CSJ. Decizia nr. 225/2001. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.225
Dosar nr.3666/2001
Şedinţa publică din 17 ianuarie2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpaţii N.V., N.C., N.N., N.Gh., Gh.C.L., Gh.Gh. şi părţile civile Gh.E. şi Gh.E. împotriva deciziei penale nr.345 din 19 iulie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti.
S-au prezentat recurenţii inculpaţi N.V., aflat în stare de arest, asistat de avocat T.I. apărător desemnat din oficiu, recurenţii inculpaţi N.C., N.N. şi N.Gh., toţi aflaţi în stare de arest, asistaţi de avocat Ţ.A., apărător ales, recurenţii inculpaţi Gh.Gh. şi Gh.C.L., asistaţi de avocat B.A., apărător ales.
Au fost prezenţi recurenta parte civilă Gh.E. şi moştenitorii recurentei părţi civile Gh.E., numitele Gh.F. şi Gh.Ş.
Au lipsit: recurenta parte civilă Gh.E., care este decedată, moştenitorii acesteia, Gh.L. şi Gh.A.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Recurenta parte civilă Gh.E., având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi obligarea inculpaţilor la plata contravalorii autoturismuluipe care l-au avariat, în sumă de 30.000.000 lei şi a daunelor morale în sumă de 100.000.000 lei.
Moştenitorii recurentei părţi civile Gh.E. au solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumei de 100.000.000 lei despăgubiri civile şi 50.000.000 lei daune morale.
Apărătorul inculpatului N.V. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi achitarea acestuia, în temeiul art.11 pct.2 lit.a, raportat la art.10 lit.d din Codul de procedură penală pentru infracţiunile de încăierare şi distrugere.
Apărătorul a pus concluzii de respingere a recursurilor părţilor civile.
Apărătorul inculpaţilor N.C., N.N. şi N.Gh. a susţinut motivele de recurs, astfel cum au fost formulate în scris şi depuse la dosar, solicitând admiterea recursurilor în sensul în care au fost susţinute.
Cu privire la recursurile părţilor civile a solicitat respingerea lor ca nefondate.
Apărătorul inculpaţilor Gh.Gh. şi Gh.C.L. a solicitat admiterea recursurilor, casarea deciziei atacate şi menţinerea hotărârii primei instanţe.
Cu privire la recursurile părţilor civile, a pus concluzii de respingere ca nefondate.
Procurorul a pus concluzii de admitere a recursurilor declarate de părţile civile, solicitând respingerea ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpaţi.
Inculpatul N.V., în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susţinerile apărătorului său.
Inculpaţii N.C. şi N.N., având pe rând cuvântul, a arătat că este de acord cu susţinerile apărătorului lor.
Inculpaţii Gh.Gh., Gh.C.L. şi N.Gh., având pe rând cuvântul, au arătat că sunt de acord cu susţinerile apărătorilor lor.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Prahova, prin sentinţa penală nr.348 din 10 noiembrie 2000, a condamnat pe inculpaţii:
1 – Gh. C.L. la 5 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de încăierare prevăzutăde art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a din Codul penal;
2 – Gh.Gh. la 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a din Codul penal şi la 2 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire prevăzută de art.180 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a din acelaşi cod, dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare;
3 – N.V. la 5 milioane lei amendă pentru infracţiunea de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a şi 73 lit.b şi art.74 şi 76 din Codul penal şi la 5 milioane lei amendă pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din acelaşi cod, dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 5 milioane lei amendă;
4 – N.Gh. la 5 milioane lei amendă pentru infracţiunea de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din Codul penal şi la 5 milioane lei amendă pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din acelaşi cod, dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 5 milioane lei amendă;
În temeiul art.81 din Codul penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor Gh.Gh. şi Gh.C., stabilindu-se un termen de încercare de 2 ani şi 5 luni pentru primul şi 2 ani şi 6 luni pentru cel de al doilea inculpat.
5 – N.C. la 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art.174 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.a şi art.74 şi 76 din Codul penal, la 5 milioane lei pentru infracţiunea de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din Codul penal, la 2 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire prevăzută de art.180 alin.2 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din Codul penal şi la 5 milioane lei amendă pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din acelaşi cod.
S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b şi e din Codul penal;
6 – N.N. la 5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art.174 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din Codul penal şi la două pedepse de câte 5 milioane lei amendă pentru infracţiunile de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din Codul penal şi distrugereprevăzută de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 din acelaşi cod.
S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b şi e din Codul penal.
A fost menţinută starea de arest a ultimilor doi inculpaţi şi s-a dedus timpul arestării preventive de la 29 noiembrie 1999, la zi.
Inculpaţii N.Gh., N.N., N.C. şi N.V. au fost obligaţi la 10.000.000 lei despăgubiricivile – reprezentând contravaloarea distrugerii autoturismului – către partea vătămată Gh.E.
Inculpaţii N.N. şi N.C. au fost obligaţi la 15.000.000 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de înmormântare, către partea civilă Gh.E.
Inculpatul N.C. a fost obligat la 5.000.000 lei către Gh.Gh. şi la 2.000.000 lei către Gh.C.L. cu titlu de despăgubiri civile.
Inculpatul Gh.Gh. a fost obligat la 1.000.000 lei despăgubiri civile şi 2.000.000 lei despăgubiri pentru daune morale către partea civilă N.Gh.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În anul 1998, inculpatul N.V. a împrumutat o sumă de bani de la Gh.F., pe care urma să o restituie în termen de 6 luni, împreună cu o dobândă mare. În mod repetat, N.V. şi familia sa au solicitat familiei Gh. amânarea termenului scadent, întocmind şi o chitanţă prin care garantau împrumutul cu imobilul constând în casa părintească situată în Ploieşti, str.Bratocea nr.19. În luna septembrie 1999, pentru că banii nu fuseseră restituiţi, familia Gh. a solicitat celor din familia N. să le cedeze imobilul şi încă o sumă de bani, pentru a stinge datoria. Fraţii N.V. şi Gh. au refuzat, pe motiv că imobilul aparţine tuturor fraţilor fiind moştenire de la părinţi şi având o valoare sentimentală, promiţându-le totuşi celor din familia Gh. că le vor restitui împrumutul, deşi nu au făcut nimic în acest sens.
Pe data de 19 septembrie 1999, pentru a tranşa în mod definitiv litigiul, inculpatul Gh.Gh. s-a deplasat împreună cu fiii săi Gh.F. şi Gh.C.-C. la domiciliul lui N.V., care a amânat luarea unei decizii sub pretext că trebuie să se sfătuiască cu fraţii săi şi să revină a doua zi, pe 20 septembrie 1999, pe strada Radu de la Afumaţi, pentru a clarifica problema.
La această dată, pe strada Radu de la Afumaţi s-au adunat toţi membrii familiei N., aşteptând venirea celor din familia Gh.. În jurul orei 14,00, au sosit victima Gh.N.Gh. împreună cu fiul său Gh. Gh.Gh.şi nepoţii săi Gh.C.-C. şi Gh.F., care au intrat în curtea familiei N.
Aici a avut loc o discuţie între cele două tabere, deoarece familia N. a refuzat categoric să le permită celor din familia Gh. să preia imobilul în contul datoriei, discuţie ce a degenerat în ceartă şi insulte precum şi ameninţări, cei din familia N. devenindagresivi.
În acest moment, cei patru din familia Gh. au ieşit în stradă, au luat din maşini bâte şi lanţuri, astfel că între cele două tabere a avut loc o încăierare cu loviri reciproce, iar la un moment dat Gh. M.Gh. a fost lovit cu cuţitul în abdomen de N.N. şi cu o rangă în cap de N.C., suferind leziuni în urma cărora a decedat.
În ce priveşte locul unde s-a produs lovirea victimei de către cei doi inculpaţi, instanţa de fond a reţinut că nu se poate stabili dacă a fost în curtea imobilului sau în stradă, motiv pentru care dubiul a fost interpretat în favoarea inculpaţilor, fapta lor fiind încadrată în infracţiunea de omor prevăzută de art.174 din Codul penal. Totodată, în favoarea inculpaţilor a fost reţinută circumstanţa atenuantă aprovocării prevăzută de art.73 lit.b din Codul penal, dar şi agravanta prevăzută de art.75 lit.a din acelaşi cod (participarea a 3 sau mai multe persoane la comiterea infracţiunilor), inclusiv la infracţiunea de încăierare.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, inculpaţii N.N., N.C., N.Gh., Gh.C.L. şi Gh.Gh., precum şi părţile civile Gh.E. şi Gh.E.
După completarea probelor administrate de prima instanţă, Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia penală nr.345 din 19 iulie 2001, a admis apelurile parchetului şi ale inculpaţilor, extinzând efectele acestuia şi cu privire la inculpatul N.V. (neapelant), a casat în parte hotărârea de fond şi a înlăturat din încadrarea juridică privind infracţiunea de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 Cod penal agravanta prevăzută de art.75 lit.a din acelaşi cod. Totodată, a înlăturat dispoziţiile art.81 şi art.83 Cod penal – privind suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor Gh.Gh. şi Gh.C.L. Apoi, înlăturând dispoziţiile art.33 lit.a şi 34 lit.e Cod penal în ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor N.C. şi N.N., a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de omor din art.174 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b şi art.74 şi 76 Cod penal în art.174, 175 lit.i cu aplicarea art.73 lit.b şi art.74 şi 76 Cod penal şi a condamnat pe fiecare inculpat la câte 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b şi e Cod penal. Aplicând din nou dispoziţiileart.33 lit.a şi 34 lit.e Cod penal cu privire la pedepsele aplicate pentru faptele săvârşite în concurs real de inculpaţii N.N. şi N.C., a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b şi c Cod penal.
În sfârşit, a respins apelurile părţilor civile Gh.E. şi Gh.E., menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a motivat, în esenţă, că, din ansamblul probelor administrate rezultă că fapta de omor s-a consumat pe stradă, deci în loc public, ceea ce face incidentă dispoziţia prevăzută de art.175 lit.i din Codul penal, iar dispoziţiile art.75 lit.a din acelaşi cod nu pot fi reţinute deoarece participarea unui număr mare de persoane (3 sau mai multe) la săvârşirea infracţiunii de încăierare este specifică acestei infracţiuni.
Referitor la apelurile părţilor civile s-a arătat că prima instanţă a stabilit corect despăgubirile materiale, în raport cu probele administrate şi a ţinut seama de conduita victimei şi a celorlalţi participanţi din familia Gh. care, practic,au declanşat conflictul.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs părţile civile Gh.E. şi Gh.E. şi inculpaţii N.V., N.C., N.N., Gh.C.L., Gh.Gh. şi N.Gh.
Întrucât partea civilă Gh.E. a decedat în cursul soluţionării recursului, în cauză au fost introduşi moştenitorii acesteia, respectiv Gh.L., Gh.A., Gh.F. şi Gh.Ş., care au solicitat obligarea inculpaţilor N. la plata unor despăgubiri civile de 100.000.000 lei şi a unor daune morale de 50.000.000 lei. Partea civilă Gh.E. a solicitat despăgubiri materiale – constând în distrugerea autoturismului – în sumă de 20.000.000 lei şi daune morale de 100.000.000 lei.
Inculpaţii N.C. şi N.N. au arătat că faptele s-au petrecut în curtea casei lor, astfel că încadrarea juridică a infracţiunii de omor a fost corect stabilită de instanţa de fond. Aceşti inculpaţi, precum şi inculpatul N.Gh. au mai cerut să se dispună achitarea lor întrucât au săvârşit faptele în legitimă apărare, învederând că, oricum, pedepsele aplicate sunt prea severe. La fel, inculpatul N.V. a solicitat să fie achitat pentru săvârşirea infracţiunilor de încăierare şi distrugere, susţinând că nu a participat la săvârşirea acestora.
La rândul lor, inculpaţii Gh.C.L. şi Gh.Gh. au cerut casarea hotărârii pronunţată în apel şi menţinerea sentinţei instanţei de fond prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepselor aplicate lor.
Recursurile sunt nefondate.
Starea de fapt a fost corect stabilită de instanţa de apel care administrând noi probe testimoniale (declaraţiile martorilor D.G. şi S.N.) şi reaudiind o parte din martorii din lucrări a statuat că, deşi conflictul între cele două familii s-a declanşat în imobilul situat în str.Radu de la Afumaţi, violenţele reciproce şi lovirea victimei Gh. M.Gh. s-a petrecut în stradă, deci într-un loc public,ceea ce justifică aplicarea dispoziţiilor art.175 lit.i din Codul penal.
Nici legitima apărare nu poate fi reţinută la cererea inculpaţilor N.C., N.N. şi N.Gh. care, la venirea celor din familia Gh. erau pregătiţi pentru o confruntare violentă întrucât aveau la îndemână cuţite, răngi metalice şi pietre, instrumente folosite dealtfel la lovirea victimei Gh. M.Gh., aceasta decedând ca urmare a leziunilor suferite.
În contextul producerii faptelor, a gravităţii acestora şi a modului de participare a fiecărui inculpat la săvârşirea infracţiunilor, pedepsele aplicate au fost just individualizate, instanţa de apel respectând criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Tot aşa, despăgubirile civile au fost corect stabilite în raport cu probele administrate şi cu pagubele efectiv produse.
Astfel, părţii civile Gh.E. i s-a acordat suma de 10 milioane lei reprezentând contravaloarea distrugerilor aduse autoturismului proprietatea sa (parbriz, lunetă şi geam lateral dreapta spate), iar părţii civile Gh.E. (soţia victimei) suma de 15 milioane lei reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirea şi înmormântarea victimei, ţinându-se seama şi de culpa acesteia din urmă la producerea incidentului şi a urmărilor sale. De altfel, implicarea majoră a victimei, precum şi a familiei sale, în declanşarea violenţelor a justificat soluţia instanţelor de a nu acorda despăgubirile pentru daune morale.
În concluzie, recursurile vor fi respinse ca nefondate, iar recurenţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat, în care se va include şi onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu inculpatului N.V.
Se deduce la zi timpul arestării preventive a inculpaţilor N.C. şi N.N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursuriledeclarate de inculpaţii N.V., N.C., N.N., Gh.C.L., Gh.Gh., N.Gh. şi părţile civile Gh.E. şi Gh.E. prin moştenitorii ei, Gh.L., Gh.A., Gh.F. şi Gh.Ş. împotriva deciziei penale nr.345 din 19 iulie2001 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsele aplicate, timpul arestării preventive de la 7 aprilie 2000la 17 ianuarie 2003 pentru inculpatul N.C. şi de la 29 noiembrie 1999 la 17 ianuarie 2003 pentru inculpatul N.N.
Constată că inculpatul N.V. este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurentul inculpat N.V. la plata sumeide 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, pe recurenţii inculpaţi N.C., N.N., Gh.C.L., Gh.Gh. şi N.Gh. la plata sumei de câte800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurentele părţi civile Gh.E. şi Gh.E. prin moştenitorii săi, la plata sumei de câte 100.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 253/2001. Penal | CSJ. Decizia nr. 18/2001. Penal → |
|---|
