CSJ. Decizia nr. 474/2002. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.474DOSAR NR. 1894/2002
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul U.Ş. împotriva deciziei penale nr.138 din 4 aprilie 2002 a Curţii de Apel Craiova.
S-a prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat A.I., apărător desemnat din oficiu.
Au lipsit intimatele părţi vătămate C.M. şi B.V.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi reducerea pedepsei aplicate, ţinând seama de circumstanţele reale ale comiterii faptei şi circumstanţele personale ale inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere ca nefondat a recursului.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susţinerile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.245 din 23 octombrie 2001 Tribunalul Gorj a condamnat pe inculpatul U.Ş. la pedepsele de :
- 18 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b din Codul penal pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută de art.174, 175 lit.c, 176 lit.d din Codul penal;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 alin.2 din Codul penal;
- 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.d din Codul penal.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b şi 35 din Codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, având de executat pedeapsa principală de 20 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b din Codul penal.
A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului şi s-a dedus detenţia acestuia cu începere de la 30 mai 2001 la zi.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000.000 leicheltuieli judiciare către stat, din care suma de 750.000 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, urmând să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt, următoarele :
Inculpatul U.Ş., în prezent în vârstă de 26 de ani, s-a născut în comuna Dăneşti, satul Bucureasa, judeţul Gorj, locuind cu părinţii şi fratele său U.V., în acea localitate.
După absolvirea a 7 clase, inculpatul a început să comită acte de sustragere, atât în dauna membrilor familiei sale, cât şi de la alte persoane.
Astfel, prin sentinţa penală nr.401 din 2 februarie 1995 a Judecătoriei Târgu-Jiu inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea unei infracţiuni de furt calificat.
În perioada următoare, deşi s-a încadrat la S.C.”P.G.”inculpatul a continuat să sustragă bani şi bunuri de la părinţii şi fratele său.
În după amiaza zilei de 21 mai 2001 inculpatul a plecat de la locul de muncă şi a revenit la casa părintească, unde, negăsind pe nimeni în locuinţă, a sustras suma de 1.300.000 lei şi un costum, o vestăşi o cămaşă, obiecte de vestimentaţie ce aparţineau fratelui său, U.V.
După aceasta, inculpatul a revenit în municipiul Târgu-Jiu dormind în gară şi în alte locuri, asigurându-şi întreţinerea din banii sustraşi.
Rămânând fără surse de existenţă şi cunoscând că mama sa U.A., îşi păstrează economiile băneşti la sora ei, B.E., în vârstă de 64 de ani, din aceeaşi localitate, inculpatul a luat hotărârea să sustragă valori din locuinţa mătuşii sale.
Ca atare, în seara zilei de 27 mai 2001 inculpatul s-a deplasat în satul Bucureasa, ajungând la locuinţa mătuşii sale, după ora 23,00.
Deoarece mătuşa inculpatului dormea în casă, având uşa de intrare asigurată din interior, inculpatul a pătruns prin escaladarea ferestrei în bucătăria anexată locuinţei.
Peste noapte, inculpatul a dormit în această anexă, iar dimineaţa, în jurul orei 6,00 când B.E. a intrat în bucătărie, constatând prezenţa unei persoane despre care nu avea cunoştinţă că se află în acel loc, aceasta a început să ţipe şi să ceară ajutor.
Pentru a o împiedica pe mătuşa sa să strige, inculpatul alovit-o în cap, de mai multe ori, cu un ciocan găsit lângă uşa de acces.
Deşi victima a căzut, inculpatul a continuat actele de agresiune, lovind-o cu un cuţit pe care îl avea asupra sa, în regiunea gâtului.
După aceasta, inculpatul a părăsit bucătăria, a pătruns în casă şi, căutând în şifonier, a găsit suma de 9.800.000 lei, pe care şi-a însuşit-o.
Constatând că pe obiectele sale de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt urme de sânge provenind de la victimă, inculpatul le-a abandonat, ascunzându-le în lada unui recamier, îmbrăcându-se cu obiecte pe carele-a găsit în casa victimei.
În continuare, inculpatul s-a deplasat în municipiul Târgu-Jiu, de unde a luat trenul, mergând în Timişoara, unde a fost identificat şi reţinut de poliţie în noaptea de 8/9 iunie 2001.
Din concluziile raportului de autopsie medico-legală rezultă că moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei externe şi interne, consecinţe a unei plăgi înjunghiate cervicale, anterioare, cu interesarea arterei tiroidiene stânga şi a laringelui.
Inculpatul a fost expertizat medico-legal psihiatric în condiţii de internare, stabilindu-se că prezintă tulburare de personalitate de tip antisocial, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică conţinutului şi consecinţelor faptelor sale şi având discernământul păstrat în raport cu faptele comise.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul.
În apelul parchetului, astfel cum a fost modificat de procurorul de şedinţă, s-a solicitat:
- majorarea pedepsei stabilite pentru infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută de art.174, 175 lit.c, art.176 lit.d din Codul penal, susţinându-se că aceasta nu corespunde gravităţii sociale deosebit de ridicate şi profilului moral negativ al făptuitorului;
- reîncadrarea infracţiunii de tâlhărie, în prevederile art.211 alin.2 lit.b,d, şi f din Codul penal, deoarece fapta a fost comisă numai în timpul nopţii şi într-o dependinţă a locuinţei, dar şi de o persoană având asupra sa o armă;
- confiscarea specială în temeiul art.118 lit.d din Codul penal, a sumei de 9.800.000 lei, dobândită de inculpat în mod vădit prin săvârşirea infracţiunii şi
- majorarea cheltuielilor judiciare la a căror plată a fost obligat către stat, deoarece suma de 3.000.000 lei stabilită de prima instanţă nu acoperă decât cheltuielile pentru constatarea medico-legală şi expertiza psihiatrică.
În apelul inculpatului s-a solicitat atenuarea tratamentului sancţionator, cu motivarea că este tânăr, deci mai uşor de reeducat şi a manifestat deplină sinceritate pe parcursul procesului penal.
Prin Decizia penală nr.138 din 4 aprilie 2002 Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
A desfiinţat sentinţa, a descontopit pedepsele, înlăturând sporul de contopire de 2 ani închisoare.
A fost majorată de la 18 ani închisoare la 22 ani închisoare pedeapsa principală stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.174, 175 lit.c, 176 lit.d din Codul penal.
A fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.d şi f din Codul penal, în acelea ale art.211 alin.2 lit.b,d,f din Codul penal, menţinând pedeapsa stabilită de 15 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b şi art.35 din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor principale în pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 ani închisoare, urmând ca în total inculpatul U.Ş. să execute pedeapsa de 24 ani închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b din Codul penal.
În baza art.118 lit.d din Codul penal inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 9.800.000 lei, cu titlu de confiscare specială.
Au fost majorate cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul către stat, de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului şi a fost dedusă în continuare detenţia acestuia, cu începere de la 23 octombrie 2001 la zi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea lui, casarea deciziei atacate şi reducerea pedepsei.
Examinând recursul în raport de motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct.14 din Codul de procedură penală, se constată că nu este fondat.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de apel a avut în vedere gradul deosebit de ridicat al faptelor, modalitatea şi împrejurările comiterii lor, respectiv inculpatul a pătruns fără drept în casa mătuşii sale în vârstă de 64 de ani, apoi i-a aplicat acesteia lovituri repetate cu ciocanul şi cuţitul, în zone vitale ale corpului, după care a abandonat-o, sustrăgându-i din locuinţă suma de 9.800.000 lei.
De asemenea, instanţa de apel a ţinut seama şi de persoana infractorului, care este cunoscut cu antecedente penale, s-a sustras de la urmărirea penală, a recunoscut şi regretat faptele comise.
De altfel, pedeapsa rezultantă de 24 de ani închisoare, sub aspectul cuantumului său, este în măsură să asigure reeducarea inculpatului în vederea reinserţiei sale în comunitate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art.52 din Codul penal.
Aşa fiind, se apreciază că instanţa de control judiciar a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, dând eficienţa necesară dispoziţiilor art.72 din Codul penal.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, urmează ca recursul declarat de inculpat să fie respins ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 30 mai 2001 la 31 ianuarie 2003.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, urmează ca recurentul inculpat să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.Ş. împotriva deciziei penale nr. 138 din4 aprilie 2002 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 mai 2001la 31 ianuarie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 ianuarie2003.
← CSJ. Decizia nr. 473/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 475/2002. Penal → |
---|