Sentința civilă nr. 5015/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 5015/2013
Ședința publică de la 21 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.
Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar I. R. Grefier A. -L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta N. G. împotriva pârâtelor C. N. G. B. C. -N.
, C. LOCAL AL M. C. -N., având ca obiect drepturi bănești La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, iar instanța invoca din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune și reține cauza in pronunțare pe această excepție.
INSTANȚA
Retine că prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta N.
G. a chemat în judecată pe pârâții C. N. "G. BARIȚIU"; și C. Local al M. C. -N. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să o oblige pe pârâta de rd.l să îi plătească prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază pentru anul scolar 2008-2009 actualizată cu indicele de inflație până la data efectivă a plății și să fie obligat pârâtul de rd.2 să aloce fondurile necesare plății drepturilor sale salariale, obiect al prezentei cauze, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiuni sale reclamanta arată că personalul didactic de predare si personalul didactic auxiliar a fost salarizat conform prevederilor Legii 128/1997 care prevedea printre altele la art. 50 alin.12 si art. 146 că beneficiază de premii si alte drepturi bănești prevăzute de lege atât acestui act normativ cât și prevederilor cuprinse în art.59 alin.l-5 și art. 145 alin.l-3 din Codul Muncii.
Reclamanta tine de asemenea să învedereze instanței că, prin art.29 alin.4 și art. 37 lit.g din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de ramură
Invățământ 2007-2008, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei si Egalității de Sanse, sub nr. 596/_, se prevede că "indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel putin 10 zile înainte de plecare în concediul de odihnă"; și faptul că prima de vacanță se acordă din veniturile proprii odată cu indemnizația de concediu, în condițiile legii.
Acordarea drepturilor solicitate se fundamentează atât pe prevederile art. 8 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel national pe anii 2007- 2010 cât și pe disp.art. 241 alin.l din Codul Muncii care arată că în raporturile de muncă dintre angajat si angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu in contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale și că, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați.
Raportat la prevederile legale anterior menționate, coroborate cu prev.art.11 alin.l lit.a,c si d din Legea 130/1996 a Contractelor colective de muncă, se desprinde cu claritate ideea că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie, obligația principală a angajatorului este aceea de plata salariului, a contraprestației pentru munca indeplinită de salariat.
In drept sunt invocate prevederile art. 145,art. 165, art. 241 alin.l. art. 243, art. 269 alin.l și art. 283 alin.l lit.c din Codul Muncii, art.8 alin.2 si art. 59 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel national pe anii 2007-2010.
Pârâtul C. Local al municipiului C. -N. desi legal citat nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele dosarului, tribunalul constată următoarele:
Reclamanta a înregistrat prezenta acțiune la data de_ solicitând plata primei de vacanță pentru anul scolar 2008-2009, primă care ar fi trebuit să fie plătită până la data de_ .
În această situație, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune având în vedere prevederile art. 268 alin.1 lit.c din Codul Muncii.
Potrivit dispozițiilor art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997-Statutul Personalului Didactic- personalul didactic beneficia de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.În această ordine de idei, Contractul colectiv de muncă la nivel ramură învățământ a prevăzut, prin art.37 lit.g, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu, primă care se acorda odată cu indemnizația de concediu.
Cum, în cauză nu a intervenit nici o cauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță,astfel încât să se pună problema suspendării cursului prescripției extinctive,tribunalul apreciază că pentru perioada indicată în acțiune dreptul reclamantului de a solicita contravaloarea primei de vacanță este prescris potrivit prevederilor art.166 din vechiul Cod al muncii sub imperiul căruia s-a născut dreptul la acțiune.
Analizând cu precădere excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de instanță din oficiu, instanța reține că potrivit prevederilor art. 29 alin. 4 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel național pe anii 2007-2010, prima
de vacanță urma să se acorde odată cu indemnizația de concediu, respectiv cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu.
Întrucât concediul de odihnă al reclamantei trebuia să fie efectuat în perioada iulie-august 2009, iar acțiunea a fost introdusă la data de_, potrivit prevederilor art. 268 alin. 1 lit. c din Codul Muncii instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată din oficiu și va respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanta NOVAESCU G. în contradictoriu cu pârâții C. N. "G. BARIȚIU"; C. - N. și C. LOCAL AL M. C. -N. .
Față de cele ce preced, instanța în temeiul art. 268 alin.1,lit.c din Codul Muncii urmează să respingă acțiunea formulată de reclamant ca fiind prescrisă raportat la calendarul de desfășurare a anului școlar menționat în acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de instanță din oficiu.
Respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanta N. G., dom. în C. -N., str. Gh.D. nr.20, jud.C. în contradictoriu cu pârâții C.
N. "G. B. "cu sediul în C. -N., str. E. I. nr. 10, jud.C. si C. LOCAL AL M. C. -N., cu sediul în C. -N., str. M. nr.- 1-3, jud.C. .
Definitivă.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 21 Martie 2013.
Președinte,
E. B.
Asistent judiciar,
C. -E. P.
Asistent judiciar,
I. R.
Grefier,
A. -L. C.
Red.EB Tehnored.VAM 4 ex./_
