ASOCIAŢIE. CU SCOP NEPATRIMONIAL. OBIECT DE ACTIVITATE. DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI DE CULT.
| Comentarii |
|
Asociaţiile şi fundaţiile au libertatea de a desfăşura orice activităţi cu caracter religios, dar nu activităti specifice cultelor religioase, care sunt guvernate de Decretul-legenr. 177/1948.
în speţă, pentru a desfăşura activităţile pe care şi le propun în statut, membrii asociaţiei ar trebui să se constituie ca şi cult religios. în condiţiile în care se constată eludarea dispoziţiilor legale privind acordarea personalităţii juridice, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este lipsită de temei legal şi a fost dată cu încălcarea legii.
(Secţia civilă, dec. nr. 1485 din 3 mai 2000).
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 98 Asociaţie/l 999, pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, petenţii S.D., B.G. şi L.P. au solicitat acordarea personalităţii juridice şi înscrierea în Registrul Persoanelor Juridice a Asociaţiei “Comunitatea Creştinilor - Mişcare pentru înnoire religioasă” Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 174/ 26.04.1999, a respins ca neîntemeiată cererea.
S-a reţinut în esenţă că nu sunt îndeplinite cerinţele legii, faţă de prevederile art. 32, alin. 2, art. 34 pct.5 şi 6 din Legea nr. 21/19241) şi anume că patrimoniul este insuficient, faptul că nu sunt prevăzute în statut organele de control ale Asociaţiei, lipseşte dovada sediului, precum şi răspunsul Secretariatului de Stat pentru Culte, care a comunicat că nu are competenţă să avizeze favorabil acordarea personalităţii juridice pentru Asociaţie, deoarece aceasta îşi propune să desfăşoare activităţi specifice cultelor religioase, ori înfiinţarea cultelor se face după o altă procedură legală.
Soluţia instanţei de fond a fost infirmată prin decizia civilă nr. 288/18 noiembrie 1999 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, prin care s-a admis apelul formulat de petentă şi s-a schimbat în tot sentinţa, în sensul că s-a admis cererea introductivă şi s-a acordat personalitate juridică Asociaţiei, cu sediul în Bucureşti, Sector 5.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că petenta a depus la dosar actul adiţional de modificare a statutului privind organele de control ale Asociaţiei, precum şi dovezile privind sediul şi completarea patrimoniului.
Cu privire la răspunsul Secretariatului de Stat pentru Culte, s-a reţinut punctul de vedere al acestuia, în sensul că nu are competenţa să avizeze favorabil acordarea personalităţii juridice.
împotriva acestei din urmă decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Secretariatul de Stat pentru Culte.
Parchetul critică soluţia instanţei de apel, pentru următoarele motive:
1. Din actele constitutive ale Asociaţiei lipsesc unele elemente obligatorii, cum ar fi numele şi contribuţia materială a fondatorilor, persoanele care formează consiliul de administraţie şi comisia de control etc.
2. Asociaţia nu poate dobândi personalitate juridică decât în momentul obţinerii avizului ministerului de resort în competenţa căruia cade activitatea pe care înţelege să o desfăşoare.
3. Patrimoniul Asociaţiei, în cuantum de 5 milioane lei, este pur formal şi insuficient pentru a acoperi măcar parţial scopul pe care şi-l propune Asociaţia.
4. Prevederile din Statut cu privire la scopul Asociaţiei au caracter generic, neputându-se aprecia dacă se urmăreşte înfiinţarea unei asociaţii sau a unui cult religios.
Recursul Parchetului este fondat.
în privinţa primului motiv, se constată că actul constitutiv şi statutul asociaţiei nu cuprind elementele obligatorii prevăzute de lege, cum ar fi contribuţiile materiale ale fondatorilor, numele persoanelor ce formează comisia de control, menţiuni privind profesia membrilor, patrimoniul iniţial, cuantumul cotizaţiilor.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, şi acesta este întemeiat.
Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 21/1924, Asociaţia nu poate dobândi personalitate juridică decât cu îndeplinirea anumitor condiţii de fond şi de formă, printre care şi obţinerea avizului ministerului de resort, în competenţa căruia cade activitatea pe care vrea să o desfăşoare.
Din interpretarea textului de lege, reiese că obţinerea acestui aviz este o condiţie obligatorie a acordării personalităţii juridice.
Cel de-al treilea motiv se referă la patrimoniul Asociaţiei.
Se constată că fondul de constituire în cuantum de 5.000.000 lei este total insuficient, el neputând acoperi nici parţial scopurile propuse, cum ar fi organizarea de simpozioane, amenajarea unor spaţii pentru desfăşurarea activităţilor de sprijinire etc.
Aşa se explică prevederile art. 72 din Legea nr. 21/ 1924 în sensul că actul de constituire al fundaţiei este nul de drept şi nu se poate recunoaşte calitatea de persoană juridică, dacă printre alte condiţii nu se creează de la început un patrimoniu corespunzător.
Referitor la scopul Asociaţiei (ce face obiectul celui de-al patrulea motiv de recurs), în art. 4 din Statut se arată că Asociaţia îşi propune “desfăşurarea unor activităţi cultice specifice”, or, aceste activităţi nu pot fi desfăşurate de asociaţii sau fundaţii constituite conform Legii nr. 21 /1924, ci numai de culte religioase este Decretul nr. 177/1948, în vigoare.
Asociaţiile şi fundaţiile au libertatea de a desfăşura orice activităţi cu caracter religios, dar nu activităţi specifice cultelor religioase, care sunt guvernate de altă lege.
Pentru a desfăşura activităţile pe care şi le propun în art. 4 din statut, membrii asociaţiei ar trebui să se constituie ca şi cult religios.
în condiţiile în care se constată eludarea dispoziţiilor legale privind acordarea personalităţii juridice, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este lipsită de temei legal şi a fost dată cu încălcarea legii.
Faţă de cele ce preced, recursul Parchetului este fondat şi va fi admis, decizia Curţii de Apel Bucureşti, va fi cazată şi se va respinge apelul formulat de petentă, menţinându-se sentinţa Tribunalului Bucureşti.
Cu privire la recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Culte, se constată că este nul pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 302 C. proc. civ., recursul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii, or, Secretariatul de Stat pentru Culte n-a depus motivele de recurs la Curtea de Apel Bucureşti aşa cum prevede textul de lege menţionat, ci la Curtea Supremă de Justiţie.
De aceea, faţă de cele ce preced recursul Secretariatului de Stat pentru Culte se va constata nul.
| ← CONTESTATIE ÎN ANULARE ÎNTEMEIATĂ PE DISPOZIŢIILE ART- 386... | HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ- SEMNARE DE UN NUMĂR MAI MARE DE... → |
|---|
