Decizia civilă nr. 28/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 28/R/2013
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. D. Î.
M. împotriva sentinței civile 1504 din_ pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ privind și pe intimații pârâți G. Ș. "A.
F. AȘCU"; P., C. și P. C. P., Ș. CU CLASELE I - V. C. V. și C. ȘI P. C. B., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea reclamantului recurent de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1504/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a admis în parte cererea formulată și completată de S.
L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții Grup Ș. "A. F. așcu";
P., C. Local P., P. comunei P., Ș. cu clasele I-V. nr.1 C. V.
, C. Local B., P. C. B. și, în consecință:
A fost obligat pârâtul Grup Ș. "A. F. așcu"; P. să calculeze și să le plătească membrilor de sindicat Busescu Ion, P. i Ion, R. M., Borda D.
, Iles S., Cozlean V., Hodor V., Hodor Varvara, Negrea I., Bilasco M., Iles Hortensia drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 al. 1 și 2 din Legea 128/1997, începând cu data de_ până la_, iar pârâta Ș. cu clasele I-V. nr.1 C. V. pentru membrul de sindicat Iles S., pentru perioada_ -_, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății, respingându-se ca nefondată cererea pentru perioada_ -_ .
Au fost obligați pârâții C. Local și P. comunei P. să aloce pârâtului Grup Ș. "A. F. așcu"; P., iar pârâții C. Local și P. C.
B. - pârâtei Ș. cu clasele I-V. nr.1 C. V., sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menționate.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele
: Așa cum rezultă din adeverințele depuse și din carnetele de muncă,
reclamanții sunt cadre didactice la unitatea pârâtă Grup Ș. "A. F. așcu";
P., având fiecare vechime de peste 30 de ani în învățământ, iar numitul Iles S. a funcționat și la Ș. cu clasele I-V. nr.1 C. V. în perioada_ -_ în calitate de director.
În conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997 cu modificările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în
învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare cores- punzător tranșei anterioare de vechime.
Cadrele didactice reprezentate îndeplinesc condițiile legale de vechime care îi îndreptățesc la tranșa suplimentară de vechime, însă începând de la data de_ aceste tranșe nu le-au fost acordate, fapt care se deduce și din înscrierile din carnetele de muncă, care nu cuprind vreo majorare determinată de aplicarea art. 50 al. 2 din Legea 128/1997, până la data de_ .
Pârâții, cărora prin prisma prevederilor art. 287 Codul muncii le revenea sarcina probațiunii, nu au combătut susținerile reclamantului.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că pretențiile reclamantei sunt întemeiate și în consecință le-a admis conform dispozitivului.
În ce privește perioada_ -_, instanța a reținut că dispozițiile art.
48 alin. 1 pct. 40 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice abrogă dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Anterior abrogării, art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 statua:
"Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime";.
Ulterior abrogării alin. 2 al acestui articol, practic nu mai subzistă în legislația în vigoare, aplicabilă după data de_, nici un text de lege care să prevadă o creștere a coeficientului de ierarhizare cu 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime, astfel încât ulterior acestei date nu mai poate fi admisă acțiunea pentru acordarea beneficiului de creștere a coeficientului de ierarhizare cu procentul arătat. Neînsoțit de alin. 2, care explicita și concretiza mărimea tranșelor suplimentare de vechime, alin. 1 al acestui articol de lege nu mai are finalitate practică în sine, ci doar coroborat cu anexele la lege prin care se stabilesc coeficienții de ierarhizare, sensul legii fiind că acești coeficienți din anexe includ deja tranșele suplimentare.
Prin acțiune nu se afirmă însă că nu s-ar fi acordat acești coeficienți astfel cum sunt stabiliți prin anexele la Legea nr. 330/2009, ci se solicită practic prelungirea aplicabilității unui text ieșit din vigoare și acordarea în continuare a unui procent care nu mai este prevăzut în legislație.
Ca urmare, instanța a respins pretențiile reclamantului raportat la perioada_ -_ .
Instanța a obligat pârâții Consilii locale și primari să aloce unităților de învățământ pârâte sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menționate, raportat la dispozițiile art. 1 din H.G. 538/2001 "începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a
căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Apoi, potrivit art. 36 al. 6 lit. a din Legea nr. 215/2001, consiliul local asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, iar conform art. 63 al. 5 lit. c din aceeași lege primarul, în exercitarea atribuțiilor privind serviciile publice asigurate cetățenilor, ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit.
a) - d, prevederile legale evocate constituind temeiul obligației stabilite în sarcina acestora. Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul
, solicitând modificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii privind plata transelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 al. 1 din Legea nr. 128/1997, pe perioada_ -_, actualizat cu rata inflației și asigurarea sumelor necesare pentru plata acestor drepturi.
În motivare s-a arătat că instanța a interpretat în mod greșit prevederile legale.
Începând cu_ și până la_, conform prevederilor art. 10 din Anexa II a Legii 330/2009 și a prevederilor punctului 6 din Nota la Anexa II a Legii nr. 330/2009 se acordă în continuare transele de vechime prevăzute de art.
50 alin.1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului didactic cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin adresa nr. 757/B0/_ a comunicat că în baza prevederilor din Legea nr. 330/2009 tranșele de vechime recunoscute în învățământ se acordă în anul 2010 în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997.
Începând cu_ nu se mai acordă prevederile art.50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, fiind abrogate prin art.39 din Legea nr.284/2010.
Pentru personalul didactic există hotărâri judecătorești favorabile în spețe similare.
În drept, invocă dispozițiile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, O.G. nr. 15/2008, O.G. nr. 11/2007 aprobată prin Legea nr.220/2007, Legea 330/2009 și art. 28 din Legea dialogului social nr.62/2011.
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Se constată, în primul rând, că deși prin cererea de recurs se solicită modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și pentru perioada_ - _
, prin motivele de recurs se aduc argumente de text legal prin care se tinde la dovedirea temeiniciei și a legalității acțiunii pentru perioada_ -_, astfel încât se conturează aceasta din urmă ca fiind perioada pentru care se solicită modificarea sentinței, în condițiile în care nici chiar prin acțiunea introductivă nu s-au solicitat drepturile decât până la data de_ .
În aceste limite ale investirii, Curtea constată că în mod legal a statuat instanța de fond, cu argumente de text solide, asupra lipsei unui temei legal de acordare a drepturilor pentru perioada arătată.
Motivul de recurs al reclamantului vizează supraviețuirea, după data de _
, a dispozițiilor art. 50 alin.1 din Legea nr. 128/1997, însă acestea nu aduc o precizare a cuantumului sau a procentului tranșelor suplimentare despre care textul legal face vorbire, astfel încât în interpretarea acestui text de lege, în lumina modificărilor aduse de Legea nr. 330/2009, nu este admisibilă prelungirea perioadei de activitate a unei norme juridice abrogate (alin. 2 al art.
50 din Legea nr. 128/1997) pentru a se păstra sensul interpretării de dinaintea abrogării.
Practic, anterior abrogării alin. 2 al art. 50 din Legea nr. 128/1997, se impunea interpretarea coroborată a dispozițiilor acestui alineat cu cele ale alineatului 1, dând acestui din urmă sensul de dispoziție introductivă și generică pentru datele concrete ("pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime";) din al doilea alineat.
Fiind abrogat acest secund alineat, legiuitorul a înțeles în mod cert să elimine dispoziția de creștere cu 1/25 a coeficientului de ierarhizare, situație în care, în interpretarea alineatului prim al art. 50 din Legea nr. 128/1997, nu se poate atașa o anumită valoare numerică celor trei tranșe suplimentare, în lipsa altor determinări.
Face trimitere recurentul la dispozițiile art. 10 din Anexa II a Legii 330/2009:
"De prevederile art. 50 alin. (1) și ale art. 90 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază numai profesorul universitar și profesorul I grad didactic I din învățământul preuniversitar.";
și ale punctului 6 din Nota la Anexa II a Legii nr. 330/2009:
"Prevederile art. 50 alin. (1) și ale art. 90 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, se aplică numai pentru profesorii universitari și pentru profesorii I, cu gradul didactic I, institutorii și învățătorii cu gradul didactic I din învățământul preuniversitar";.
Or, nici aceste dispoziții nu conțin date suplimentare față de cele ale art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, pentru a se putea afirma că ar permite conturarea unui drept în cuantum distinct, posibil a fi calculat.
Față de aceste dispoziții, interpretarea judiciară nu permite decât concluzia că dreptul la acordarea celor trei tranșe suplimentare de vechime este practic inclus în coeficienții de ierarhizare din anexa la Legea nr. 330/2009, fiind singura interpretare logică a acestei dispoziții legale.
Se mai invocă adresa nr. 757/B0/_ emisă de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin care se arată: "conform prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 330/2009, în anul 2010 nu pot fi utilizați coeficienții de ierarhizare astfel cum au fost prevăzuți în anexe, salarizarea personalului din instituțiile publice fiind stabilită pentru anul 2010 de prevederile O.U.G. nr. 1/2010. Prin urmare, tranșele de vechime recunoscute în învățământ se acordă în anul 2010 în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare";.
Or, se constată că și această adresă face trimitere la conținutul Legii nr. 128/1997, astfel încât, față de abrogarea expresă a alineatului 2 al art. 50 din Legea nr. 128/1997, concluzia asupra temeiniciei cererii de acordare a dreptului litigios pentru anul 2010 rămâne aceeași, fiind aplicabile considerentele ce preced.
În mod evident, practica judiciară contrară a instanței de fond nu poate constitui un argument în susținerea temeiniciei recursului, precedentul judiciar nefiind izvor de drept în sistemul juridic românesc.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. ULUI PREUNIVERSITAR M. împotriva sentinței civile nr. 1504 din_ a T. ui M. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
G. | -L. T. | I. | T. | D. C. | G. |
G.
N. N.
Red.I.T/dact.S.M 2 ex./_ Jud.fond: B.G.
