CSJ. Decizia nr. 888/2001. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.888Dosar nr.5126/2001
Şedinţa publică din 20 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul D.M. împotriva deciziei penale nr.464 din 12 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
S-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu, avocat V.F., lipsind inculpatul.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a considerat hotărârile pronunţate ca nelegale, faptele comise neîntrunind gradul de pericol social, cerând să se facă aplicarea art.181 din Codul penal.
Procurorul a cerut respingerea recursului ca nefondat, vinovăţia inculpatului fiind pe deplin stabilită.
CURTE.
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.76/F din 19 februarie 2002, Tribunalul Galaţi a dispus în conformitate cu dispoziţiile art.334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul D.M., din două infracţiuni prevăzute de art.239 alin.1 şi 3 Cod penal, în infracţiunile de ultraj prevăzute de art.239 alin.1 şi 3 Cod penal (parte vătămată V.V.) şi ultraj prevăzut de art.239 alin.2 şi 3 Cod penal (parte vătămată S.I.) şi în această nouă încadrare juridică l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art.239 alin.1 şi 3 Cod penal (fapta din 22 iunie 2000, parte vătămată V.V.) şi la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art.239 alin.2 şi 3 Cod penal (fapta din 22 iunie 2000, parte vătămată S.I.).
În conformitate cu dispoziţiile art.33 lit.a – 34 lit.b Cod penal a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 luni închisoare sporită la un an închisoare.
În baza dispoziţiilor art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare, pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 Cod penal, respectiv pe o durată de 3 ani.
În temeiul dispoziţiilor art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive, de la 22 iunie 2000 la 26 iunie 2000.
A constatat că părţile vătămate V.V. şi S.I. nus-au constituit părţi civile în cauză.
În baza dispoziţiilor art.191 alin.1 Cod procedură penală l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 2.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În ziua de 22 iunie 2002 inculpatul a adresat în şedinţa de judecată expresii jignitoare judecătorului, partea vătămată V.V.
La cererea judecătorului, partea vătămată S.I., lucrător în cadrul IPJ Buzău, a intervenit, încercând să-l îndepărteze din sală pe inculpat.
În cele din urmă inculpatul, după ce a agresat pe subofiţer, a fost scos din sala de judecată şi condus la sediul poliţiei pentru cercetări.
Împotriva acestei sentinţe inculpatul a declarat apel solicitând achitarea sa.
În subsidiar, a cerut aplicarea dispoziţiilor art.181 Cod penal.
Prin Decizia penală nr.464 din 12 septembrie 2002 Curtea de Apel Galaţi a respins apelul inculpatului ca nefondat.
Declarând recurs, inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat a se reţine că faptele săvârşite nu întrunesc gradul de pericol social pentru a fi considerate infracţiuni şi să se facă aplicarea art.181 Cod penal.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit art.181 Cod penal nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie să se ţină seama, potrivit alineatului 2 al aceluiaşi articol, de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
În speţă, nu era cazul a se face aplicarea art.181 Cod penal.
Este de necontestat că inculpatul a adresat părţii vătămate V.V. – judecător, - în timpul şedinţei de judecată, cuvinte jignitoare şi în aceeaşi împrejurare s-a manifestat violent faţă de partea vătămată S.I., poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, pe care l-a îmbrâncit, instanţa având suficiente temeiuri să constate că activitatea delictuală comisă de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj.
În raport cu consecinţele pe care le pot avea faptele de felul celor comise de inculpat, acestea prezintă pericolul social accentuat, în mod corect dispunându-se condamnarea acestuia.
În consecinţă, recursul inculpatului va fi respins dispunându-se conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declaratde inculpatul D.M. împotriva deciziei penale nr.464 din12 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi , ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului1.100.000 lei,din care suma de300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 februarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1/2001. Penal | CSJ. Decizia nr. 885/2001. Penal → |
|---|
