Decizia civilă nr. 3285/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3285/R/2013
Ședința publică din 27 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele B. V., M.
M. I., P. D. M., P. C. V. împotriva sentinței civile nr. 1371 din 28 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați S. C. J. DE U. C. N., MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, C. J. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 19 iunie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat C. J. C. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
De asemenea, se constată că la data de 26 iunie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat Ministerul Sănătății a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, precum și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul prevederilor art. 242 alin. (2) C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanții B. V., M. M. I., P. D. M. și P. C. V., au chemat în judecată pe pârâții S. C. J. de U. C. -N. și Ministerul Sănătății, solicitând instanței să constate nulitatea absolută a actelor adiționale nr. 697/_ și 700/_ la contractele individuale de muncă încheiate între
M. M. I. și pârâta de rând I și obligarea pârâtei de rând I la încadrarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare (S) gradația 5. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei de rând I la plata drepturilor salariale cuvenite acestei funcții începând cu data de_ pentru fiecare reclamant, sume indexate și actualizate, precum și obligarea pârâtei de rândul I la plata și a câte 5000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre reclamanți.
La data de_, reclamanții și-au extins acțiunea și față de C. J. C. . (f.57-58).
Prin sentința civilă nr. 1371/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. UI S. și C. UI J. C. .
S-a respins acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantele P.
D. M. și M. M. I., ca fiind prescrisă.
S-a respins acțiunea formulată de către reclamantele B. V. și P. C.
V., în contradictoriu cu S. C. J. de U. C. -N., ca neîntemeiată. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâți.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
În fapt, reclamantele B. V., M. | M. | I. | , P. D. | M. și P. | |
C. | V. sunt angajate ale pârâtului S. | C. | J. | de U. | C. -N., în |
funcția de asistent medical.
Toate reclamantele au dobândit, ca urmare a susținerii unui examen specific, gradul principal, fiind încadrate corespunzător acestui grad o perioadă de timp, până la momentul în care reclamantele au absolvit cursuri de învățământ superior, când angajatorul le-a reîncadrat pe acestea pe funcția de asistent medical cu studii superioare, fără însă a le menține în încadrare și gradul principal.
Potrivit art.137 C.proc.civ. instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond care fac de prisos analiza în fond a cauzei.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui S. și C. ui J. C., instanța a reținut că, astfel cum se menționează unanim în doctrina și practica judiciară, una dintre condițiile pentru a fi parte în proces este aceea a calității procesuale, obligația justificării dreptului sau obligației de a participa, ca parte, în procesul civil revenind reclamantului care sesizează instanța de judecată.
Prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea între cel chemat în judecată în calitate de pârât și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
În cauza de față, în raport de obiectul dedus judecății, respectiv constatarea nulității absolute a actelor adiționale la contractele individuale de muncă și obligarea pârâtei de rând I la încadrarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare (S) gradația 5 și la plata drepturilor salariale cuvenite acestei funcții începând cu data de_ pentru fiecare reclamantă, sume indexate și actualizate, precum și obligarea pârâtei de rândul I la plata a sumei 5000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre reclamantă, se constată că legitimare procesuală pasivă nu poate avea decât angajatorul.
Astfel cum reiese din actele adiționale depuse la dosar, calitatea de angajator în aceste convenții o are S. C. J. de U. C. -N. .
În consecință, instanța a constatat că participarea în calitate de părți în prezenta cauză a M. ui S. și C. ui J. C. nu a fost justificată în cauză, astfel că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-i privește pe acești pârâți și respingerea acțiunii formulate de reclamante în contradictoriu cu aceștia ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu, instanța a reținut că, din coroborarea art. 268 alin. 1 lit. a din
Codul muncii și art. 211 lit. a din Legea dialogului social, rezultă că măsurile unilaterale ale angajatorului de modificare a contractului individual de muncă, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat la cunoștință de măsura dispusă.
În cauza de față, s-a constatat, din analiza actelor adiționale a căror anulare se solicită depuse la dosar, că acestea au fost comunicate reclamantelor
P. D. M. și M. M. I. la data de_, acestea semnând personal aceste înscrisuri.
Or, având în vedere că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată de reclamante la data de_, se constată că în ceea ce privește reclamantele P. D. M. și M. M. I., cererea acestora a fost
formulată peste termenul legal de prescripție de 45 de zile, impunându-se respingerea pretențiilor acestora ca fiind prescrise.
În ceea ce privește celelalte două reclamante, instanța a reținut că din înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă, căreia îi revenea sarcina probațiunii, nu se poate stabili data la care actele adiționate la contractele individuale de muncă le-au fost comunicate acestora, astfel că se impune concluzia că, în ceea ce le privește pe acestea, cererea de chemare în judecată a fost formulată în termenul legal de prescripție, urmând a fi analizată în continuare pe fond.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că transformarea funcțiilor de care sunt nemulțumite reclamantele B. V. și P. C. V. s-a realizat în cursul anului 2010, când în vigoare erau prevederile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 8 alin. 8 din anexa I din acest act normativ, privitoare la reglementările specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administrația publică, absolvenții învățământului superior de lungă și scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-și gradația avută la data promovării, numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător.
Totodată, potrivit art. 4 alin. 2 litera L cap. II din Anexa nr. I la Legea cadru nr. 284/2010, act normativ care a abrogat Legea nr. 330/2009, absolvenții învățământului superior de scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-și gradația avută la data promovării numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător.
În conformitate cu prevederile anexei II din Ordinul M. ui S. nr. 1470/2005 și ale Ordinului M. ui S. nr. 467/2010, gradele profesionale ale funcției de asistent medical cu studii postliceale sunt: asistent medical debutant, asistent medical și asistent medical principal. De asemenea, legiuitorul a prevăzut trei grade profesionale pentru aceeași funcție, însă cu studii superioare și anume: asistent medical debutant, asistent medical și asistent medical principal.
Reclamantele au fost încadrate la data de_ pe funcția de asistent medical cu studii superioare, cea imediat superioară celei de asistent medical debutant. Totodată, mai trebuie reținut că noțiunea de grad profesional nu se confundă cu aceea de gradație, aspect pe care de altfel îl afirmă și reclamantele în cererea de chemare în judecată, recunoscând că gradația le-a fost corect stabilită.
Prin art. I pct. 20 din OUG nr. 35/2012 s-a introdus în cuprinsul Legii nr. 95/2006, art. 196 ind. 1, care stipulează că asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal si a gradației avute la data promovării.
Or, în raport de aceste dispoziții legale, se constată că, în anul 2010, nu era posibilă încadrarea reclamantelor în funcție corespunzătoare studiilor superioare absolvite concomitent cu menținerea gradului de principal, astfel cum susțin acestea, legiuitorul înțelegând să dea această posibilitatea abia o dată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse prin OUG nr. 35/2012, astfel că instanța reține că încadrarea pe funcții acordată acestora de către angajator a fost realizată, prin actele adiționale a căror anulare se cere, în conformitate cu dispozițiile legale, pretențiile reclamantelor fiind neîntemeiate.
Pentru aceste motive, s-a respins acțiunea formulată de reclamantele B. V. și P. C. V. în contradictoriu cu S. C. J. de U. C. -N., ca neîntemeiată.
In aplicarea art. 274 Cod procedură civilă, reclamantele fiind căzute în pretenții, iar pârâții neformulând o cerere în acest sens, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele B. V., M.
M. I., P. D. M., P. C. V. ,
solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate si, pe cale de consecința, trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reclamantele invocă necercetarea fondului, subliniind că prima instanță nu a lămurit aspecte esențiale ale cauzei.
În acest sens, precizează că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății nu se justifica a fi admisă, câtă vreme prin art. 6 al. 3 din Legea nr. 284/2010 se stabilește că " Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitățile sanitare publice, din rețeaua M. ui S. si a autorităților administrației publice locale se asigura de ordonatorii principali de credite si de Ministerul Sănătății.";
Calitatea de parat a M. ui S. nu este data de calitatea de ordonator principal de credite, ci este necesara pentru a se asigura opozabilitatea sentinței ce se va pronunța in aceasta cauza fata de aceasta entitate, care rămâne in continuare gestionar al sistemului de salarizare in virtutea prevederii legale arătate.
Consideră reclamantele că nici excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. J. C. nu trebuia admisă, instanța nefăcând nici o analiză a argumentelor privitoare la transferul managementului asistentei medicale a S. ui C. Municipal către C. Local C. -N., ca urmare a intrării in vigoare a OUG nr. 48/2010 si a HG nr. 529/2010, aspect recunoscut prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Sănătății. Argumentează că în eventualitatea admiterii acțiunii fondurile necesare solicitate sa fie alocate de către C. J. .
Învederează, de asemenea, că excepția prescripției nu este incidentă în cauză, sens în care menționează că obiectul acțiunii nu este o contestație efectiva împotriva unei decizii a angajatorului in sensul dispozițiilor din Codul Muncii si Legii dialogului social, solicitarea principala privind încadrarea reclamantelor in funcția de asistent medical principal cu studii superioare (S) gradația 5, cu obligarea paratului de rd 1 - S. C. Municipal la modificarea contractelor individuale de munca cu titlu retroactiv, începând cu data de_ ,
Potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune in ceea ce privește drepturile salariale aferente corectei încadrări curge doar de la momentul la care instanța statuează irevocabil asupra acestei încadrări.
În ceea ce privește fondul cauzei, subliniază recurentele că prevederile art. 8 al. 8 din Anexa 1 la Legea nr. 330/2009, respectiv art. 4 al. 2 lit. I Cap. II din Anexa nr. 1 la Legea nr. 284/2010 (care abrogă Legea nr. 330/2009) au fost eronat interpretate de către prima instanță, acestea nefiindu-le aplicabile.
Menționează că o dovadă a temeiniciei pretențiilor o constituie și art. I pct.
20 din OUG nr. 35/2012 care produce efecte din_ și prin care li se recunoaște gradul principal.
De asemenea, recurentele invocă discriminarea în raport de alți colegi care au absolvit studiile superioare în alt an, precizând totodată că și după adoptarea OUG nr. 25/2012, discriminarea se menține, diferențele salariale ale personalului încadrat sub acest act normativ fiind considerabil mai mici decât ale celorlalte cadre medicale având același grad, aceeași gradație, și chiar cu o vechime mai mică.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul C. J. C.
a solicitat respingerea recursului.
În esență, acesta a subliniat că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât, în raport de obiectul dedus judecății, respectiv constatarea nulității absolute a actelor adiționale la contractele individuale de muncă și reîncadrarea reclamantelor în funcția de asistent medical principal cu studii superioare (SSD) gradația 5, legitimare procesuală pasivă nu o poate avea decât angajatorul.
Intimatul Ministerul Sănătății
s-a opus admiterii recursului pentru motivele arătate prin întâmpinare(f. 24).
Acesta a susținut temeinicia excepției lipsei calității procesuale pasive proprii, față de lipsa calității de angajator. De asemenea, face trimiteri la punctul nr. 112 din Anexa 2 de la HG nr. 529/2010, act normativ în baza căruia managementul asistenței medicale a S. ui C. de U. pentru Copii C. N. a fost transferat către C. J. .
În ceea ce privește fondul cauzei, învederează că în perioada de referință nu exista nici un temei legal pentru încadrarea reclamantelor în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, prevederile art. 8 al. 8 din anexa I din Legea nr. 330/2009 condiționând încadrarea în gradul profesional imediat superior gradului debutant, cu păstrarea gradației avute la data promovării, de măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător.
Apreciază că, în concret, reclamantele recurent urmăresc aplicarea retroactivă a prevederilor OUG nr. 35/2012, ceea ce contravine legii. În fine, subliniază că daunele morale pretinse nu au fost dovedite.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este parțial fondat.
Potrivit întâmpinării depuse la dosar (f. 46 fond), pârâtul Ministerul Sănătății a invocat excepția lipsei calității procesuale proprii, raportându-se la obiectul acțiunii deduse judecății.
Acesta a făcut trimiteri la punctul nr. 112 din Anexa nr. 2 de la HG nr. 529/2010 ( lista unităților sanitare cu paturi pentru care se transferă managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale), sens în care a susținut calitatea procesuală în cauză a C. ui J. C., care a dobândit calitatea de parte în proces prin extinderea de acțiune formulată de reclamante la data de_ (f. 57).
Prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei(f. 62) pârâtul C. J. C. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive proprii, argumentând că în
raport de obiectul cauzei aceasta aparține M. ui S. în sarcina căruia subzistă obligația de finanțare a asistenței medicale de urgență, conform art. 93 al. 1, al. 11 și al. 5 din legea nr. 95/2006, respectiv art. 190 din același act normativ.
Fiind în prezența unor susțineri contradictorii, prima instanță avea obligația legală, în conformitate cu art. 129 al. 5 din codul de procedură civilă să procedeze la aflarea adevărului și să stabilească, în raport de aceste argumente, dacă pârâtul C. J. C. își justifică în cauză calitatea procesuală pasivă proprie în raport de fiecare dintre petitele acțiunii, cu individualizarea perioadelor, având în vedere prevederile OUG nr. 48/2010 și ale HG nr. 529/2010.
Cu toate acestea, prima instanță s-a limitat la a reține că pârâtul C. J.
C. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, argumentând doar lipsa calității de angajator a acestuia, omițând însă, să analizeze chestiunea privitoare la transferul managementului de la pârâtul S. C. de U. către C. J.
C., deși aceasta aceasta a fost invocată atât de pârâtul Ministerul Sănătății, prin întâmpinare, cât și de reclamante, prin extinderea de acțiune și care era esențial lămurit.
Nelegală este și soluția privitoare la prescripția dreptului la acțiune a reclamantelor P. D. M. și M. M. I. cu de a se constata nulitatea absolută a actelor adiționale.
Curtea opinează că în mod greșit prima instanța a reținut aplicabilitatea în speță a termenului de prescripție de 45 zile, reglementat de prevederile art. 211 al. 1 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, deși în cauză erau incidente prevederile art. 268 al. 2 din Codul muncii, care statuează un termen de prescripție de 3 ani..
În concret, prevederile art. 211 al. 1 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social stabilesc un termen de prescripție de 45 zile doar cu privire la
"măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani";.
Or, natura unui act adițional la contractul individual este cea a unui act bilateral, întrucât încheierea valabilă a acestuia presupune, conform principiului simetriei, acordul de voință al ambelor părți, acesta neputând fi asimilat unui act unilateral. Chiar dacă actul adițional se întocmește de angajator și apare, din această perspectivă, ca o măsură unilaterală a acestuia, în realitate încheierea acestuia implică acordul de voință al ambelor părți. Fiind un act juridic bilateral, orice pretenție privitoare la acesta nu este supusă dispozițiilor evocate, câtă vreme aceste prevederi reglementează expres ipoteza măsurilor unilaterale.
Având în vedere data la care acțiunea a fost promovată -_ și împrejurarea că actele adiționale le-au fost comunicate celor două reclamante la data de_ (f. 23,35), Curtea constată că demersul acestora a fost formulat în termenul de prescripție de 3 ani, astfel că solicitarea acestora se impunea a fi analizată pe fond de către prima instanță.
În raport de considerentele expuse, Curtea constată că prima instanță a soluționat cauza fără a cerceta fondul, context în care în temeiul art. 312 al. 1, 5 Cod de procedură civilă va admite recursul și va casa parțial sentința atacată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare în ce privește modul de soluționare a acțiunii formulate de reclamante în contradictoriu cu pârâții S. C. J. de
U. și C. J. C. .
Reținând argumentele instanței de fond, pe care și le însușește în totalitate, Curtea va menține dispoziția privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății..
Cu ocazia rejudecării, prima instanță va stabili cadrul procesual, respectiv calitatea procesuală pasivă a fiecăruia din cei doi pârâți, cu luarea în considerare a prevederilor OUG nr. 48/2010 și a HG nr. 529/2010 evocate.
În măsura în care va constata că pârâții sau vreunul din aceștia are calitate procesuală pasivă, va proceda la o analiză pe fond a litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamantele B. V., M. M. I.
, P. D. M., P. C. V. împotriva sentinței civile nr. 1371 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o casează în parte în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâți S.
J. DE U. ȘI C. J. C. și trimite cauza spre rejudecare în aceste limite primei instanțe, Tribunalul Cluj.
Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
L. D.
S.
D.
D. G.
În C.O. semnează
În C.O. semnează
VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI
A. I. A. A. I.
GREFIER
C. M.
Red.DG/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: A.M.I.
