CSJ. Decizia nr. 1/2002. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1Dosar nr. 2644 / 2002
Şedinţa publică din 7 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul P.I.D. împotriva deciziei penale nr.133 din 24 mai 2002 a Curţii de Apel Constanţa.
S-a prezentat inculpatul, arestat, asistat de avocatul Z.C. apărător desemnat din oficiu.
A lipsit intimata parte vătămată.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi, pe fond, reducerea pedepsei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, a solicitat reducerea pedepsei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.41 din 26 martie 2002 pronunţată de Tribunalul Tulcea, inculpatul P.I.D. a fost condamnat pentru săvârşirea tentativei de omor calificat prevăzută de art. 20 din Codul Penal raportat la art. 174, 175 lit.i din Codul Penal la 8 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a şi b.
În temeiul art. 88 din Codul Penal a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive începând de la 14 februarie 2002.
În baza art.118 lit.b din Codul Penal a dispus confiscarea de la inculpat a teslei corp delict.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate următoarele :
În după amiaza de 27 noiembrie 2001 partea vătămată S.C. însoţit de martorii V.D. şi R.G., au jucat la un bar cu aparate electronice de pe faleza Dunării din municipiul Tulcea, iar în jurul orelor 17,45 au plecat spre casă. Ajunşi în apropierea unui bloc de pe strada Gării nr. 4 l-au văzut pe minorul P.I. cu care în aceeaşi zi partea vătămată se certase şi l-a lovit cu palma.
Partea vătămată i s-a adresat minorului, strigându-l „Schelejan" – referindu-se la porecla sub care era cunoscut minorul. Aflat în apropiere, inculpatul, P.I.D. unchi al minorului, a auzit modul în care partea vătămată i-a apelat nepotul şi a ameninţat-o că-i va da un „Pantelimon" în cap, probabil făcând referire la tesla pe care o purta şi cu care mai înainte lucrase la construirea unui gard. Partea vătămată, bravând, i-a răspuns inculpatului cu cuvintele „hai vino" iar inculpatul, care înainte consumase băuturi alcoolice, s-a îndreptat înspre minorul parte vătămată şi i-a aplicat cu tesla o lovitură în cap.
Partea vătămată a suferit un traumatism cranio cerebral minor, complicat cu fractură înfundată frontal dreapta cu dilacerare duro cerebrală, astfel că a fost necesar să se intervină chirurgical.
Potrivit certificatului medico-legal leziunea a necesitat 70 de zile de îngrijiri medicale şi viaţa victimei a fost pusă în primejdie (certificat medico legal nr.1055 din 19 decembrie 2001 – eliberat de Serviciul Medico-legal al Jud.Tulcea).
Apelul declarat de inculpat, prin care a criticat sentinţa ca nelegală şi netemeinică a fost respins ca nefondat prin Decizia nr.133 din 24 mai 2002 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, Secţia penală. S-a motivat că nici o persoană din cele aflate la faţa locului nu au confirmat apărarea inculpatului în sensul că partea vătămată l-a înjurat şi apoi lovit, astfel că el ar fi acţionat în condiţiile unei puternice tulburări.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul care a reiterat motivul de apel, susţinând că se impunea reţinerea circumstanţei atenuante legale a provocării.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând actele şi lucrările din dosarul cauzei, urmează să constate că ambele instanţe au evaluat corect probele şi temeinic au constatat că în cauză nu se poate reţine că inculpatul a lovit victima sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei inculpatului.
Martorii ascultaţi în cursul urmăririi penale au fost audiaţi nemijlocit de prima instanţă şi, cu excepţia martorei P.E. – sora inculpatului – audiată la 26 martie 2002 (fila 25 dosar instanţă), ei nu confirmă susţinerile inculpatului. Faptul că partea vătămată înjurată de nepotul inculpatului a strigat către P.I. folosind porecla „Schelejan" nu este de natură să producă o puternicătulburare, iar apărareainculpatului că mai înainte de a lovi cu tesla, la rândul lui a fost lovit, este o apărare nesusţinută nici chiar de sora sa.
Aşa fiind, pedeapsa aplicată, situată în apropierea minimului special prevăzut de textele încriminatoare reprezintă o justă individualizare iar recursul urmează a fi privit ca nefondat şi respins ca atare în temeiul art. 38515 pct.1 lit.b C.proc.pen.
În baza art. 38517 alin.4 raportat la art. 383 alin.2 din Codul de Procedură Penală, se va deduce din pedeapsă durata reţinerii şi arestării de la 14 februarie 2002 la pronunţarea prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art.192 alin. 2 din Codul de Procedură Penală recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.D.I. împotriva deciziei penale nr. 133 din 24 mai 2002 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 14 februarie 2002 până la 7 ianuarie 2003.
Obligă recurentul la 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 ianuarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 639/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 10/2002. Penal → |
|---|
