Decizia civilă nr. 271/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 271/R/2013
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. MUNICIPIULUI C.
N. împotriva sentinței civile nr. 12410 din 20 noiembrie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._ privind și pe intimatul reclamant B. V.
A. precum și pe intimata pârâtă Ș. DP comasata cu CN "G. B. ";
C. N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatelor și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea pârâtului recurent de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12410 din 20 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul P. Municipiului C. -N. .
S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul B. V. A. în contradictoriu cu pârâții Ș. "DP "; comasată cu C. "G. BARIȚIU"; și
P. MUNICIPIULUI C. -N. .
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să calculeze și să plătească reclamantului prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază, actualizată cu indicele de inflație pentru anul școlar 2008 - 2009 .
Pârâtul de rândul 2 a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prevederile legale în vigoare pentru anul 2008-2009, respectiv Lg.84/1995 și Lg.215/2001 asigură calitatea procesuală pasivă a pârâtului în calitate de ordonator de credite, excepția invocată fiind respinsă.
Cererea reclamantului a fost întemeiată și a fost admisă cu consecința obligării pârâtei de rd. 1 să calculeze și să plătească acestuia prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază actualizată cu indicele de inflație la data plății efective pentru anul școlar 2008-2009 și a pârâtului de rd. 2 să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi, întrucât potrivit prev. art.50 alin-.12 din
lg.128/1997 privind statutul personalului didactic în vigoare pentru anul școlar 2008- 2009, personalul didactic beneficia de prime și premii acordate în condițiile legii sau ale contractului colectiv de muncă.
Contractul colectiv de muncă unic județean la nivel de ramură învățământ
C., pentru anul 2008-2009, prelungit până la data de_ prevede la art.36 lit. g) o primă de vacanță acordată odată cu indemnizația de concediu și egală cu salariul de bază al angajatului.
Această primă de vacanță prevăzută de contractul colectiv de muncă nu a fost acordată reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul P. MUNICIPIULUI C.
N.
solicitând admiterea recursului, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, procedând la o nouă judecată, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de P. Municipiului C. -N. .
În motivarea recursului, recurentul a arătat că cererea de chemare în judecata a reclamantului a fost formulata în contradictoriu cu pârâții: unitatea de învățământ Ș. "DP " comasata cu C.N "G. B. ", așadar în niciun act procedural formulat de reclamant nu este menționat P. Municipiului C. -N. în calitate de parat al prezentului litigiu.
Apreciază că, în temeiul dispozițiilor art. 112 C. proc civ. cererea de chemare în judecata va cuprinde: numele și prenumele [ ... ] părților [ ... ], respectiv în conformitate cu art. 82 alin 1 C. proc. civ. Orice cerere adresata instanțelor judecătorești trebuie să fie făcuta în scris și să cuprindă arătarea instanței, numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul obiectul cererii și semnătura [.….]: 1 De asemenea, în considerarea condițiilor expres instituite prin art. 82 C. Proc civ. și următoarele cererea adresata instanțelor de judecata constituie mijlocul procedural prin care o persoana fizica sau juridică solicita instanței judecătorești ocrotirea drepturilor și intereselor sale legale, incluzând în conținutul său numele și prenumele părților, obiectul și semnătura - ca elemente esențiale ale cererii.
Cadrul procesual este stabilit de către reclamant, care menționează în cererea de chemare în judecata persoanele cu care înțelege să se judece și obiectul cererii. Instanța nu poate introduce din oficiu o alta persoana în proces decât cele arătate de reclamant prin cerere. Principiul disponibilității presupune faptul ca părțile pot determina nu numai existenta procesului prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre pe fondul pretenției supuse judecății, ci și conținutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual în privința obiectului și a participanților la proces, a fazelor și etapelor pe care procesul civil le-ar putea parcurge. Principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și limitele cererii inclusiv cu privire la persoanele cu care inteleg să-si dispute obiectul litigiului.
Concluzionând, în ceea ce privește latura subiectiva a procesului, în respectarea principiului disponibilității, instanța nu poate introduce din oficiu o alta persoana în cauza, cu atât mai mult nu poate, consideră recurentul - în situația de față - obliga P. Municipiului C. -N. prin Sentința Civila nr. 12410/2012 la alocarea fondurilor necesare drepturilor bănești solicitate de reclamanta alături de intervenienți în nume propriu.
Învederează că Tribunalul Cluj. prin pronunțarea sentinței civile nr. 12410/2012, a încălcat normele de ordin procedural consacrate în temeiul principiului disponibilității. Mai mult, nefiind chemat în judecata P. Municipiului C. -N. și totodată nefiind exprimate pretenții în contradictoriu cu
acesta, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului (fără a fi invocata o astfel de excepție în poziția procesuala exprimata de Primăria Municipiului C. -N. admițând acțiunea în contradictoriu cu "pârâtul" P. Municipiului C. -N. .
Reclamanții nu au formulat nici o precizare la acțiune prin care să identifice P. municipiului C. -N. în calitate de pârât și, în consecință, să exprime pretențiile în contradictoriu cu acesta.
În acest sens, recurenta a înțeles să critice sentința recurată prin care
instanța s-a pronunțat în contradictoriu cu P. Municipiului C. -N., fără ca acesta din urma să fi dobândit calitatea de pârât în prezentul litigiu.
Calitatea procesuala pasivă într-un proces presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată( în cazul de față simpla mențiune "P. ") și persoana obligată în raportul obligațional dedus judecății de reclamant; persoana care neagă dreptul reclamantului; persoana fata de care reclamantul să-și stabilească existenta unui drept real; persoană în patrimoniul căreia reclamantul dorește să dovedească inexistenta unui drept real.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Este adevărat că,potrivit prevederilor art.77 din Legea nr.215/2011 primăria este o simplă structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită din primar, viceprimari, secretarul comunei, orașului sau municipiului și din aparatul propriu al consiliului local.
Însă, în mod corect tribunalul, în virtutea rolului activ prevăzut de art.129 pct.5 C.pr.civilă, a stabilit cadrul procesual ținând cont de raporturile juridice dintre părți, astfel cum acestea derivă din prevederile legale ce stabilesc atributul primarului - ce reprezintă de altfel și Primăria - de ordonator principal de credite, fiind vorba de o evidentă inconsecvență terminologică din partea reclamantului.
Nu se poate reține că, procedând în acest mod, instanța de fond ar fi încălcat principiului disponibilității. Dimpotrivă, o altfel de interpretare, contrară înțelesului evident avut în vedere de parte la data stabilirii cadrului procesual, ar
fi însemnat o interpretare excesiv de rigidă a dispozițiilor legale amintite, cu încălcarea tocmai a înțelesului real dat de reclamant termenului de "primărie"; și, deci a disponibilității în stabilirea cadrului procesual.
În ceea ce privește critica privind lipsa citării acestui recurent în fața instanței de fond, Curtea reține că în prima instanță a fost citată Primăria Municipiului C. N. . Or, în condițiile în care P. face parte din Primărie, conform art. art.77 din Legea nr.215/2011, precitat, această omisiune apare ca una pur formală.
În aceste condiții, este evident că recurentul a avut cunoștință atât despre existența procesului, cât și despre pretențiile formulate de reclamant, prezumția vătămării instituite prin art. 105 alin.2 teza finală prin raportare la art.85și 107 C.pr.civilă urmând în consecință a fi înlătura. Curtea reține așadar că, în lipsa unei vătămări, nu se poate dispune nulitatea actelor de procedură, acest motiv de recurs apărând așadar ca neîntemeiat, nefiind îndeplinite condițiile art. 304 pct.5 C.pr.civilă.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a recurentului P. ui Municipiului C. N. în prezenta cauză, aceasta este justificată, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond, față de considerentele ce urmează a fi expuse.
Curtea notează că recurentul P. municipiului C. -N. a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite al bugetului orașului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din Legea 215/2001. În consecință, Curtea reține că în cadrul cererilor privind alocarea fondurilor necesare plății drepturilor
salariale ce au făcut obiectul prezentei cauze, P. municipiului C. -N. are calitatea procesuală pasivă, față de calitatea sa de ordonator de credite.
Este adevărat că în sensul prevederilor art. 14 din C. muncii coroborat cu dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, calitatea de angajator aparține unității de învățământ, și prin urmare, acesteia îi revine în primul rând obligația de a efectua calculul și plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligații este dependentă de asigurarea finanțării corespunzătoare de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, ori pentru aceasta sunt prevăzute, prin dispoziții legale speciale, atribuții specifice în sarcina altor instituții, printre care și P. Municipiului C. N. .
Este de menționat că tribunalul nu a obligat pârâtul P. municipiului C.
-N. la plata drepturilor salariale solicitate din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale, ci la alocarea sumelor necesare din bugetul local, fondurile din care se constituie bugetul local, respectiv destinația acestor fonduri, fiind cea prevăzută de lege.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondate recursurile declarate de pârâți, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ sau 304 ind.1 C.pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. MUNICIPIULUI C. N. împotriva sentinței civile nr. 12410 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G. -L. T. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_ Jud.fond: P. U.
