Sentința civilă nr. 15762/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 15762/2013

Ședința publică de la 28 Noiembrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.

Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar I. R. Grefier O. -R. L.

Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta U. V.

I. în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE C. SA și S. N. DE T. F. DE C. SA - S. DE T. F. DE

C., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Retine că prin acțiunea înregistrată la instanță la data de_, reclamanta U. V. -I. în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE TRANPORT F. DE C. "CFR C. " S.A. și S. N. DE T. F.

DE C. SA - S. DE T. F. DE C., a solicitat obligarea pârâtelor la plata actualizată cu indicele de inflație la data plății a sumelor reprezentând șase salarii de bază brute ca urmare a concedierii, actualizate cu rata inflației de la data scadenței până la data plății în temeiul art. 80 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 și la plata celui de-al treisprezecelea salariu pentru anul 2010, proporțional cu timpul lucrat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost angajată în cadrul pârâtelor până la data de_ când a fost disponibilizată în urma unor măsuri de concediere colectivă și că în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă nr.722/_ la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 trebuia să beneficieze conform art. 66 alin.4 lit. f și art. 80 alin.1 de șase salarii de bază brute cu titlu de compensații.

De asemenea, potrivit art. 30 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de Grup de Unități din T. uri F. nr. 2386/22006, prelungit ulterior prin două acte adiționale înregistrate la MMFPS cu nr. 370/_ si nr. 629/_ pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic după expirarea acesteia, personalul companiei era în drept să primească un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.

Reclamanta a mai arătat în cadrul acestui contract colectiv de muncă părțile au convenit ca salariații să beneficieze de aceste drepturi salariale și că angajatorul nu și-a respectat obligația de a le plăti, astfel că a fost nevoită să formuleze prezenta cerere. În drept au invocat prevederile CCM la nivel de unitate și la nivel de ramură transporturi.

În drept sunt invocate prevederile art. 58, art. 65, art. 67 si art. 69 lit.b din Codul Muncii, OG nr. 9/2010, contractul colectiv de muncă nr.722/_ la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar nr. 2386/22006, prelungit ulterior prin două acte adiționale înregistrate la MMFPS cu nr. 370/_ si nr. 629/_ .

Pârâtele, prin întâmpinarea formulată

, au solicitat respingerea acțiunii motivând că atât în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate cât si în actele adiționale încheiate la acesta nu există prevederi prin care salariații care sunt concediați din motive ce nu țin de persoana lor ca urmare a disponibilizării sau reorganizării unității, să beneficieze de salarii sau alte drepturi bănești compensatorii.

De asemenea, măsurile de protecție socială de care au beneficiat persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării SNTFC "CFR C. "; S.A. au fost stabilite prin OUG nr. 9/2010, ordonanță care a primit în special protecția salariaților CFR.

Pârâtele au mai arătat că potrivit prevederilor art. 247 din Codul Muncii, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior ( CCM ramură transporturi) se aplică doar în cazul în care la nivel de angajator nu există contractele colective de muncă. Prin urmare, raportat la prevederile art. 11 alin.1 lit.a din Legea nr. 130/1996 și cele ale art. 247 din Codul Muncii, atâta timp cât la nivelul său a existat un contract colectiv de muncă în vigoare, doar acesta produce efecte juridice.

În plus, însăși părțile semnatare ale Contactului colectiv de muncă nr. 722 unic la nivel de ramură transporturi au stabilit anumite limitări în ceea ce privește acordarea salariilor si altor drepturi bănești anumitor tipuri salariați (art. 9 alin.1 si alin.2).

În drept, sunt invocate prevederile art. 205 din NCPC, Legii nr. 130/1996, OUG nr. 9/2010, Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate si prevederile Codului Muncii.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 270 C.muncii.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Reclamanta a avut calitatea de salariată în cadrul societății pârâte SNTF de C. CFR C. SA până la data de_, la Regionala de T. F. de C. C. -N., astfel cum rezultă din Decizia nr. 400/_ emisă de angajator (f.7-8).

Conform dispozițiilor art. 30 alin.l din contractul colectiv de muncă (CCM) încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar pentru anii 2006 - 2008, prelungit prin Actul adițional înregistrat la M.M.F.P.S. - S.D.S. sub nr. 629/_ până la data de_, "pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv";.

De asemenea, instanța mai reține că potrivit aceluiași contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar, art. 80 alin.1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură a transporturilor nr.722/2008, "La desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, salariații vor primi, pe lângă celelalte drepturi la zi cuvenite pentru activitatea prestată și o plată compensatorie în valoare de minimum șase salarii de bază brute negociate";.

Potrivit art. 236 alin.4 din Codul Muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, contractele colective muncă au forță obligatorie, constituind legea părților, iar conform art. 243 alin.2 din Codul Muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care sunt vinovate de aceasta.

Totodată, instanța reține că dreptul instituit de art. 30 alin.1, respectiv 80 alin.1 din C.C.M. la nivel de grup de unități din transportul feroviar este un drept pur si simplu, astfel că acordarea sa nu este condiționată de producerea unui eveniment viitor și incert. In lipsa unui calcul efectuat de Consiliul de administratie cu consultarea reprezentantilor sindicatelor, acest drept salarial se acordă într-un cuantum minim, anume prevăzut în contractul colectiv de muncă (clasa 1 de salarizare).

Prin urmare, pârâta avea obligația să plătească reclamantei drepturile salariale prevăzute de art. 30 alin.1, respectiv 80 alin.1 din C.C.M la nivel de ramură.

Mai reține instanța că pârâta nu a făcut dovada că reclamanta ar fi fost sancționată disciplinar si astfel nu ar fi întrunite criteriile care condiționează acordarea drepturilor salariale prevăzute de art. 80 alin.1 din contractul colectiv de muncă în discuție.

Conform art. 236 al. 1 C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, contractul colectiv de muncă este obligatoriu. Conform art. 40 al. 2 lit. c) C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune, angajatorul are obligația să acorde

salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.

Nu pot fi reținute apărările pârâtelor care vizează inexistența drepturilor invocate de reclamantă, întrucât actul adițional la care acestea fac referire a fost înregistrat la DMPS a Municipiului B. la data de_, dată la care drepturile salariale pretinse erau deja exigibile. Primirea acestor apărări ale pârâtelor ar înfrânge principiul constituțional al neretroactivității legii. De asemenea, instanța constată că un contract colectiv de muncă încheiat la un nivel superior cuprindea clauze prin care erau consacrate drepturile salariale pretinse de reclamanți și de intervenient prin prezenta acțiune.

Instanța constată că plata drepturilor anterior arătate nu este condiționată de desfășurarea ori finalizarea vreunei negocieri, nefiind o obligația stipulată sub condiție suspensivă, fiind deci o obligație pură și simplă, neafectată de modalități. Astfel, sumele ce trebuie acordate, fiind deci stabilite imperativ, se situează cel puțin la nivelul clasei I de salarizare. Prin urmare, în lipsa negocierii, suma se acordă în cuantumul său minim deoarece printr-o eventuală negociere nu s-a reușit creșterea cuantumul acestei sume peste nivelul minim stabilit de către părți. Profitul societății în anul de referință este irelevant pentru existența și executarea obligației.

Prin urmare, acest contract la nivel de ramură este aplicabil pârâtei și este obligatoriu pentru aceasta, iar modificarea art. 9 alin.1 si 2 al CCM de la nivelul CNCF CFR SA în sensul că părțile vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor surse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare nu are nici un efect juridic deoarece acest contract colectiv încheiat la un nivel inferior celui de la nivelul ramurii de activitate nu poate contraveni acestuia din urmă, astfel că orice prevedere contrară contractului colectiv de la nivelul ramurii rămâne fără nici un efect.

Pentru aceste considerente, în baza art. 236 al. 1 C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, art.40 al.2 lit.c) C.muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune, va admite acțiunea formulată și va obliga pârâții să plătească reclamantei salariul suplimentar pentru anul 2010 (proporțional cu perioada lucrată) echivalent cu un salariu de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, în funcție de perioada lucrată și plata a șase salarii de bază brute cu titlu de salarii compensatorii.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta U. V. I., CNP2560401124033, cu domiciliul în G., str. V. nr. 2, ap. 16, jud. C. și domiciliul procesual ales in C. -N., B-dul 21 D. 1989, nr. 62, ap. 8, jud.

C., în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE C.

S.A. B.

cu sediul în B., B-dul D. G. nr.38, sector 1 și S. N. DE T. F. DE C. S.A. - S. DE T. F. DE C. C.,

cu sediul în C. -N., Piața A. I. nr. 19, jud.C. și în consecință:

Obligă pârâta, la plata către reclamantă a 6 salarii de bază brute cu titlu de salarii compensatorii ca urmare a concedierii colective la inițiativa angajatorului, sume actualizate potrivit indicelui de inflație la data plății.

Fără cheltuieli de judecată. Definitivă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Cluj.

Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

E. B.

Asistent judiciar,

C. -E. P.

Asistent judiciar,

I. R.

Grefier,

O. -R. L.

Red.EB/VAM 5 ex./_

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 15762/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă