CSJ. Decizia nr. 409/2002. Penal. Art.20 rap.art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.409Dosar nr.4643/2002
Şedinţa publică din 29 ianuarie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia împotriva deciziei penale nr.233 din 17 septembrie 2002 a Curţii de Apel Alba-Iulia, privind pe inculpaţii L.Gh. şi L.A..
S-auprezentat intimaţii inculpaţii L.Gh. şi L.A., în stare de arest, asistaţi de apărător desemnat din oficiu, avocat B.A.şi intimata parte civilă N.G., lipsind intimata parte civilă Spitalul Clinic judeţean Sibiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Procurorul a cerut admiterea recursului.
Apărătorul intimaţilor inculpaţi a cerut respingerea recursului procurorului.
Intimata parte civilă a solicitat respingerea recursului procurorului.
Inculpaţii au fost de acord cu susţinerile apărătorului.
CURTE.
Asupra recursului de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, prin rechizitoriul din 30 noiembrie 2001, îi trimite în judecată pe inculpaţii:
L.Gh. şiL.A. , ambii, pentru:a) tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art.20 raportat la art.174 şi art.175 alin.1 lit.i din Codul penal ş.
b) infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin.1 şi 2, tezele 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
Actul de învinuire reţine, în esenţă, că, la data de 5 noiembrie 2001, împreună, inculpaţii s-au deplasat la sediul fermei nr.7 Brădeni – pendinte de S.C. „H ” SA Ruja -, unde era paznic partea vătămată N.G., cu care aveau neînţelegeri mai vechi şi căruia voiausă-i ceară restituirea unui hăţ de la un ham.
Ajunşi la fermă, inculpaţii au agresat victima, lovind-o cu un lanţ şi cu pumnii, urcând-o forţat în căruţă, ducând-o până la ieşirea din comuna Brădeni, unde au dat-o jos din căruţă, au continuat să o lovească, i-au legat gâtul cu o sfoară şi au târât-o după căruţă, încât victima şi-a pierdut cunoştinţa, astfel că a fost abandonată pe drumul judeţean.
Internată, în regim de urgenţă, la Spitalul Clinic judeţean Sibiu, s-a constatat că partea vătămată a suferit leziuni vindecabile în 14-16 zile tratament medical.
Tribunalul Sibiu, prin sentinţa penală nr.24 din 20 februarie 2002, i-a condamnat pe inculpaţii:
1. L.Gh.la:a) 7 ani şi 8 luni de închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art.20 raportat la art.174 şi art.175 lit.i din Codul penal;
b) 6 ani de închisoare, pentru infracţiunea de lipsire de libertate, prevăzută de art.189 alin.1 şi 2 din Codul penal, cele două pedepse fiind contopite în cea mai grea;
2. L.A., la: a) 7 ani şi 6 luni de închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art.20 raportat la art.174 şi art.175 lit.i din Codul penal;
b) 6 ani şi 6 luni de închisoare, pentru infracţiunea de lipsire de libertate, prevăzută de art.189 alin.1 şi 2 din Codul penal, cele două pedepse fiind contopite în cea mai grea.
Inculpaţii au fost menţinuţi în stare de arest, iar din durata pedepselor li s-a dedus detenţia preventivă, de la 15 noiembrie 2001 până la zi.
Inculpaţii au fost obligaţi să plătească:
- 4.990.530 lei, Spitalului Clinic judeţean Sibiu, pentru îngrijirea victimei;
- 10 milioane lei daune materiale şi 25 milioane lei daune morale victimei;
- 2.500.000 lei cheltuieli judiciare aceleiaşi victime;
- câte un milion de lei cheltuieli judiciare statului.
Inculpaţii au declarat apel, motivând că, la săvârşirea faptelor au participat şi alte persoane şi că nu au intenţionat să suprime viaţa victimei.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr.233 din 17 septembrie 2002, a admis apelurile, a desfiinţat hotărârea atacată şi, în baza art.333 din Codul de procedură penală, a restituit cauza procurorului pentru completarea urmăririi.
Instanţa de apel a motivat că:
a) există indicii că la comiterea infracţiunilor ar fi participat şi alte persoane;
b) starea de fapt este incomplet reţinută în rechizitor şi în hotărârea primei instanţe.
c) în faţa instanţei, completarea urmăririi penale s-ar face cu mare întârziere.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă de apel declară recurs, motivând că nu se justifică restituirea cauzei pentru completarea urmăririi.
Critica este întemeiată.
Potrivit art.333 din Codul de procedură penală, în cursul judecăţii, instanţa poate restitui dosarul procurorului, când din administrarea probelor sau din dezbateri rezultă că urmărirea penală nu este completă şi că în faţa instanţei nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere.
În cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art.333 din Codul de procedură penală.
Conform art.317 din Codul de procedură penală, judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătate în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referă extinderea.
Procurorul nu a extins procesul penal pornit împotriva celor doi inculpaţi, încât instanţa este obligată să se pronunţe numai în legătură cu faptele imputate acestora.
Este de atributul instanţei să stabilească forma de participaţie a fiecăruia dintre cei doi inculpaţi, mobilul agresiunii comise de aceştia, circumstanţele reale şi personale: constatarea acestor situaţii nu justifică restituirea cauzei procurorului.
Aşa fiind, în baza art.38515 pct.2 lit.d din Codul de procedură penală, recursul parchetului va fi admis, Decizia atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă Curţii de Apel Alba Iulia, pentru judecarea apelului inculpaţilor, care vor fi menţinuţi în stare de arest.
Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de ApelAlba Iulia împotriva deciziei penale nr.233 din 17 septembrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, privind pe inculpaţii L.Gh. şi L.A.
Casează hotărârea pronunţată şi trimite cauza spre continuarea judecării apelului, la Curtea de Apel Alba Iulia.
Menţine starea de arest a inculpaţilor L.Gh. şi L.A..
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi, în sumă de câte 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 37/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 408/2002. Penal → |
|---|
