Decizia nr. 895/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr.895/R/2012
Ședința publică din data de 28 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
JUDECĂTOR: G.-L. T. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 5063 din 10 noiembrie 2011 pronunțate de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) privind și pe reclamanta intimată S. E., precum și pe pârâta intimată B. C. U. „. B. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate - avocat P. G. din cadrul Baroului C., lipsind reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamantei depune la dosar delegația sa de reprezentare și declară că nu are de formulat cereri în probațiune .
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate pune concluzii de respingere a recursului, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5063 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta S. E. în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. și M. E., C., T. ȘI S. și, în consecință s-a anulat actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei
Pârâta de rândul 1 a fost obligată la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, respectiv majorarea salariului cu 15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie 2010.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din L. nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
Pârâtul de rândul 2 a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanta este angajata pârâtei de rd. 1 pe postul de bibliotecar cu studii superioare, iar prin actul adițional nr. 1/2011 la contractul său individual de muncă, s-a stabilit reîncadrarea sa conform L. nr. 284/2010, a L. nr.
285/2010, a Ordinului nr. 42/2011 și a adresei M.E.C.T.S. nr. 169/2011, începând cu data de (...), stabilindu-i-se un salariu brut inferior salariului din luna octombrie 2010.
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din L. nr. 285/2010, „Începând cu
1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie
2010, se majorează cu 15%."; Așadar, potrivit acestor dispoziții legale, începând cu data de (...) salariul din luna octombrie 2010 trebuia majorat cu
15%, neputând fi inferior acestuia.
În mod nelegal pârâta de rd. 1, calculând salariul cuvenit începând cu data de (...), nu s-a raportat la salariul din luna octombrie 2010, ci l-a diminuat, scăzând compensațiile tranzitorii care intrau în componența acestuia.
Conform dispozițiilor art. 1 al. 5 din L. nr. 285/2010, în baza de calcul trebuie incluse și compensațiile tranzitorii acordate potrivit OUG nr. 1., fiind prevăzut că „în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie
2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit L.-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale G. necuprinse în L.-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege";.
În consecință, instanța a constatat că pârâta de rd. 1 a calculat salariul cuvenit reclamantei de la data de (...) cu încălcarea art. 1 din L. nr.
285/2010, astfel că se impune, potrivit art. 40 din Codul muncii, a proceda la reîncadrarea reclamantei și la despăgubirea acesteia pentru paguba produsă prin neplata în întregime a drepturilor sale salariale prevăzute de lege, sume actualizate cu rata inflației, urmând a proceda la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în evidențele salariale.
Potrivit art. 38 din Codul muncii, „Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. O. tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate."; Prin urmare, actul adițional nr.
1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei, fiind încheiat cu încălcarea art. 1 din L. nr. 285/2010, este lovit de nulitate absolută.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S. B. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepției și respingerii acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivare a arătat că instanța de fond a ignorat cadrul legislativ în vigoare și anume L. nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul
2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, lege care a făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin D. nr.575/2011
Curtea Constituțională a constatat că obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ este neîntemeiată, caz în care legea este constituțională.
Reclamanta a solicitat instanței să constate că majorarea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar ar trebui să se facă cu un anumit coeficient de multiplicare fără a ține cont de faptul că acest coeficient a fost modificat printr-un act normativ ulterior L. nr.285/2010, ignorând astfel în mod vădit principiul efectului imediat al legii noi și cadrul legislativ în vigoare, respectiv L. nr.63/2011.
Instanța de judecată a arogat competențe noi aplicând și după data de
13 mai 2010 o lege a cărei aplicare în sistemul de învățământ a încetat.
Legiuitorul a statuat faptul că plata salariilor personalului didactic din învățământ cu intrarea în vigoare a L. nr.63/2011, se face raportat la modul de calcul prevăzut de lege, până la data de 31 decembrie 2011.
Mai arată că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S..
O parte poate fi menținută în proces în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății.
Prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter intuituu personae, presupun existența numai a două părți contractante, spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10
și art.14 din L. nr. 53/2003 - Codul Muncii, o are numai conducătorul bibliotecii.
Potrivit prevederilor L. nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea G. României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, M. E., C., T. și S. are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
În nici un caz M. nu are calitate de angajator față de reclamantă întrucât nu poate, conform principiului specialității capacității de folosință, încheia contracte individuale de muncă cu personalul care lucrează în cadrul bibliotecilor centrale universitare, nu are competența de a recalcula salarii și implicit nici de a plăti salarii.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completări le ulterioare (în vigoare la momentul întocmirii actului adițional nr. 1/2011 la contractul de muncă), art. 137, care stipulează că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 17, 18, 19, bibliotecile universitare suntbiblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenții, cadrele didactice și cercetătorii din instituțiile de învățământ superior. Din această categorie fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică. Bibliotecile centrale universitare sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ și participă la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare din instituțiile de învățământ superior; acestea pot avea și departamente proprii de cercetare științifică.
Personalul bibliotecilor se compune din: personal de specialitate; personal administrativ; personal de întreținere (conform art. 44 (l) din L. nr.
334/2002).
Potrivit art. 45(1) și 46 din același act normativ „Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii. potrivit legii";, iar „angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale";.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Deci, în speța dedusă judecății, calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului Bibliotecii Centrale Universitare „L. B. din C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din L. nr. 334/2002 „Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare";.
MECTS nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar M. E., C., T. și S. a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.
În drept, a invocat prevederile art. 299, art. 304 pct. 9 și art. 3041 din Codul de procedură civilă, L. învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare la momentul încheierii actului adițional la contractul de muncă), L. 334/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, L. nr. 284/2010, L. nr. 285/2010.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate șia apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
În esență, motivul de recurs vizează lipsa calității procesuale pasive a recurentului, față de împrejurarea că angajatoarea este B. C. U. "L. B." din
C.-N., care are personalitate juridică.
Se mai susține că nu există raport juridic între recurentă și reclamantă.
Raportat la acestea, Curtea reține că trebuie avut în vedere specificul raporturilor de muncă în cadrul unităților bugetare, în care deși încheierea formală a contractului individual de muncă se face între unitate și angajat, în fond, raportul este unul între stat și angajat, întrucât sursa financiară din care se achită drepturile salariale este bugetul de stat, reglementarea raporturilor de muncă, a drepturilor și obligațiilor angajaților, a cauzelor răspunderii disciplinare, se face prin legi specifice, negocierea salarială estelimitată, neputând fi negociate clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, cu alte cuvinte, statul se comportă ca un angajator în cazul acestor angajați. Ca atare, chemarea în judecată a M.ui E., C. T. și S. se face în considerarea acestui raport juridic suis generic, ca reprezentând angajatorul sub aspect financiar în cadrul raportului de muncă.
Sub acest aspect, se reține calitatea acestuia de ordonator principal de credite ca și dispozițiile art. 18 al. 1 lit. a din L. nr. 334/2002, ce stipulează că bibliotecile centrale universitare sunt subordonate M.ui E. și C. și finanțate de către acesta.
Trebuie observat că recurentul nu a fost obligat la plata drepturilor salariale pretinse, ci, în virtutea calității lui de ordonator de credite, la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi.
Potrivit art. 20 alin. 4 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice:
„conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Prin urmare, directorul pârâtei B. C. U. (aceasta din urmă cu personalitate juridică, conform art. 137 din L. nr. 84/1995, art. 17, 18, 19 din L. nr. 334/2002) este ordonator secundar de credite și se afla în subordonarea recurentului care este ordonatorul principal de credite.
De altfel, în acest sens și-a exprimat poziția procesuală însuși recurentul prin cererea de recurs prin care a subliniat punctual că
„întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar MECTS a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";. Or, prin această aserțiune, recurentul își recunoaște calitatea de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 312 al. 1 raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 5063 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. TIRPON D. C. G. G. L. T.
N. N.
GREFIER
Red.DCG/23 martie 2012
Dact.SzM/2ex.
| ← Decizia nr. 3330/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2675/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
