Sentința nr. 84/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 84/F/2012
Ședința Camerei de C. din 24 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între
Judecătoria Baia Mare și Tribunalul Maramureș, în soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta S. OMV P. S., în contradictoriu cu pârâtul D. F., având ca obiect întoarcere executare.
Conflictul negativ de competență s-a soluționat, conform art. 22 alin. 5
C.pr.civ., în Camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Deliberând reține că prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...), reclamanta SC OMV P. SA a chemat în judecată pe pârâtul D. F. solicitând obli- garea acestuia la restituirea sumei de 3.167,27 lei actualizată la data plății efecti- ve în raport cu indicele de inflație, urmare a dublei executări a sentinței civile nr.
868/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui Maramureș.
În fapt, reclamanta menționează că întoarcerea executării ar avea loc prin restituirea sumei de 3.167,27 lei, sumă executată silit, deoarece obligația re- clamantei rezultată din titlul executoriu sentința civilă nr. 868/(...) a Tribunalului M. fusese îndeplinită prin plata făcută benevol la data de (...).
În motivarea acțiunii reclamanta invocă o decizie a Î.C.C.J. (decizia nr.
1126/(...)), unde se arată că sintagma „instanța judecătorească potrivit legii"; face trimitere la competența materială de soluționare a litigiului în prima instanță, această competență materială aparținând, în speță, T.ui Maramureș, care a pronunțat hotărârea care constituie titlu executoriu.
În drept se invocă art. 256 Codul Muncii și art. 4042 alin. 3 Cod procedu- ră civilă. În ședința publică din (...) instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență materială privind soluționarea cauzei, apreciind că este vorba despre o întoarcere a executării silite, în acest sens fiind motivată în fapt și în drept acțiunea, competența revine instanței de executare. Prin sentința civilă nr. 262 din 17 februarie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...)al T.ui M., s-a declinat competența materială de soluționare a cererii formulată de reclamanta SC OMV P. SA B., împotriva pârâtului D. F., în favoarea Judecătoriei Baia Mare. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat, reținând incidența art. 4041 alin. 1 și 4042 alin. 3 C.pr.civ., că: - cererea de întoarcere a executării este o cerere ce ține de faza procesuală a executării, subsecventă fazei procesuale de soluționare irevocabilă a fondului litigiului; că dispozițiile legale aplicabile cu privire la instanța competentă și căile de atac sunt cele prevăzute în acest capitol pentru executare și respectiv contestație la executare; stabilindu-se o procedură judiciară contradictorie pentru soluționarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestației la executare, acesteia îi sunt aplicabile procedura desoluționare și căile de atac prevăzute pentru contestația la executare, instituția cadru, generală, în raport cu procedura specială a întoarcerii executării, care reprezintă o contestație specială la executare. Drept urmare, făcând aplicarea prevederilor art. 3733 alin. 2 C.pr.civ., conform cărora instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, s-a apreciat că în speță aceasta este Judecătoria B. M.. Prin sentința civilă nr. 7826 din 28 august 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei B. M., s-a admis excepția de necompetență materială invocată de către reclamanta S. OMV P. S. B., vizând cererea pentru întoarcerea executării formulate în contradictoriu cu pârâtul D. F. S-a declinat competența materială pentru soluționarea cererii în favoarea T.ui M.. S-a constatat conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul pentru regulator de competență C. de A. C. Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut următoarele: În aplicarea principiului disponibilității, instanța nu poate depăși limitele obiectului fixate de reclamant, în sensul că nu poate acorda mai mult sau mai puțin decât s-a solicitat. Dacă formulările reclamantului sunt improprii, ambigui și nu se poate determina exact temeiul cererii, instanța are obligația, în baza rolului activ, să ceară părții să facă precizările necesare. În exercitarea rolului activ, instanța nu este ținută de temeiul juridic al cererii, având posibilitatea de a schimba calificarea juridică dată de reclamant, în funcție de conținutul cererii, iar nu de denumirea dată de parte (în acest sens art. 84 Cod procedură civilă). În aplicarea acestui principiu, instanța a cerut reclamantei să prezinte explicații, punând în discuție împrejurările de drept invocate deoarece investirea este făcută cu situația de fapt în întregul său și, deși obiectul acțiunii a fost exprimat cu claritate (restituirea sumei de 3.167,27 lei), temeiul de drept invocat nu a fost în concordanță cu toate susținerile din acțiunea redactată, reclamanta indicând atât incidența art. 256 alin.1 din Codul muncii, cât și „art.404 ind.2 al. 3 Cod procedură civilă";. În urma acestor solicitări, reclamanta și-a întemeiat acțiunea exclusiv pe dispozițiile art. 256 din Codul muncii. Calificarea unui conflict ca având natura juridică a unui conflict de muncă, supus, pe cale de consecință, jurisdicției muncii, depinde de măsura în care acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii. În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 256 alin.1 din Codul muncii, în conformitate cu care salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Sumele de bani încasate de pârât în baza sentinței civile nr. 868/(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș au reprezentat drepturi salariale rezultate din raporturile de muncă dintre acesta și reclamantă, raporturi guvernate de legislația muncii. Atât încasarea sumelor în discuție, cât și restituirea lor se întemeiază pe derularea raporturilor de muncă și nu pe raporturi exterioare, astfel încât sunt incidente dispozițiile Codului muncii în cauză, litigiul nefiind de natură civilă. Aflându-ne în prezența unui conflict de drepturi, reglementat de jurisdicția muncii în conformitate cu dispozițiile art.269 din Codul muncii și cap.VI din Legea 62/2011, instanța a dat eficiență art.209 din Legea 62/2011 și art.269 din Codul muncii, conform cărora judecarea conflictelor de muncă este de competența instanței stabilite conform Codului de procedură civilă, care prin art. 2 pct.1 lit.c stabilește că tribunalul judecă în primă instanță conflictele de muncă. Examinând sesizarea Judecătoriei B. M., Curtea se consideră legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit și, în temeiul art. 20 și urm. Cod procedură civilă, constată următoarele: Așa cum corect a reținut Judecătoria, reclamanta nu a formulat în cauză o acțiune de întoarcere a executării, ci de restituire de a unor sume nedatorate. Astfel, pe lângă faptul că reclamanta și-a precizat expres acțiunea în acest sens, prin acțiunea inițială s-au invocat temeiurile juridice atât pentru acțiunea de întoarcere a executării (art. 4042 alin. 3 Cod procedură civilă), cât și pentru restituirea unor sume nedatorate (art. 256 din Codul muncii), iar în condițiile în care cele două temeiuri juridice nu pot fi aplicate concomitent, T. avea posibilitatea, conform art. 84 Cod procedură civilă, să schimbe calificarea juridică dată de reclamantă, în funcție de conținutul cererii. Din dispozițiile art. 4042 Cod procedură civilă, așa cum au fost acestea interpretate cu caracter obligatoriu și prin D. nr. 5. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, rezultă că pentru a se putea realiza întoarcerea executării, titlul executoriu sau executarea silită trebuie să fie desființate. Or, în cauză, conform susținerilor reclamantei, aceasta a achitat de două ori drepturile salariale la care a fost obligată printr-o hotărâre judecătorească, însă executarea silită în urma căreia s-a plătit a doua oară drepturile salariale nu a fost desființată. Reținând că în cauză se susține că pârâtul, în calitate de angajat, a încasat de la reclamantă (angajatoarea sa) drepturi salariale necuvenite, Curtea de A. apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 256 alin. 1 din Codul muncii, care prevăd că „salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie";. Drept urmare, fiind un conflict între angajat și angajatorul său privind drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă, prezenta cauză este un conflict de muncă, care conform art. 2 lit. c Cod procedură civilă, la care art. 209 din Legea 62/2011 face trimitere, se judecă în primă instanță de tribunal. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 20 pct. 2 și 22 alin. (2) și (5) Cod procedură civilă se va soluționa conflictul negativ de competență stabilindu-se competența de soluționare a cauzei în favoarea T.ui M.. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Stabilește competența de soluționare a acțiunii civile formulate de reclamanta SC OMV P. SA, cu sediul în loc. B. str. C., P. C., nr. 22, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul D. F. domiciliat în B. M. str. Ion S. bl. 1 ap. 58, jud. M., în favoarea T.ui M.. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2012. PREȘEDINTE, GREFIER, L. D. C. M. Red.L.D./S.M 4 ex (...)
| ← Decizia nr. 2639/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3140/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
