CSJ. Decizia nr. 514/2002. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.514
Dosar nr.3377/2002
Şedinţa publică din 4 februarie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul R.I. împotriva deciziei penale nr.460/A din 23 iulie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-apenală.
S-a prezentat recurentul inculpat R.I., aflat în stare de arest, asistat de avocat ales P.I., lipsă fiind intimata parte civilă.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului declarat, casarea hotărârii atacate şi menţinerea sentinţei pronunţată de prima instanţă, în ceea ce priveşte cuantumul sancţiunii aplicate.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat, ca nefondat, susţinând că instanţa de apel a făcut o corectă individualizare a pedepsei, în raport de dispoziţiile art.72 şi 52 din Codul penal, neimpunându-se reindividualizarea acesteia.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, prin sentinţa nr.360 din 18 aprilie 2002, l-a condamnat pe inculpatul R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.g şi alin.3 lit.a din Codul penal cu aplicarea art.74 lit.a, b, c şi art.76 lit.c din acelaşi cod la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 şi 64 din Codul penal.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus arestul preventiv executat de la 16.10.2001 la pronunţare şi în baza art.350 Cod procedură penală a fost menţinută starea de arest.
A constatat că suma de 1.124.000 lei a fost achitată de inculpat părţii civile SN „P”.
S-a confiscat, în baza art.118 lit.b Cod penal, o instalaţie artizanală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
În după-amiaza zilei de 15.10.2001, în jurul orelor 17,30, în timp ce se deplasa prin pădurea Buriaş înspre domiciliu, inculpatul a observat la marginea drumului forestier, ieşind din pământ o bucată de furtun de aproximativ 1,5 m şi cercetându-l mai de aproape, a constatat că face parte dintr-o instalaţie artizanală montată pe conducta petrolieră SC „P” care traversează pădurea. Inculpatul a luat hotărârea să sustragă benzină şi pentru aceasta a mers acasă a luat două bidoane din plastic de câte 20 litri şi cu bicicleta s-a întors în pădure în jurul orei 18,30.
A deschis robinetul şi a umplut cele două bidoane, apoi a închis robinetul, a aruncat furtunul şi a plecat cu bidoanele agăţate de ghidonul bicicletei înspre casă. După ce a străbătut o distanţă de circa 800 metri s-a întâlnit cu o echipă de intervenţie a jandarmeriei care l-a reţinut şi condus la Postul de Poliţie Periş.
Inculpatul audiat a recunoscut fapta şi a reparat prejudiciul.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul.
Prin apelul parchetului sentinţa a fost criticată pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei. S-a cerut înlăturarea circumstanţelor atenuante şi aplicarea unei pedepse între minimul şi maximul special prevăzut pentru infracţiunea de furt calificat de produse petroliere.
Inculpatul şi-a retras apelul la data de 23.07.2002.
Prin Decizia nr.460/A din 23 iulie 2002, pronunţată de Secţia a II-a penală de la Curtea de Apel Bucureşti, apelul a fost admis, sentinţa desfiinţată în parte şi pedeapsa majorată la 3 ani închisoare, menţinând circumstanţele atenuante judiciare reţinute de prima instanţă.
În termen legal, prin memoriul trimis din penitenciar, inculpatul a declarat recurs prin care solicită casarea deciziei şi menţinerea sentinţei tribunalului. A susţinut că pedeapsa aplicată de instanţa de apel este exagerat de aspră.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivul de recurs invocat, Curtea constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul fondat, urmând a fi admis.
Este fără îndoială că instanţa de fond cât şi cea de apel au reţinut în mod corect, în favoarea inculpatului, circumstanţe atenuante, iar prima instanţă a redus pedeapsa sub minimul special de 4 ani închisoare la 1 an închisoare.
Admiţând apelul parchetului cu motivarea că tribunalul nu a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei comise de inculpat – sustragerea de benzină dintr-o conductă prin folosirea unei instalaţii artizanale, modalitatea de comitere a faptei creând pericolul unor incendii, explozii şi poluarea mediului şi că la domiciliul inculpatului a fost găsit un bidon de plastic gol ce mirosea a benzină, curtea de apel a majorat pedeapsa adăugând 2 ani de închisoare.
Pedeapsa este exagerată şi nu are în vedere că nu inculpatul a confecţionat şi montat instalaţia, el găsind întâmplător capătul furtunului ascuns în frunzele de la marginea drumului.
Sub acest aspect, nu se poate avea în vedere pericolul pe care l-ar prezenta „modalitatea” de a sustrage.
Inculpatul pur şi simplu a găsitun furtun şi un robinet montat la o conductă, a mers acasă, a luat două bidoane şi a revenit la locul faptei, a deschis robinetul, le-a umplut, după care a închis robinetul şi a aruncat furtunul.
Este de reţinut că prin fapta sa inculpatul a produs un prejudiciu de numai 650.000 lei, care a fost recuperat.
În aceste condiţii, aşa cum de altfel a motivat şi instanţa de apel că nu pot fi ignorate circumstanţele personale – încadrat în muncă lăcătuş, nu are antecedente penale, este tatăl a doi copii minori, majorarea pedepsei la 3 ani închisoare nu este justificată şi se impune reducerea ei.
Pentru considerentele arătate, având în vedere că în cauză nu se identifică existenţa şi a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, Secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie, în baza art.38515 pct.2 lit.d din Codul de procedură penală, va admite recursul declarat de inculpatul R.I., va casa Decizia cu privire la individualizarea pedepsei care urmează a fi redusă de la 3 ani la 1 an şi 4 luni închisoare.
În baza art.38517 alin.4 raportat la art.383 alin.2 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa astfel redusă, arestarea preventivă de la 16 octombrie 2001 la 4 februarie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul R.I., împotriva deciziei penale nr.460/A din 23 iulie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Casează Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr.360 din 18 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a penală, cu privire la individualizarea pedepsei.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatul de la 3 ani închisoare la 1 an şi 4 luni închisoare.
Deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 16 octombrie 2001 la 4 februarie 2003.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 516/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 5/2002. Penal → |
|---|
