Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 80/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 80/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 9019/221/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 80/A/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. L.
Judecător: C. M. M.
Grefier: I. M.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I., reprezentat de:
Procuror: A. F.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 2176/08.12.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant Ș. I., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătoarea desemnată din oficiu, avocata Vince N., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata Vince N., apărătoare desemnată din oficiu pentru inculpatul apelant Ș. I., solicită, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., admiterea apelului declarat de inculpatul Ș. I., desființarea sentinței penale nr. 2176/2014 a Judecătoriei D. și în rejudecare, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1), art. 229 alin. 1) lit. d) și art. 229 alin. 2) lit. b) Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1), art. 229 alin. 1) lit. d) Cod penal, respectiv fără reținerea circumstanței agravante prev. de art. 229 alin. 2) lit. b) Cod penal, cu consecința aplicării unei noi pedepse în sarcina inculpatului.
Apărătoarea solicită aplicarea dispozițiilor art. 74 Cod penal și art. 396 alin. 10) C.pr.pen. și pe cale de consecință, reducerea limitelor pedepsei aplicate inculpatului cu 1/3.
Apărătoarea arată că a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul, precizând că nu poate fi reținută agravanta prev. de art. 229 alin. 2) lit. b) Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârșită prin violarea unui sediu profesional, cablurile aflându-se în curtea unui punct de lucru al societății. Apărătoarea precizează că aceste argumente se regăsesc și în ordonanța din 15.09.2014, aflată la pagina 1 în dosarul de urmărire penală.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apărătoarea arată că instanța fondului, în mod greșit, l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 676.713,88 lei cu titlu de despăgubiri, întrucât prejudiciul nu a fost dovedit cu înscrisuri.
Apărătoarea susține că instanța fondului a admis cererea părții civile doar fiindcă s-a stabilit că sustragerea cablurilor aduce prejudiciu societății.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat și menținerea sentinței penale atacate ca fiind temeinică și legală.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, reprezentanta Parchetului solicită respingerea cererii ca nefondată, întrucât în mod corect instanța fondului a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului, reținând dispozițiile art. 229 alin. 2) lit. b) Cod penal.
În ce privește latura civilă a cauzei, reprezentanta Parchetului solicită respingerea cererii inculpatului prin care acesta pretinde respingerea despăgubirilor civile ca nedovedite, susținând că instanța de fond a stabilit în mod corect despăgubirile civile, întrucât la fila 17 din dosar există un deviz în care se arată că în constau aceste despăgubiri, cuprinzând cheltuielile efectuate cu repararea stației de producție de la care inculpatul a sustras cablurile.
Concluzionând, reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat.
Inculpatul apelant Ș. I., având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față,
I. Constată că prin sentința penală nr. 2176/8.12.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar penal nr._ a fost condamnat inculpatul Ș. I. fiul lui Iozsef și M., născut la 21.11.1985 în D., jud. Hunedoara, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, domiciliat în D., Al. Romanilor, ., arestat preventiv, deținut în P. A., recidivist, CNP_, la:
-2 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b N.C.p. cu aplic. 41 alin. 1 N.C.p., art. 396 alin. 10 N.C.p.p., art. 375 N.C.p.p. și art. 374 alin. 4 N.C.p.p. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d N.C.p. cu aplic. 41 alin. 1 N.C.p.
În baza art. 83 V.C.p. rap. la art. 15 din Legea nr. 187/2013 s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1206/2011 a Judecătoriei D., care s-a adaugat la pedeapsa stabilită mai sus, astfel că în final inculpatul execută pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 399 alin. 1 N.C.p.p. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 72 N.C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia timpul reținerii și arestării preventive de la 15.09.2014 la 8.12.2014.
S-a pbligat inculpatul să plătească părții civile . S., cu sediul în S., .. 4, jud. Prahova suma de 676.713,88 lei cu titlu de despăgubiri.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b N.C.p.p. instanța a dispus confiscarea de la inculpat în favoarea statului a unui clește de tip spietz cu mâner de culoare negru cu albastru, aflat în Camera de corpuri delicte de la IPJ Hunedoara.
S-a obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 3.000 lei cheltuieli judiciare, din care stabilește în sarcina MJ și în favoarea Baroului de Avocați D. plata sumei de 200 lei reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 15.09.2014, inculpatul, prin escaladare, a pătruns în incinta persoanei vătămate . S. – Punct de lucru D. de unde a sustras bunuri, cauzând un prejudiciu de 676.713,88 lei, rămas nerecuperat.
Din declarația și plângerea persoanei vătămate; acte justificative (f.17-18,85-87), proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșe foto (f.5-15), proces verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografii (f.32,36,39-43), raport de expertiză criminalistică (f.48-58), cazier (f.77-78), declarații martori (f.19-24), declarațiile și recunoașterea inculpatului (f.63,65-68,134-135,), precum și celelalte acte și lucrări ale dosarului instanța reține următoarele:
Inculpatul Ș. I. e în vârstă de 29 de ani, fără ocupație și necăsătorit.
Din fișa de cazier judiciar reiese că el nu este la prima întâlnire cu legea penală.
Inculpatul a fost condamnat anterior pentru fapte similare la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată aplicată prin s.p. nr. 1206/2011 a Judecătoriei D..
În loc să se angajeze și să presteze o muncă utilă, acesta a preferat să se întoarcă la „vechea îndeletnicire”.
Așadar, în data de 15.09.2014, numitul Fedorean C. – I. – administratorul Punctului de lucru D. al . S., a sesizat prin S.N.U.A.U 112, organele de poliție cu privire la faptul că o persoană necunoscută a pătruns prin escaladare în incinta firmei sale situată în D., ., jud. Hunedoara, de unde a sustras cabluri de cupru de pe două utilaje.
Întrucât angajații societății l-au urmărit pe făptuitor, au reușit să-l imobilizeze în apropierea Complexului Comercial „Auchan”, situat la ieșire din municipiul D..
Organele de poliție sosite la fața locului au procedat la identificarea autorului faptei, depistând că e vorba de inculpatul Ș. I..
Acesta a fost recunoscut cu ușurință de martorii oculari, care l-au identificat pe inculpat ca fiind persoana pe care au observat-o în incinta unității lor, care a abandonat o plasă cu inscripția „Kaufland” în care s-au găsit un clește și cablurile de cupru tăiate și pe care au urmărit-o deoarece încerca să părăsească locul faptei.
Raportul de expertiză criminalistică a confirmat că urmele de secționare identificate pe cablurile electrice componente ale instalației electrice și de comandă a Stației de asfalt 1653 A „DYER”, tip easy batch 85EB supermobile aflată în custodia persoanei vătămate au putut fi create de cleștele în litigiu.
Persoana vătămată . S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 676.713,88 lei care reprezintă atât contravaloarea cablurilor sustrase, cât și a reparării utilajului de pe care au fost secționate.
Inculpatul a recunoscut fapta pe care o regretă, dar a contestat valoarea mare a prejudiciului.
Este adevărat că acele cabluri pe care inculpatul le-a secționat și le-a sustras erau esențiale și chiar dacă nu au o valoare semnificativă, au adus utilajul în stare de nefuncționare, iar pentru repunerea lui în starea anterioară e nevoie de suma pretinsă cu titlul de despăgubire.
Ansamblul probelor de la dosar au dovedit indubitabil vinovăția inculpatului.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b N.C.p. cu aplic. 41 alin. 1 N.C.p., art. 396 alin. 10 N.C.p.p., art. 375 N.C.p.p. și art. 374 alin. 4 N.C.p.p. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d N.C.p. cu aplic. 41 alin. 1 N.C.p.
În baza acestui text de lege, inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art. 74 al. 1 N.C.p. ținându-se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite și de periculozitatea infractorului care se va evalua după următoarele criterii:
a)împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b)starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c)natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d)motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e)natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f)conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g)nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Totodată, au fost avute în vedere împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și de disp. art. 396 al. 10 N.C.p.p., 375 N.C.p.p., 374 al. 4 N.C.p.p.
Față de cele arătate, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Conform art. 83 V.C.p. rap. la art. 15 din Legea nr. 187/2013, instanța a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1206/2011 a Judecătoriei D., pe care a adăugat-o la pedeapsa stabilită mai sus, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani închisoare.
Potrivit art. 399 alin. 1 N.C.p.p. instanța a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 72 alin. 1 N.C.p. a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive de la 15.09.2014 la 8.12.2014.
Conform art. 1357 N.C.civ instanța a obligat inculpatul să plătească despăgubiri părții civile . S., în cuantum de 676.713,88 lei.
Conform art. 112 alin. 1 lit. b N.C.p.p. instanța a dispus confiscarea de la inculpat în favoarea statului a unui clește de tip spietz cu mâner de culoare negru cu albastru, aflat în Camera de corpuri delicte de la IPJ Hunedoara.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 410 C. pr. pen. inculpatul Ș. I., care invocă oral, prin apărător desemnat din oficiu, solictarea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost condamnat din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1), art. 229 alin. 1) lit. d) și art. 229 alin. 2) lit. b) Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1), art. 229 alin. 1) lit. d) Cod penal, respectiv fără reținerea circumstanței agravante prev. de art. 229 alin. 2) lit. b) Cod penal, cu consecința aplicării unei noi pedepse în sarcina inculpatului.
Argumentul constă în împrejurtarea că fapta nu a fost săvârșită prin violarea unui sediu profesional, cablurile aflându-se în curtea unui punct de lucru al societății, argumente care se regăsesc și în ordonanța din 15.09.2014, aflată la pagina 1 în dosarul de urmărire penală.
Solicită reindividualizarea judiciară a pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 74 Cod penal și art. 396 alin. 10) C.pr.pen. și, pe cale de consecință, reducerea limitelor pedepsei aplicate inculpatului cu 1/3.
Pe latura civilă a cauzei, menționează faptul că instanța fondului, în mod greșit, l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 676.713,88 lei cu titlu de despăgubiri, întrucât prejudiciul nu a fost dovedit cu înscrisuri.
III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit exigențelor impuse de art. 417și urm. C. pr. pen., Curtea constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Analiza efectuată de către instanța de control judiciar are în vedere și disp. art. 417 alin.2 C.pr.pen., în sensul că în afara temeiurilor invocate și a cererilor formulate de către apărare, Curtea a examinat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Criticile de nelegalitate a încadrării juridice atribuite faptelor reținute în sarcina inculpatului apelant și recunoscute de către acesta sunt nefondate deoarece spațiul aparținând proprietății unei peroane juridice, indiferent dacă este vorba de clădire /și curte dar face parte din sediul acesteiadetermină încadrarea juridică atribuită corect de judecătorul jurisdicției inferioare.
Împrejurarea că în ordonanța prim procurorului adjunct din 15.09.2014 aflată la fila 2 în dosarul de urmărire penală se află menționat faptul că nu poate fi reținută circumstanța agravantă prev. de art. 229 alin.2 lit. b C.pen. deoarece bunurile au fost sustrase din curtea societății, împărtășită de apărătorul din oficiu al inculpatului, nu justifică încadrarea juridică atribuită de organele de urmărire penală.
Sediul profesional este spatiul în care persoana fizica autorizata/titular intreprinderii individuale/intreprinderea familiala/persoana juridică îsi desfașoara activitatea economica autorizata sau în care au loc numai activitati de birou.
Nu s-au depus sau găsit de către instanța de control judicar argumente care să susțină teza apărătorului din oficu pentru a justifica menținerea încadrării juridice atribuite de către acuzare prin actul de trimitere în judecată, împrejurare față de care teza avansată reprezintă o simplă asertațiune fără fundament.
În propria analiză efectuată curte de apel reține faptul că inculpatul apelant, în data de 15.09.2014, prin escaladare, a pătruns în incinta persoanei vătămate . S. – Punct de lucru D., de unde a sustras bunuri, cauzând un prejudiciu de 676.713,88 lei, rămas nerecuperat.
Inculpatul a fost reținut și recunoscut cu ușurință de martorii oculari, care l-au identificat ca fiind persoana pe care au observat-o în incinta unității lor, care a abandonat o plasă cu inscripția „Kaufland” în care s-au găsit un clește și cablurile de cupru tăiate și pe care au urmărit-o deoarece încerca să părăsească locul faptei.
Raportul de expertiză criminalistică a confirmat că urmele de secționare identificate pe cablurile electrice componente ale instalației electrice și de comandă a Stației de asfalt 1653 A „DYER”, tip easy batch 85EB supermobile aflată în custodia persoanei vătămate au putut fi create de cleștele în litigiu.
Inculpatul a recunoscut fapta pe care o regretă dar a contestat valoarea mare a prejudiciului.
Cererea de reindividualizare judiciară a pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 74 Cod penal și art. 396 alin. 10) C.pr.pen. și, pe cale de consecință, reducerea limitelor pedepsei aplicate inculpatului cu 1/3 derivă din solicitarea principală pe latură penală și nu se mai impune a fi analizată în contextul respingerii cererii de menținere a încadrării juridice atribuite inițial prin actul de sesizare al instanței.
Pentru a nu dezavantaja inculpatul raportat la obligația curții de analiză a cauzei sub toate aspectele, această solicitare a fost analizată distinct, ca motiv de apel.
La reindividualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, reglementate de disp. art. 74C.pen., respectiv:
- limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită, reduse ca efect al aplicării art. 396 alin 10 Cpp cu o treime,
- gradul de pericol social concret al faptei: care este unul mediu având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă având în vedere antecedentele sale penale: pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1206/2011 a Judecătoriei D., a cărei executare a fost suspendată condiționat la data judecării.
- modul de săvârșire al faptei, redat în conținutul acestei hotărâri, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului: din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, situația sa fiind expusă anterior, aceasta impunând, în raport de momentul comiterii faptelor pentru care este în prezent judecat, reținerea stării de recidivă postcondamnatorii, prev. de art. 43 alin. 1 C.pen.
- conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal: inculpatul după săvârșirea infracțiunii a recunoscut săvârșirea faptei și a arătat că regretă cele întâmplate.
Toate aceste argument, corect reținute de judecătorul fondului, justifică respingerea cererii de reindividualizare judicară a pedepsei aplicate pentru fapta pentru care este în prezent judecat. Agravarea situației sale juridice este generată de incidența art. 83 C.pen. anterior sub imperiul căruia a fost judecat pentru prima infracțiune, rap. la art. 15 din Legea nr. 187/2013 în baza căruia s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1206/2011 a Judecătoriei D., care s-a adaugat la pedeapsa stabilită pentru prezenta faptă, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani închisoare în regim privativ de libertate.
Criticile exprimate în apel cu privire la latura civilă sunt nefondate.
Potrivit art. 1.357 „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”
Potrivit acestui text de lege, condițiile care sunt cerute pentru exercitarea acțiunii civile în procesul penal sunt: i) să existe o faptă ilicită constând într-o infracțiune; infracțiunea reprezintă temeiul atât al răspunderii penale cât și al răspunderii civile.
ii) infracțiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral; prejudiciul, trebuie să fie cert, să nu fie reparat încă, să fie actual. În cauză, se constată că aceste condiții sunt îndeplinite, prejudiciul fiind cert, inculpatul neachitând paguba creată prin săvârșirea infracțiunii.
iii) să existe o legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs,
iv) să existe vinovăția autorului în producerea prejudiciului.
Potrivit art. 1357 alin. 2 Cod civil, autorul răspunde pentru culpa cea mai ușoară (culpa levissima).
Prin urmare, având în vedere situația de fapt reținută în baza probelor analizate mai sus, instanța a apreciat că prejudiciul cauzat părții civile este consecința directă a activității inculpatului, fiind îndeplinite condițiile prev de art. 1357 alin. 1 C.civil.
Potrivit filei 17 din dosar existența devizului în care se arată că în constau aceste despăgubiri, cuprinzând cheltuielile efectuate cu repararea stației de producție de la care inculpatul a sustras cablurile, reprezintă o probă suficientă și pertinentă pentru a dovedi valoarea prejudiciului încercat de persoana vătămată.
IV. Raportat la considerentele factuale menționate anterior și în raport de prevederile art. 421 alin.1 lit.b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 2176/8.12.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar penal nr._ .
Deoarece inculpatul a fost arestat în cursul acestor proceduri judiciare, raportat la prevederile art. 404 alin.4 lit. a C.pr.pen. va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 15.09.2014 și până la data de 29.01.2015.
Deoarece cheltuielile cu soluționarea apelului respins au fost generate de inculpat, în baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va obliga apelantul să achite statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 2176/8.12.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar penal nr._ .
Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 15.09.2014 și până la data de 29.01.2015.
Obligă apelantul să achite statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.01.2015.
Președinte, Judecător,
A. L. C. M. M.
Grefier,
I. M.
Red. MCM
Tehnored. IM/2 ex./09.02.2015
Jud. fond P.D.
| ← Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Sentința nr.... | Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 1/2015.... → |
|---|
