REVOCAREA SUSPENDĂRII SUB SUPRAVEGHERE. EXECUTAREA PEDEPSEI ÎNCHISORII LA LOCUL DE MUNCĂ. EXECUTAREA PEDEPSEI ÎNCHISORII ÎN PENITENCIAR
Comentarii |
|
In cazul în care s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere deoarece inculpatul a comis o nouă infracţiune intenţionată, pedeapsa rezultantă a închisorii se va executa într-un penitenciar, neexistând posibilitatea de a se dispune executarea acesteia la locul de muncă.
(Secţia penală, decizia nr. 822 din 16 februarie 2001)
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 927 din 16 septembrie 1998, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a condamnat pe inculpatul B.M., domiciliat în Bucureşti, sector 3 la 8 luni închisoare pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere, prevăzută în art. 36 alin. 1 din Decretul nr. 328/ 1966, cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.
în baza art. 864 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1144 din 4 decembrie 1992 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti, definitivă prin neapelare şi a dispus executarea ei în întregime alături de pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 927 din 15 septembrie 1998 a Judecătoriei sector 3, în final urmând ca inculpatul să execute 1 an şi 6 luni închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. în baza art. 191 C. pr. pen., a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de
300.000 lei.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt.
în noaptea de 3 octombrie 1993, în jurul orei 2,30, organele de poliţie rutieră l-au depistat pe inculpat conducând autoturismul “Opel Rekord” cu nr. de înmatriculare 2-B-38567, fără să posede permis de conducere auto.
Tribunalul Bucureşti, prin decizia penală nr. 1790/ A din 10 decembrie 1999 a admis apelul declarat de inculpat, a casat sentinţa şi rejudecând cauza, l-a condamnat la 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea prevăzută în art. 36 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966 cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei anterioare de 1 an închisoare şi a dispus ca inculpatul să execute în final 2 ani închisoare cu executare la locul de muncă conform art. 867 C. pen.
A dedus din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive de la 9 noiembrie 1999 la 10 decembrie 1999 şi a dispus punerea în libertate dacă nu este arestat în altă cauză.
Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia penală nr. 360 din 14 martie 2000 a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a casat în parte decizia atacată şi în fond a redus
pedeapsa aplicată de la 1 an la 8 luni închisoare, potrivit dispoziţiilor art. 372 alin. 1 C. pr. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei, inculpatul având de executat în final 1 an şi 8 luni închisoare la locul de muncă.
în baza art. 409 şi art. 410 alin. 1 partea I pct. 4 C. pr. pen., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare pentru desfiinţarea hotărârilor, pe care le consideră pronunţate cu încălcarea legii, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în alte limite decât cele prevăzute de lege, prin încălcarea dispoziţiilor art. 864 C. pen.
Potrivit art. 864 raportat la art. 83 şi 84 C. pen. dacă în cursul termenul de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a acestei pedepse care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
Or, în cauză, prin sentinţa penală nr. 1144 din 4 decembrie 1992, definitivă prin neapelare, a Judecătoriei sector 3 Bucureşti, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 3 ani pentru infracţiunea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută în art. 279 din C. pen.
Aşa fiind, inculpatul săvârşind o nouă infracţiune la 3 octombrie 1993, deci în cursul termenului de încercare, instanţele în mod corect au revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, însă cele de control judiciar au greşit, dispunând executarea acestei pedepse la locul de muncă, alături de pedeapsa aplicată în cauză.
Aşadar, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, instanţele de control judiciar trebuia să dispună ca inculpatul să execute pedeapsa anterioară de 1 an închisoare prin privare de libertate, aşa cum a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr. 1144 din 4 decembrie 1992 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti.
în consecinţă, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie constatând îndeplinite în cauză cerinţele art. 410 alin. 1 partea I pct. 4 C. pr. pen., în baza art. 414/1 alin. 1 din acelaşi cod, coroborat cu art. 38515 pct. 2 C. pr. pen., va admite recursul în anulare, va casa hotărârile atacate şi va menţine sentinţa penală nr. 927 din 15 septembrie 1999 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.
← TALHARIE COMISA ÎNTR-O LOCUINŢĂ VIOLARE DE DOMICILIU. CONCURS... | LIPSIRE DE LIBERTATE ÎN MOD ILEGAL. TÂLHĂRIE COMISĂ ÎNTR-O... → |
---|