1 din L. nr. 285/2010, „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției debază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%."; Așadar, potrivit acestor dispoziții legale, începând cu data de (...) salariul brut din luna octombrie 2010 trebuia majorat cu 15%, neputând fi inferior acestuia.
În mod nelegal angajatorul, calculând salariul cuvenit începând cu data de (...), nu s-a raportat la salariul din luna octombrie 2010, ci l-a diminuat, scăzând compensațiile tranzitorii care intrau în componența acestuia.
Potrivit dispozițiilor art. 1 al. 5 din L. nr. 285/2010, în baza de calcul trebuie incluse și compensațiile tranzitorii acordate potrivit OUG nr. 1., fiind prevăzut că „în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit L.-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale G. necuprinse în L.-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție,fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât celeprevăzute de prezenta lege";.
În consecință, instanța constată că pârâta B. C. U. „. B. din C.-N. a calculat salariul cuvenit reclamantului de la data de (...) cu încălcarea art. 1 din L. nr. 285/2010, astfel că se impune, potrivit art. 40 din Codul muncii, a proceda la reîncadrarea reclamantei și la despăgubirea acesteia pentru paguba produsă prin neplata în întregime a drepturilor sale salariale prevăzute de lege, sume actualizate cu rata inflației, urmând a proceda la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în evidențele salariale.
Ținând seama de dispozițiile art. 38 din Codul muncii potrivit cărora
„Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. O. tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate";. Rezulta ca actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei, fiind încheiat cu încălcarea art. 1 din L. nr. 285/2010, este lovit de nulitate absolută.
Pentru considerentele mai sus expuse instanța a admis acțiunea conform dispozitivului.
În temeiul art. 18 lit. a din L. nr. 334/2002, pârâtul M. E., C., T. și S. a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale recunoscute prin hotărârea de față.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepției formulate, iar pe fondul cauzei respingere acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoanefără calitate procesuală pasivă.
În motivare s-a arătat că prima instanță a ignorat dispozițiile L. nr. 6. privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la această lege.
Conform prevederilor legale în vigoare, modul de calcul al salariilor este prezentat în macheta din anexele 1 și 2 la lege, iar angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale, cu încadrarea în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.
Reclamantul solicită să se constate de fapt că majorarea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar ar trebui să se facă cu un anumit coeficient de multiplicare, fără a ține cont de faptul că acest coeficient a fost modificat printr-un act normativ ulterior L. nr. 285/2010, ignorând astfel în mod vădit principiul efectului imediat al legii noi și cadrul legislativ în vigoare, respectiv L. nr. 6..
Instanța de judecată își arogă competente noi, si anume să aplice si după data de 13 mai 2011 o lege a cărei aplicare în sistemul de învățământ a încetat.
Raportat la modul ce soluționare a excepției, arată că între reclamantă și recurent nu există raport juridic, reclamanta nefiind angajată a ministerului și reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Raporturile juridice de muncă au caracter intuitu personae, presupun existența numai a două părți contractante.
Calitatea de angajator, cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Codul Muncii, o are numai conducătorul bibliotecii.
Potrivit prevederilor L. nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea G. României și a ministerelor, recurentul are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 84/1995 (în vigoare la momentul întocmirii actului adițional nr. 1/2011 la contractul de muncă), art. 137, care stipulează că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002 art. 17, 18, 19, bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat. Bibliotecile centrale universitare, sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică și sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ.
Personalul bibliotecilor se compune din: personal de specialitate; personal administrativ; personal de întreținere (art. 44 (l) din lege).
Potrivit art. 45(1) și 46 din lege „angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii";, iar
„angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale";.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. 4 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Deci calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului Bibliotecii
Centrale Universitare „. B. din C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din L. nr. 334/2002 „Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare";.
Recurentul nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar recurentul a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.
MECTS, ca organ al administrației publice centrale cu rol în elaborarea și coordonarea politicilor naționale în domeniul educației, nu face altceva decât să aprobe criterii, standarde, costuri medii anuale orientative. Deci, obligațiile acestuia sunt generale, pentru tot sistemul de învățământ.
Totodată arată instanței că, în conformitate cu prevederile art.4 alin.2 din L. nr.6. „Ordonatorii principali de credite și angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale stabilite potrivit prezentei legi, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu";. Iar, art.5 din același act normativ stabilește că: „Încălcarea dispozițiilor prezentei legi privind stabilirea salariului de bază individual și a celorlalte drepturi, precum și acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor acesteia atrag, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală a persoanelor vinovate, potrivit legii";.
În drept a invocat prevederile art.299 , art.304 pct.9 și art.3041 din Codul de procedură civilă, L. învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare la momentul încheierii actului adițional la contractul de muncă), L. 334/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, L. nr. 284/2010, L. nr. 285/2010.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat obligarea pârâtului M. E., C., T. și S. să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale ce fac obiectul cauzei, invocând în acest sens calitatea de ordonator de credite a acestui pârât.
Potrivit dispozițiilor art. 18 lit. a din L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, "Din categoria bibliotecilor universitare fac parte: a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate M.ui E. și C., finanțate de către acesta (…)";.
În raport de aceste dispoziții și de obiectul acțiunii formulate împotriva pârâtului recurent Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că în cauză este justificată calitatea procesuală pasivă a pârâtului recurent.
Este adevărat că în sensul prevederilor art. 14 din C. muncii coroborat cu dispozițiile art. 45 și 46 din L. nr. 334/2002, calitatea de angajator al reclamantului aparține pârâtei B. C. U. „. B. din C.-N., și prin urmare, acesteia îi revine în primul rând obligația de a efectua calculul și plata drepturilor de natură salarială, însă în cauză pârâtul recurent nu a fost chemat în judecată în calitate de angajator, iar instanța de fond nu a dispus obligarea acestuia la plata direct către reclamant a drepturilor salariale, ci la alocarea către pârâta angajator a fondurilor necesare plății diferențelor salariale rezultate în urma admiterii acțiunii formulate împotriva angajatorului.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 68 din L. nr. 334/2002 invocate de recurent sunt lipsite de relevanță în cauză, întrucât aceste dispoziții legale reglementează autonomia administrativă și profesională a bibliotecilor de drept public în raport cu autoritatea finanțatoare, însă în cauză este supus analizei aspectul finanțării bibliotecii de drept public pârâte, iar din dispozițiile art. 18 lit. a din L. nr. 334/2002 rezultă clar că M. E., C., T. și S. este autoritatea finanțatoare pentru pârâta B. C. U. „. B. aflată în subordine, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal.
Curtea mai reține că potrivit art. 20 alin. 4 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice: "conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz."
Prin urmare, directorul pârâtei B. C. U., care are personalitate juridica, este ordonator secundar de credite și se află în subordonarea M.ui E., C., T. și S., care este ordonatorul principal de credite.
De altfel, chiar și recurentul prin memoriul de recurs recunoaște calitatea sa de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză arătând că „gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar M. E., C., T. și S. a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";.
Curtea apreciază ca fiind nefondate și criticile formulate de recurent din perspectiva dispozițiilor L. nr. 6.. În acest sens, notează că potrivit principiului tempus regit actum, la analizarea legalității unui act juridic instanța de judecată este ținută să se raporteze la normele legale în vigoare la data la care acesta a fost emis și a produs efecte. Or, actul adițional contestat în cauză (f. 5 dosar fond ) a fost emis în baza L. nr. 284/2010 și a L. nr. 285/2010, anterior intrării în vigoare a L. nr. 6..
Este adevărat că prima instanță a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei B. C. U. să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din L. nr.
285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii,actualizată în raport de rata inflației, însă această dispoziție a instanței nu trebuie interpretată ca având caracter perpetuu, ci aceasta este limitată în timp până la intervenția unor noi modificări legislative.
Pentru toate considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4560 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. G. L. T.
N. N.
GREFIER
Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex
| ← Decizia nr. 4128/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3787/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
