Sentința civilă nr. 3298/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3298/2013
Ședința publică din data de 17 decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. I. S. - judecător GREFIER: M. D.
Cu participarea asistenților judiciari:
M. V. C. SA L.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta U. J. a S. L. din Î. B. -N. în numele membrului de sindicat P. D. împotriva pârâților P. C.
B., C. J. B. -N.,
având ca obiect drepturi bănești - premiu anual. La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită:
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că acest termen de judecată a fost acordat pentru dezbaterea cauzei în fond și depunerea de note scrise, dar niciuna dintre părți nu au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată;
Prin acțiunea civilă, scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar înregistrată la nr. de mai sus, reclamanta U. J. a S. L. din Î. în numele și pentru membrul de sindicat P. D. au chemat în judecată pe pârâții P. C. B., C. J. B. -N., solicitând obligarea unității școlare pârâte la plata premiului anual aferent anului 2010, sumă actualizată cu rata inflației la data plății efective; obligarea pârâtului de rândul 2 la asigurarea finanțării pentru plata sumei solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul plătit din fonduri publice, beneficiază de un premiu anual acordat pentru activitatea desfășurată în timpul anului 2010 sau proporțional cu activitatea lucrată, egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz. În cazul personalului care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate. Dreptul la premiul anual este un drept de natură salarială, acordat pentru activitatea desfășurată, exceptând situațiile de prestare de activități profesionale necorespunzătoare, de sancționare disciplinară.
Învederează că aceste dispoziții au fost abrogate de art. 39 pct. w) din Legea nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011 iar prin Legea nr. 285/2010, în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut la articolul 8, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. Deși prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului anual pe anul 2010 nu se mai acordă cu începere din 1 ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011, s-a subliniat faptul că dreptul era deja câștigat în anul 2010, chiar dacă plata acestuia s-a amânat pe anul 2011.
Premiul anual solicitat poate fi considerat "un bun"; în sensul Convenției europene, membrul de sindicat beneficiari bucurându-se de "speranța legitimă"; a realizării acestui drept de natură salarială. La data abrogării dispoziției legale, 1 ianuarie 2011, în patrimoniul membrilor de sindicat s-a născut deja o creanță suficient de bine stabilită și nu un simplu drept eventual. Prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a realizat o privare de dreptul la plata premiului anual, fiind încălcat dreptul la respectarea bunurilor beneficiarilor, drept consacrat de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană, prioritar în aplicare față de legile interne.
C. local și primarul asigură finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, având obligația asigurării sumelor necesare plății premiului anual în bugetul unității de învățământ angajatoare.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 112 C.proc.civ., art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii, art. 211 din Legea nr. 62/2011, art. 11, art. 20 din Constituție, art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană, art. 17 din Declarația universală a drepturilor omului, art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Pârâtul C. J. B. N., legal citat, nu și-a delegat reprezentant în instanță, dar a depus întâmpinare
, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând în cuprinsul întâmpinării că, în conformitate cu prevederile art.100, alin.3 din Legea nr.1/2011 a Educației Naționale ,,Palatele și cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor școlare,, și, în conformitate cu dispozițiile art.11, alin.2 ,,Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele copiilor și elevilor, cluburile sportive școlare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,,.Susține pârâtul că, potrivit acestor dispoziții legale, nu justifică calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, fiindu-i aplicabile doar prevederile art.110 din Legea nr.1/2011.
Pârâtul P. C., legal citat, a formulat și depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În motivare s-a arătat că în fapt, reclamantul este (sau a fost) angajat al pârâtului, că prin art.25 din Legea nr.330/2009 era stipulată acordarea premiului anual, însă prevederile acestei legi au fost abrogate prin art.39 lit.w din Legea nr.294/2010. Arată că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.8 din Legea nr.285/2010, care a prevăzut că sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea în salariul/solda/indemnizația de bază, astfel că legiuitorul a modificat doar modalitatea de acordare a acestuia.
Examinând, în prealabil în conformitate cu art. 248 NCPC, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. J. B. N.
, tribunalul apreciază această excepție ca fiind fondată,urmând a o admite.
Susținerile pârâtului C. J. B. N., cuprinse în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei sunt pertinente, conform art. 167 pct. 18 din Legea nr. 84/1995 finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării și nu din bugetul C. ui J. .
În același timp dispozițiile din Legea nr.1/2011 prevăd de asemenea, că finanțarea P. ui C.
B. N., unitate pârâtă angajatoare a membrului de sindicat, aceasta este în sarcina fostului MECTS, actualmente Ministerul Educației Naționale, conform prevederilor art.11,al.2) și art.111 al.3), pârâtului C. J. B. N. fiindu-i aplicabile doar prevederile art.110 al.3) din același act normativ, și care instituie în sarcina sa obligația de finanțare a cheltuielilor altor tipuri de unități școlare preuniversitare, dar nu acelea ale P. ui C. B. N. .
Raportat la dispozițiile legala arătate mai sus, tribunalul conchide că nici în anul 2010, pentru care se solicită acordarea premiului anual, nici la momentul pronunțării hotărârii, pârâtul C.
J. nu avea obligația de finanțare a pârâtului P. ui C. B., motiv pentru care se va admite excepția lipsei calității procesual-pasive a acestui pârât, iar acțiunea urmează a fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului
, tribunalul reține faptul că membrul de sindicat face parte din rândul personalului plătit din fonduri publice, care în anul 2010 și-a desfășurat activitatea în cadrul unității școlare pârâte.
Prin articolul 25 alin.1 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, modificată și completată, s-a prevăzut că personalul salarizat potrivit acestui act normativ beneficiază, pentru activitatea desfășurată, de un premiu anual, egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, iar potrivit alin.4 al aceluiași articol, plata acestui premiu anual se realiza începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acorda premiul.
Legea nr. 330/2009 a fost abrogată în mod expres, prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010, lege care a intrat în vigoare de la data de 01 ianuarie 2011, cu excepția art. 34 și 35 care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.
Pentru salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată Legea nr.285/2010, în vigoare începând din data de 01 ianuarie 2011, lege care, la art. 8 prevede că: "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.
Așadar, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, modificând prin această reglementare modalitatea de plată a premiului anual aferent anului 2010, aceasta fiind transformată într-o executare succesivă, iar sumele corespunzătoare dreptului s-au regăsit în majorările salariale acordate personalului din sectorul bugetar potrivit dispozițiilor art.1 din Legea 285/2010.
Conformitatea acestor dispoziții legale cu normele din Legea fundamentală și Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la principiul neretroactivității legii și protecția dreptului de proprietate privată a fost constatată de Curtea Constituțională, care prin decizii succesive, respectiv decizia nr.1165/2011, nr.115/2012 și nr.395/2012 a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate angajaților din sistemul bugetar prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, legiuitorul fiind în drept să le instituie, să prevadă condițiile și criteriile de acordare, să le modifice, suspende sau chiar să le anuleze, singura condiție de ordin constituțional fiind aceea ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică.
Cu referire la beneficiul premiului anual pe anul 2010, Curtea Constituțională a constatat că acesta reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său și constituie un "bun"; în sensul Convenției, iar prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 a fost modificată doar modalitatea de acordare a acestor sume, anume, eșalonat și succesiv, prin creșterea în mod corespunzător a cuantumului salariului sau indemnizației de bază.
În acest context, tribunalul reține faptul că membrul de sindicat au primit în anul 2011 majorări salariale conform art.1 alin.1 și 2 din Legea nr. 285/2010, astfel că prin această lege, legiuitorul a modificat doar modalitatea de executare, fără a fi afectat cuantumul și întinderea creanței.
Deși se constată că nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că, fiind o lege cadru, nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție, lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale, iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată și de eventualele sancțiuni disciplinare suportate, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus în mod efectiv în salariul de bază, ci reflectă intenția legiuitorului să asigure un tratament egal tuturor persoanelor, prin eliminarea, începând cu anul 2011, a premiului anual.
Prin urmare art.1 din Protocolul 1 din CEDO, invocat, nu poate fi apreciat ca incident în cauză, pentru că membrilor de sindicat nu li s-au adus o atingere dreptului de proprietate, premiul anual din anul 2010, fiind inclus în majorarea salarială de 15% acordată în anul 2011.
Prin decizia nr. 115/_ a Curții Constituționale, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, invocată în cauză de către reclamantă, reținându-se, pe de o parte, faptul că premiul anual nu este un drept fundamental iar, pe de altă parte, prin aceste dispoziții nu au fost încălcate principiile neretroactivității legii și egalității de tratament, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, legiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.
Ca atare, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nu poate fi acordat întrucât nu există temei legal pentru acordarea acestui drept,
sumele aferente acestuia fiind incluse în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010.
În sensul celor anterior reținute s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fost chemată să realizeze interpretarea unitară a dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a faptului că în practica judiciară s-au pronunțat soluții diferite. Astfel, în ședința din 18 noiembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 16/2013 având ca obiect soluționarea unui recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a pronunțat Decizia nr. 21, în sensul că a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art.1 din Legea nr.285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.
Prin urmare, acțiunea privind obligarea pârâtului P. C. la plata distinctă a sumei aferentă premiului anual pentru anul 2010 după abrogarea expresă a dispozițiilor art.25 din Legea nr.330/2009 este neîntemeiată, motiv pentru care, în baza considerentelor de fapt și de drept arătate se impune a fi respinsă ca atare.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr.
304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul C. J. B.
N.
,cu sediul în B., str.P. P. R. ,nr.1, jud.B. N., și în consecință respinge acțiunea față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta U. J. a S. L. din Î. cu sediul în B., strada A. O. nr. 3, județul B. -N. în numele și pentru membrul de sindicat P. D. , CNP 1. împotriva pârâtului P. C. cu sediul în B., strada F. nr.3-5, județul B. -N. .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul B. -N. . Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. I. S. M. D.
cu votul consultativ al asistenților judiciari,
M. V. C. SA L.
Red/Dact.-BISz//MVC/_
