Decizia civilă nr. 75/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 75/A/2013
Ședința publică din data de 13 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G.
JUDECĂTOR: S. C. B.
G.: A. B.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta B. RUXANDRA împotriva sentinței civile nr. 904 din 31 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe pârâtul intimat L. T. "P.
R. "; T. L., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care în temeiul art. 483 al. 2 din N.C.P.C. coroborat cu art. 214 din Legea nr. 62/2011, instanța reține că în raport de obiectul cauzei, calea de atac este apelul, așa cum corect a fost indicată în sentința instanței de fond.
Curtea conform de prevederile art. 208 al. 2 din N.C.P.C., îl decade pe pârâtul intimat L. T. "P. R. "; Tg. L. din dreptul de a mai propune și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică, având în vedere că nu a depus la dosar întâmpinare în termenul prevăzut de lege.
Curtea constată apelul în stare de judecată și văzând că apelanta a solicitat judecarea în lipsa părților, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 904 din 31 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._
s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta B. R. în contradictoriu cu pârâtul L. T. "P. R. "; TG. L.
.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în esență, că reclamanta a fost angajată în cursul anului 2010 la unitatea școlară pârâtă și nu a beneficiat de plata premiului anual aferent anului 2010.
Dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate de art. 39 pct. W din Legea nr. 284/ 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 877/28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.
De asemenea, prin art. 8 din Legea nr. 285/ 2010 s-a prevăzut în mod expres că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
Legiuitorul a stabilit așadar expres faptul că în anul 2011 nu se acordă premiul anual, fondurile aferente acestui premiu fiind redistribuite în vederea acordării majorării salariale de 15% prevăzută pentru întreg personalul bugetar în anul 2011.
În ce privește reglementarea cuprinsă în art. 36 lit. a din CCM la nivel de ISJ Maramureș, aceasta își poate produce efecte doar aferent perioadei sale de valabilitate, respectiv 2008-2009.
Pe de altă parte, dreptul de a încasa în viitor un salariu într-un anumit cuantum nu este un bun sau un interes patrimonial suficient de caracterizat pentru a intra sub incidența art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Dreptul de a continua perceperea unui salariu într-un anumit cuantum nu este un drept protejat de art. 1 din Protocolul 1 la C.E.D.O.
Modificarea modalității de acordare a dreptului salarial pretins de reclamantă s-a făcut prin lege, având în vedere necesitățile și constrângerile cărora trebuie să li se supună politicile publice într-o perioadă de recesiune economică.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta B. R.
solicitând modificarea sentinței li admiterea acțiunii.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că din cuprinsul art. 25 din Legea nr. 330/2009 rezultă în mod indubitabil faptul că dreptul la premiul anual este un drept de natură salarială care se acordă "pentru activitatea desfășurată";, proporțional cu perioada lucrată în anul 2010.
Precizează faptul că dreptul său de a încasa premiul anual aferent anului 2010, era deja câștigat în anul 2010, chiar dacă plata era amânata până în luna ianuarie 2011, iar Legea nr. 284/2010, ce a abrogat posibilitatea acordării lui, a intrat în vigoare ulterior perioadei pentru care acest premiu se acordă - anul 2010. Faptul că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate prin Legea nr. 284/2010 nu este de natură să înlăture dreptul la plata premiului anual aferent anului 2010, întrucât până la momentul abrogării -_, prevederile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost în vigoare și trebuie să își producă efectele juridice.
Premiul anual se acordă pentru activitatea deja desfășurată, astfel încât activitatea aferentă anului 2010 s-a încheiat la_, iar Legea nr. 284/2010 a intrat în vigoare la_ dreptul la acordarea premiului anual este un drept câștigat, care recompensează activitatea prestată în anul 2010. indiferent de data la care acest premiu urmează a fi plătit.
În practică nu a avut loc o compensare între sumele cuvenite cu titlu de
"premiu anual"; aferent anului 2010 și creșterile salariale ce se acordă pentru anul 2011.
De asemenea, Tribunalul Maramureș consideră în motivarea sentinței date, că prevederile Contractului colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar al jud. Maramureș pe anul 2008-2009 nu sunt incidente în cauză.
Consideră acest lucru ca fiind neîntemeiat, deoarece acest Contract Colectiv de munca la Nivelul I.S.J.MM 2008-2009 a fost încheiat între doua părți și anume Inspectoratul Școlar Maramureș, respectiv Sindicatul Liber din
învățământ Maramureș, iar, potrivit art. 1 din același contract: "Părțile contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură învățământ și se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia."
În același Contract Colectiv de Muncă la Nivelul I.S.J.MM 2008-2009 se prevede la art. 4 al. 1) că "Părțile se obligă ca, în perioada de aplicare a contractului colectiv de muncă, să nu inițieze si să nu susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor care decurg din legislația specifică învățământului, în vigoare la data înregistrării acestui contract precum și din prezentul contract colectiv de muncă. "
Conform art. 9 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul I.S.J.MM 2008-2009 "(1) Prezentul contract colectiv de muncă se încheie pe o durată de un an și intră în vigoare la data înregistrării acestuia," respectiv data de_, " cu posibilitatea de prelungire, (2) Dacă contractul nu este denunțat de nici una dintre părți cu minimum 60 de zile înainte de data expirării sau dacă nici una dintre părți nu are inițiativa renegocierii lui, contractul se prelungește automat pe o perioadă de un an.", deci în vigoare până la data de_, executarea acestuia fiind "obligatorie pentru părți".
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de apel, Curtea reține următoarele:
Într-adevăr, în cuprinsul art. 25 din Legea nr. 330/2009, s-a stabilit că pentru activitatea desfășurată personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare realizate în anul pentru care se face premierea.
Însă, ca urmare a adoptării Legii nr. 284/2010, prin art. 39 lit. w a fost abrogată în mod expres Legea nr. 330/2009.
Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor acestei legi.
Astfel, se constată că în mod corect instanță a respins acțiunea formulată de către reclamantă, având în vedere că la data la care premiul anual aferent anului 2010 ar fi fost scadent, conform art. 25 alin. 4 din Legea nr. 330/2009, respectiv în luna ianuarie 2011, erau deja aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010.
În cauză nu se poate reține retroactivitatea legii având în vedere că în luna ianuarie 2011, problema acordării premiului anual era reglementată prin Legea nr. 285/2010, lege în vigoare la acea dată.
Prin decizia nr. 115/_ a Curții Constituționale, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, reținându-se, pe de o parte, faptul că premiul anual nu este un drept fundamental, iar, pe de altă parte, că prin aceste dispoziții nu au fost încălcate: principiile neretroactivității legii și egalității de tratament, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, legiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.
De asemenea, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012), Curtea a statuat că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar și că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, așa încât nu este incident art. 41 din Constituție, care garantează salariaților dreptul la salariu.
Totodată, prin aceeași decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public și constituie un "bun" în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar dispozițiile de lege criticate prevăd în același timp doar modalitatea prin care statul urmează să își execute întru totul această obligație financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe. Așadar, Curtea Constituțională a concluzionat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată.
În ceea ce privește prevederile art. 36 lit. a din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar al jud. Maramureș pe anul 2008- 2009, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere faptul că, prin Legea nr. 330/2009, au fost abrogate dispozițiile art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, ce prevedeau posibilitatea personalului didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de contractul colectiv de muncă.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta B. R., domiciliată în Tg. L., str. Ț., nr. 9, jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 904 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr. _
, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 Septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR G.
D. G. S. -C. B. A. B.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: C. V.
