CSJ. Decizia nr. 790/2002. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.790Dosar nr.1708/2002
Şedinţa publică din 18 februarie2003
La 31 ianuarie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de partea civilă SC „C.P.” şi inculpaţii N.D.N., C.V.G. şi D.V.S. împotriva deciziei nr.28 din 7 martie 2002a Curţii Militare de Apel.
Dezbaterile au fost consemnate în încheiarea cu data de 31 ianuarie 2003, iar pronunţarea deciziei s-a amânat la 18 februarie 2003.
CURTE.
Asupra recursurilor de faţă;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, prin sentinţa penală nr.228 din 14 decembrie 2001, a condamnat pe inculpaţii:
- sold. C.V.G. la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 – 209 alin.1 lit.a şi i cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.13 din Codul penal;
- frt. D.V.S., C.M.D. şisold. N.D.N. la câte 4 ani închisoare fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzutădeart.208-209 alin.1 lit.a şii cu aplicarea art.13 din Codul penal.
A făcut aplicarea art.71 şi 64 Cod penal şi a menţinut starea de arest a inculpaţilor C.V.G., D.V.S. şi C.M.D., deducând timpul arestării preventive de la 9 mai 2001 pentru primii doi şi de la 15 mai 2001, la zi, pentru ultimul.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de SC „C.P.” prin asociat C.I. şi au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la 900.000.000 lei, plus dobânda legală, către această parte civilă.
S-a reţinut că, în perioada august-septembrie 2000, inculpaţii au sustras, prin efracţie, de la SC „C.P.”mai multe instalaţii folosite pentru prelucrarea laptelui şi le-au valorificat prin vânzare la centrul de colectare materiale neferoase din comuna Popeşti-Leordeni, unde nu au fost întocmite acte privind cantitatea de materiale predate.
Astfel, inculpaţii C.V.G., C.M.D. şi D.V.S. au pătruns în data de 25/26 august 2000, prin escaladarea unei ferestre, în unitate şi au încărcat 3 saci cu obiecte din inox şi aluminiu pe care le-au valorificat apoi la centrul de colectare cu suma de 900.000 lei, bani împărţiţi între cei 3 inculpaţi.
Inculpaţii C.V.G. şi N.D.N., fiind în permisie în perioada 12 – 14 august 2000, au pătruns în incinta societăţii şi a sustras 3 saci cu obiecte din inox pe care le-au valorificat cu suma de 700.000 lei, împărţind banii.
Tot aşa, inculpatul C.V.G. a sustras singur o instalaţie de ambalat pungi cu lapte pe care a valorificat-o cu suma de 120.000 lei.
Acelaşi inculpat, împreună cu D.V.S. şi N.D.N.au sustras în acelaşi mod mai mulţi saci cu obiecte metalice pe care le-au valorificat, obţinând suma de 1.000.000 lei.
Apelurile declarate de partea civilă SC „C.P.” şi inculpaţi împotriva menţionatei sentinţe au fost respinse ca nefondate de Curtea Militară de Apel, prin Decizia nr.28 din 7 martie 2001.
S-a motivat că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, cărora le-a aplicat pedepse just individualizate, iar latura civilă a fost bine soluţionată.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă SC „”C.P.” şi inculpaţi N.D.N., C.V.G. şi D.V.S.
Partea civilă SC „C.P.” a solicitat să fie admis recursul său,iar inculpaţii să fie obligaţi la acoperirea întregului prejudiciu cauzat, respectiv 81.700.000 dolari SUA.
Inculpatul N.D.N. a cerut să fie obligat numai la acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta sa iar, în subsidiar, casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea stabilirii corecte a prejudiciului produsprin infracţiune.
Inculpaţii C.V.G. şi D.V.S. au cerut să le fie deduse pedepsele aplicate şi să se dispună suspendarea candiţionată a executării acestora.
Recursurile declarate în cauză sunt întemeiate conform celorce urmează.
Potrivit art.14 alin.3 lit.b din Codul de procedură penală, repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile:...lit.b – „prin plata unei despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă”.
Partea vătămată SC „C.P.” – prin administratorul său C.I. – a solicitat obligarea inculpaţilor la acoperirea prejudiciului cauzat prin sustragerea echipamentului de prelucrare a laptelui, constituindu-se parte civilă cu suma de 2.377.470.000 lei, în condiţiile prevăzute de art.15 alin.2 Cod procedură penală (fila 219 dosar fond). Cu ocazia constituirii de parte civilă, administratorul societăţii a invocat un raport de expertiză (depus la dosar, împreunăcu facturile de achiziţionare a echipamentului, încă din timpul urmăririi penale, filele 44-65), care stabilea valoarea bunurilor furate atât în dolari SUA cât şi în lei la nivelul anului 1997 (utilajele fiind achiziţionate în anul 1996). Cu aceiaşi ocazie, partea civilă a declarat că înţelege să expertizeze bunurile respective – în sensul de a se stabili valoarea lor – depunând la dosar (fila 221) o notă cu valoarea fiecărui subansamblu în dolari SUA (conform expertizei efectuate în anul 1997), suma totală fiind de 81.700 USD, respectiv 2.377.470.000 lei. Constatând că valoarea prejudiciului depăşeşte suma de două miliarde lei, Tribunalul Militar Bucureşti a declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Teritorial, instanţă care nu şi-a manifestat rolul activ, în sensul art.4 Cod procedură penală, şi nu a pus în discuţie efectuarea unei expertize tehnice de stabilire a valorii prejudiciului suferit de partea civilă. Totodată, ignorând actele depuse de partea civilă, a stabilit valoarea prejudiciului la nivelul sumei de 900.000.000 lei, motivând greşit„că nu s-a făcut dovada preţului la care ar putea fi achiziţionate bunurile sustrase, la data soluţionării cauzei”.
Mai mult, instanţa de fond a obligat pe inculpaţi să plătească, în solidar, părţii civile această sumă de bani fără să încerce să stabilească participarea fiecărui inculpat la producerea prejudiciului, având în vedere că au fost comise 4 fapte succesive de furt, inculpatul C.V.G. participând la toate aceste fapte, inculpatul D.V.S.la două dintre ele, iar inculpaţii N.D.N. şi C.M.D. la câte o singură faptă.
Validând această sentinţă prin respingerea apelurilor declarate de partea civilă şi inculpaţi, Curtea Militară de Apel a pronunţat la rândul său, o hotărâre netemeinică şi nelegală ce este supusă casării, cazurile fiind cele prevăzute de art.3859 alin.1 pct.10 şi 171Cod procedură penală.
In consecinţă, recursurile declarate în cauză sunt întemeiate astfel că vor fi admise cu consecinţa casării hotărârilor pronunţate şi a trimiterii cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, în sensul celor mai sus-arătate.
Va fi menţinută starea de arest a inculpaţilor C.V.G. şi D.V.S.
Onorariile avocaţilor din oficiu se vor plăti din fondulMinisterului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursurile declarate de inculpaţii N.D.N., C.V.G., D.V.S. şi partea civilă SC „C.P.”,împotriva deciziei nr.28 din 7 martie 2002 a Curţii Militare de Apel.
Casează Decizia atacată şi sentinţa nr.228 din 14 decembrie 2001 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti.
Trimite cauza pentru rejudecare la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
Menţine starea de arest a inculpaţilor C.V.G. şi D.V.S.
Onorariile de avocat, în sumă de câte 300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 798/2002. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 785/2002. Penal. Conflict de competenta.... → |
|---|
