Decizia civilă nr. 3079/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 3079/R/2013

Ședința publică din 17 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: S. D.

GREFIER: C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC E. SA împotriva sentinței civile nr. 3479 din 28 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat R. I., și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâta recurentă SC E. SA a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. 1, pct. 2 C.pr.civ.

Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

După dezbaterea cauzei, înainte de epuizarea tuturor cauzelor de pe lista de ședință, se constată că în cursul acestei zile de 17 iunie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reprezentanta reclamantului intimat R. Ioasif, avocat

L. M. M. a transmis prin fax la dosar o cerere prin care solicită să se dispună amânarea cauzei, întrucât nu se poate prezenta din motive medicale, sens în care va depune adeverință justificativă până la următorul termen de judecată. De asemenea, se constată că, în cursul acestei zile de 17 iunie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reprezentanta reclamantului intimat R.

  1. a transmis prin fax la dosar întâmpinare.

    C U R T E A

    Prin sentința civilă nr. 3479 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A. B., și a fost obligată pârâta să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte că în perioada_ -_ a desfășurat activitate în condițiile grupei I de muncă.

    A fost respinsă acțiunea formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., ca prematură.

    Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele

    :

    Reclamantul a fost angajatul societății Întreprinderea Regională de Electricitate C., actualmente S.C. E. S.A. în perioada_ -_, având

    funcția de electrician, astfel cum rezultă din mențiunile efectuate în carnetul de muncă.

    În ce privește condițiile de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, instanța a încuviințat în cauză proba cu expertiza tehnică de specialitate efectuată în dosarul nr._, având același obiect și ca și părți, colegi de muncă ai reclamantului. În acest sens a fost acvirat dosarul sus menționat și s-a depus la prezentul dosar raportul de expertiză tehnică judiciară

    întocmit de expertul tehnic, specializarea protecția muncii, I. Dumitru din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare Dolj.

    Față de raportul de expertiză încuviințat în cauza de față, pârâta de rândul 1 a formulat obiecțiuni, însă cele învederate nu pot fi reținute de instanță, proba fiind legală. Astfel, expertiza poartă viza Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile, fiind efectuată în temeiul dispozițiilor OG nr. 2/2000, astfel încât nu este necesară viza CECAR.

    Astfel, instanța a reținut că potrivit raportului de expertiză, reclamantul și- a desfășurat activitatea în instalații electrice, fiind expus la mai multe noxe și factori de risc care acționează simultan și efectele lor se cumulează sinergic în afectarea stării de sănătate. Mai mult, chiar lucrările efectuate, respectiv exploatare, revizie, verificare și reparare a instalațiilor electrice sub tensiune, se încadrează în grupa I de muncă, condițiile fiind determinate de specificul instalațiilor și sarcinilor de muncă, lucru în aer liber, indiferent de anotimp, de condițiile meteo sau de oră, starea tehnică necorespunzătoare a instalațiilor (uzate fizic și moral), condiții de muncă necorespunzătoare, mijloace de protecție necertificate, sau lucru în condiții deosebite recunoscute de către administrație prin acordarea de sporuri, concediu suplimentar, etc.

    În concluziile raportului de expertiză, expertul s-a pronunțat în sensul că reclamanții din dosarul_ și prin analogie și reclamantul din prezenta cauză, care a desfășurat același tip de activitate în aceleași condiții, poate fi încadrat în grupa I de muncă, la poziția 123, anexa 1 din Ordinul 50/1990, cu completările ulterioare, prin asimilare cu această categorie profesională, perioada expertizată incluzând-o pe cea la care reclamantul a făcut referire în cererea introductivă de instanță.

    Dat fiind că anterior anului 1990, demersurile privind încadrarea personalului în grupe de muncă erau supuse unor proceduri uneori subiective, salariații fiind astfel considerabil prejudiciați, cu toate că faptic aceștia desfășurau efectiv activitate în condiții de noxe și factori de risc, instanța consideră că activitatea reclamantului s-a încadrat în perioada_ -_ în condițiile grupei I de muncă.

    Pentru toate aceste motive, raportat la considerentele anterior enunțate, instanța a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să elibereze acestuia o adeverință din care să rezulte că în perioada_ -_ a desfășurat activitate în cadrul societății în condițiile grupei I de muncă.

    În ce privește cererea formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., instanța a respins-o ca prematură, întrucât anterior oricăror demersuri privind decizia de pensionare a reclamantului, pârâta de rândul 2 trebuie să fie în posesie în vederea analizării, a adeverinței ce a făcut obiectul prezentului dosar.

    Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. E. S.A. B., solicitând modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată

    .

    În motivarea recursului s-a invocat în temeiul dispozițiilor art. 45 din H.G. nr. 1342/2001, art. 173 din Codul Muncii în vigoare la data apariției hotărârii,

    pct. 1, 4 și 5 la Anexa Ordinului nr. 590/2008 excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. "E. "; S.A.,

      1. mai precizat că în anul 1988 prin H.G. nr.365/1998 a avut loc prima divizare a sistemului energetic național în societăți de sine stătătoare aflate sub tutela CONEL. Prin apariția H.G. nr. 627/2000 privind reorganizarea Companiei Naționale de Electricitate - S.A. întregul sistem energetic s-a reorganizat, fapt pentru care argumentația expusă în sensul că până la data de_ CNTEE Transelectrica SA nu a existat, și ca atare, pentru această perioadă SC E. SA ar avea calitate procesuală, este falsă, întrucât prin H.G. nr. 627/2000, întregul sistem energetic s-a reorganizat - în interiorul perioadei de aplicare al Ordinului 50/1990, în societăți de sine stătătoare, astfel:

        • Secția de furnizare și distribuție s-a reorganizat în SC E. SA preluând personalul și instalațiile aferente;

        • Secția de transport s-a reorganizat în SC TRANSE. SA preluând personalul aferent;

        • Secția de producere s-a reorganizat în SC HIDROE. SA. SC TERMOE. SA, SC NUCLEARE. SA.

Datorită reorganizării, noile societăți au preluat toate instalațiile necesare obiectului de activitate, iar personalul a fost preluat atât în ceea ce privește drepturile cat și obligațiile statuate de Ordinul 50/1990, iar S.C. E. S.A., cu sediul în B., nu a deținut niciodată carnetele de muncă ori alte documente privind angajații de la nivelul filialelor, sucursalelor ori agențiilor sale, toate dispozițiile privind personalul din cadrul filialelor, sucursalelor și agențiilor constituie atribuții ale conducătorilor acestora.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC E. SA este nefondată, întrucât reclamanții au formulat acțiunea împotriva angajatorului din perioada pentru care solicită constatarea faptului că au desfășurat activitatea în grupa I sau a II-a de muncă. Împrejurarea că prin HG 1342/2001 societatea pârâtă s-a reorganizat (cu toate consecințele pe care le implică acest proces, inclusiv cu privire la păstrarea documentelor care evidențiază activitatea concretă desfășurată de angajați) nu are nicio relevanță sub aspectul persoanei obligate în raportul juridic dedus judecății, în condițiile în care activitatea a fost desfășurată în favoarea SC E. SA, care avea obligația încadrării activității angajaților săi în grupele de muncă.

Nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 173 din Codul muncii referitoare la protecția salariaților în cazul transferului întreprinderii, întrucât Codul muncii, respectiv Legea 53/2003, a intrat în vigoare în data de _

, ulterior reorganizării recurentei dispusă prin HG 1342/2001.

De asemenea, obiectul prezentei cauze nu îl constituie obligarea angajatorului la emiterea unor adeverințe care să ateste pe baza documentelor din arhiva sa că activitatea angajaților săi a fost desfășurată în grupa I sau a II-a de muncă, conform nominalizărilor efectuate printr-un act emis de angajator, pentru a se aplica Ordinul nr. 590/2008 (pentru aprobarea Procedurii privind modul de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii și/sau modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare), prin acțiunea dedusă judecății solicitându-se obligarea angajatorului să acorde angajaților săi grupa I sau a II-a

de muncă, ceea ce înseamnă că există identitate între persoana obligată în raportul juridic dedus judecății și pârâta SC E. SA.

Pentru aceste considerente și având în vedere că recurenta a criticat hotărârea instanței de fond numai sub aspectul legitimării sale procesuale pasive, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC E. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. E. S.A. B. împotriva sentinței civile nr. 3479 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

D. G.

L.

D.

PT. S. D.

În C.O. semnează VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI

      1. A. I.

GREFIER,

C. M.

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./ _

Jud.fond: R. -M. V.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3079/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă