Decizia civilă nr. 190/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 190/A/2013
Ședința publică din data de 4 decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTOR: I. -R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta R. M. împotriva sentinței civile nr. 1331 din 13 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe pârâtul intimat L. T. "G.
M. "; T. L., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a urmat procedura prevăzută de art. XV din Legea nr. 2/2013, nefiind formulată în cauză întâmpinare.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că prin cererea de apel s-a solicitat judecarea și în lipsă.
C U R T E A,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.2595/100/_, reclamanta R. M. a chemat în judecată pe pârâtul L. T. "G. M. "; T. L., solicitând
instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata integrală a primei de vacanță în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, pentru anul școlar 2009-2010, respectiv un procent de 40 % din valoarea integrală a primei de vacanță pentru anul școlar 2008-2009, reprezentând diferența neprimită, actualizate toate cu indicele de inflație la data efectivă a plății.
În fapt, reclamanta a arătat că salarizarea personalului didactic,a cadrelor didactice de predare și a personalului didactic auxiliar, se face, în principal conform prevederilor Legii nr.128/1997, care prevede în art.50 al.12 că "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă";.De asemenea, potrivit art.146 din aceeași lege";în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă.
Reclamanta a mai arătat că s-a pensionat începând cu data de_, conform deciziei cu nr.240616/_ .În anul școlar 2009-.2010 nu a beneficiat deloc de prima de vacanță, iar în anul școlar 2008-2009 a beneficiat doar de un procent de 60% din valoarea integrală a primei de vacanță, așa cum atestă și unitatea de învățământ prin adeverințele pe care le va anexa la dosar.
În drept, se invocă art.150 din Legea 53/2003-Codul Muncii, art.59 din Contractul colectiv de muncă Unic la Nivel Național 2007-2010, Contractul colectiv
de muncă Unic la Nivel Național 2005-2006 precum și în Contractul colectiv de muncă Unic la Nivel Național pe 2003, art.29 alin.4 și art.37 lit.g din Contractul colectiv de muncă Unic la Nivel de Ramură Învățământ pe anii 2007-2008, Contractul colectiv de muncă Unic la Nivel de Ramură de Învățământ pe anii 2005- 2006, Contractul colectiv de muncă Unic la Nivel de Ramură de Învățământ pe anii 2003-2004,art.11 alin.1 lit.c și d din Legea 130/1996, Contractul colectiv de muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al județului Maramureș pe 2008-2009 înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a județului Maramureș cu nr.127/_ .
În probațiune, s-au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul L. T. "G. M. "; T. L. nu a formulat întâmpinare la judecarea fondului cauzei.
Potrivit art.248 C.pr.civ., analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru diferența de 40% din prima de vacanță pe anul 2009, prima instanță a constatat că, în temeiul art.268 alin.1 lit.c C.muncii, cererea a fost formulată peste termenul de prescripție de 3 ani.
Prin sentința civilă nr.1331 din 13 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș,
s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință, s-a respins ca prescrisă cererea reclamantei pentru acordarea diferenței de 40% din prima de vacanță pe anul școlar 2009.
respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta R. M., în contradictoriu cu L. T. G. M., T. L. ,.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a invocat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al județului Maramureș pe anul 2008-2009 pentru acordarea primei de vacanță pe anul 2010.
Potrivit art.9 alin.2 din acest contract colectiv:";Dacă contractul nu este denunțat de niciuna dintre părți cu minim 60 de zile înainte de data expirării sau dacă niciuna dintre părți nu are inițiativa renegocierii lui, contractul se prelungește automat pe o perioadă de un an";.
Prima instanță a mai reținut că, în contractul colectiv de muncă, prima de vacanță este prevăzută ca un adaos la salariu, însă nu ca un drept, ci ca vocație.
Acordarea primei de vacanță se face din venituri proprii, în condițiile legii, iar plata acesteia este condiționată de stabilirea cuantumului prin lege în sens larg și de existența fondurilor bugetare. Potrivit art.29 alin.1 din Legea nr. 329/2009:"; organele administrației publice centrale după caz, locale, care au în subordine coordonarea, sub autoritate în portofoliul operatori economici au obligația ca, în termen de 5 zile de la primirea bugetelor de venituri și cheltuieli, să elaboreze documentația necesară aprobării în condițiile legii, a acestora";.
Potrivit art.30 din Legea nr. 329/2009, contractul colectiv de muncă se negociază, în condițiile legii după aprobarea bugetelor de venituri de cheltuieli și ale operatorilor economici, în limitele și condițiile stabilite prin bugete.
Câtă vreme nu a fost stabilită prin lege sau negocieri cuantumul primei de vacanță și nu s-au alocat fonduri pentru plată, vocația nu a putut fi realizată iar acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta R. M.
, considerând- o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice de predare și a personalului didactic auxiliar se face, în principal, conform prevederilor Legii nr. 128/1997, care prevede, în art. 50 al.12, cĂ: "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractual colectiv de muncă" . De asemenea, potrivit art. 146 din aceeași lege "în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica în totalitate
normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă".
Conform art.150 din Codul Muncii:
"(1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mica decât salariul de baza, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevăzute în contractual individual de munca.
Indemnizația de concediu de odihna reprezintă media zilnica a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicata cu numărul de zile de concediu.
Indemnizația de concediu de odihna se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu."
Prima de vacanță este prevăzută în contractele colective de muncă unice la nivel național, în contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramura învățământ și în Contractul Colectiv de munca Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș.
În Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura învățământ 2007-2008, înregistrat la M. Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu nr. 596/_, se prevede în art. 29 alin. 4 că " indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă", iar în art. 37 lit. g) se prevede faptul că se acordă " o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu." Aceste prevederi se regăsesc și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură învățământ 2003-2004, înregistrat la M. Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 5521/01/_ . Mai mult, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș pe anii 2008-2009 prevede în art. 36 lit. g) faptul că "toți salariații din învățământ primesc o primă de vacanță, în cuantumul unui salariu de baza avut în luna anterioara, care se acordă odată cu indemnizația de concediu."
Apelanta mai arată că, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș pe anii 2008-2009 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a județului Maramureș cu nr. 127/_ .
Având în vedere prevederile art. 50 alin. 12 din Legea 128/1997 coroborate cu art. 59 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, cu prevederile art. 37 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură învățământ și cu prevederile art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș pe anul 2008-2009, apelanta apreciază că personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din învățământ beneficiază și de o prima de vacanță, care trebuie acordata odată cu indemnizația de concediu și care trebuie să fie în cuantum de un salariu de baza din luna anterioara plecării în concediul de odihnă.
Se mai invocă faptul că prima de vacanță este un drept, și nu o vocație, atât timp cât este prevăzuă în Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș pe anul 2008-2009, iar, potrivit art. 11 alin. 1 lit. a, c și d din Legea 130/1996 a contractelor colective de muncă, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte "pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel"," pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractual colectiv de muncă respectiv "pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din tara, în cazul contractelor colective de munca la nivel național", iar potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ" contractele colective
de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior,".
Acest Contract Colectiv de Muncă la Nivelul I.S.J.MM 2008-2009 a fost încheiat între doua părți și anume Inspectoratul Școlar Maramureș, respectiv Sindicatul Liber din învățământ Maramureș, iar, potrivit art. 1 din același contract: "Părțile contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură
învățământ și se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia."
În același Contract Colectiv de Muncă la Nivelul I.S.J.MM 2008-2009 se prevede la art. 4 al. 1) că "Părțile se obligă ca, în perioada de aplicare a contractului colectiv de muncă, să nu inițieze și să nu susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor care decurg din legislația specifică învățământului, în vigoare la data înregistrării acestui contract precum și din prezentul contract colectiv de muncă."
Conform art. 9 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivelul I.S.J.MM 2008-2009 "(1) Prezentul contract colectiv de muncă se încheie pe o durată de un an și intră în vigoare la data înregistrării acestuia," respectiv data de_, " cu posibilitatea de prelungire, (2) Dacă contractul nu este denunțat de nici una dintre părți cu minimum 60 de zile înainte de data expirării sau dacă nici una dintre părți nu are inițiativa renegocierii lui, contractul se prelungește automat pe o perioadă de un an.", deci în vigoare până la data de_, executarea acestuia fiind "obligatorie pentru părți".
Se mai arată că însăși Constituția României garantează drepturile conferite prin contractele colective de muncă. Astfel, la articolul 41 alin. 5 din legea fundamentala se prevede ca: "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate."
Totodată, se precizează că și cuantumul primei de vacanță este stabilit cu claritate, respectiv, un "salariu de baza avut în luna anterioară, care se acordă odată cu indemnizația de concediu."
În drept, se invocă dispozițiile art. 37 lit. e) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura învățământ 2003-2004, art. 50 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel Național 2007-2010, înregistrat la M. Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 2895/_, art. 37 lit. e) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura învățământ 2007-2008, înregistrat la M. Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu nr. 596/_, Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivelul I.S.J. MM 2008-2009, înregistrat la Direcția de Munca și Protecție Sociala a Județului Maramureș cu nr. 127/_, Codul Muncii, Legea 130/1996 a contractelor colective de munca, Codul Muncii, Constituția României.
Analizând apelul formulat de reclamanta R. M., prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat
, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a constatat ca fiind prescris dreptul la acțiune al reclamantei în privința diferenței de primă de vacanță pentru anul școlar 2008/2009.
Astfel, potrivit disp.art.253 Codul muncii republicat, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
Art.283 alin.1 lit.c) din Codul muncii în vigoare la data la care termenul de prescripție a început să curgă (art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii republicat)
prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:…..
c)în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Astfel, se reține că momentul nașterii dreptului reclamantei la acțiune îl constituie data când reclamanta a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce i-a fost cauzat.
Legea nr.329/2009
privind reorganizarea unor autorități și instituții
publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, a prevăzut, prin art.16
din CAP.III, intitulat "Măsuri de reducere a
cheltuielilor de personal în sistemul bugetar"; următoarele:
"Prima de care beneficiază angajații la plecarea în concediu, aferentă anului 2009
, poate fi plătită
de ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice până la data de 31 ianuarie 2010
, indiferent de data la care aceasta a fost solicitată.";
Curtea constată că și în situația în care s-ar reține, cu luarea în considerare a disp.art.16 Legea nr.329/2009, că termenul de prescripție de 3 ani curge de la data de 1 februarie 2010, în mod corect prima instanță a constatat ca fiind prescris dreptul la acțiune al reclamantei privind diferența de primă de vacanță pentru anul școlar 2008/2009, raportat la data introducerii prezentei acțiuni-_ .
În ceea ce privește motivele de recurs privind plata primei de vacanță pe anul școlar 2009/2010, Curtea reține următoarele:
Apelanta invocă în cauză dispozițiile art. 50 alin.12 din Legea nr. 128/1997, potrivit cărora personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă și cele ale art. 146 din aceeași lege, ce prevăd că: "în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Curtea reține că, întrucât prima de vacanță aferentă anului școlar 2009/2010 ar fi fost scadentă în vara anului 2010, în condițiile în care, începând cu data de_, prin pct. 40 al alin.(1) al art.48 din Legea-cadru nr. 330/2009, au fost abrogate disp.art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, reclamanta nu mai era îndreptățită la acest drept prevăzut de art.36 lit.a) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș pe anii 2008-2009.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.480 alin.1 Cod.proc.civilă, se va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta R. M. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta R. M., domiciliată în localitatea Baia Mare, str. V. iei, nr.120 A, ap. 38, județul Maramureș
împotriva sentinței civile nr. 1331 din 13 septembrie 2013 a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, pe care o păstrează.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. M. I. -R. M.
G.
G. C.
Red. C.M.;
Tehnored.: C.M./V.R.;
4 ex./_ ;
Jud. fond: Tribunalul Maramureș: M. C. .
