CSJ. Decizia nr. 115/2002. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 115
DOSAR NR. 4744 / 2002
Şedinţa publică din 10 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul C.T. împotriva deciziei penale nr.384/A din 9 octombrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
A fost lipsă recurentul condamnat, aflat în stare de detenţie, pentru apărarea căruia s-a prezentat avocat B.G., apărător desemnat din oficiu.
Citarea a fost dispusă în conformitate cu dispoziţiile art.460 alin.2 din Codul de procedură penală.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul a solicitat admiterea recursului declarat şi întreruperea executării pedepsei pentru motivele arătate în scris la dosarul cauzei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat, ca neîntemeiat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.558 din 22 iulie 2002 a Tribunalului Timiş a fost respinsă cererea pentru întreruperea executării pedepsei formulată de condamnatul C.T. ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt :
C.T. a fost condamnat prin sentinţa penală nr.113/1997 a TribunaluluiTimiŞIapedeapsade18aniînchisoarepentrusăvârşirea infracţiunii de omor. S-a mai reţinut că motivele invocate de condamnat pentru întreruperea executării acestei pedepse, şi anume faptul că suferă de boli care îl pun în imposibilitate de a continua executarea sancţiunii nu sunt întemeiate, fiind contrazise de raportul de expertiză medico-legal întocmit în cauză.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza actelor medicale, Raportului de expertiză medico-legală nr.A/5/3383/2002 întocmit de IMC„Prof.dr. Mina Minovici" Bucureşti.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr.384/A din 9 octombrie 2002, a respins apelul formulat de condamnat.
Împotriva acestei decizii condamnatul C.T. a declarat recurs, reiterând motivele arătate în cererea introductivă şi în apel.
Recursul nu este fondat.
Instanţele de fond şi de apel au reţinut în mod corect, pe baza probelor administrate în cauză că nu sunt întrunite cerinţele dispoziţiilor art.455 raportat la art.453 lit.a din Codul de procedură penală, întrucât bolile de care suferă condamnatul nu îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Expertiza medico-legală efectuată confirmă, printre altele, că terapia medicamentoasă momentană poate fi asigurată sub supraveghere medicală în cadrul unui spital ce aparţine reţelei sanitare a D.G.P., expertiză ce a fost analizată atât de instanţa de fond cât şi de cea de control judiciar, motiv pentru care recursul declarat va fi respins ca nefondat, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală.
Conform art.192 alin.2 din acelaşi cod recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.T.,împotriva deciziei penale nr.384/A din 9 octombrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă condamnatul la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 129/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 110/2002. Penal → |
|---|
