Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008). Decizia nr. 341/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 341/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 3489/176/2013*

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 341/A/2015

Ședința publică de la 24 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. M. M.

Judecător D. G.

Grefier D. M.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin:

M. C. – procuror

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. I. împotriva sentinței penale nr. 165/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă:

- inculpatul intimat O. P. asistat de apărătorul ales, avocat S. S..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. I., desființarea sentinței penale atacate și în rejudecare, condamnarea inculpatului. după prezentarea pe scurt a istoricului faptelor, arată că hotărârea instanței de fond nu a fost atacată de către P. ci doar de inculpat, cauza fiind trimisă spre rejudecare la instanța de fond și ca urmare a administrării probelor, în cauză s-a dispus achitarea inculpatului. După readministrarea probelor în fața instanței de apel se poate constata că infracțiunea de tăiere există, că a fost comisă cu vinovăție și aceasta rezultă din declarațiile martorilor G. C., M. T. și a martorilor care au fost audiați la termenul anterior. Din aceste declarații rezultă că inculpatul a efectuat tăierea de arbori nemarcați. Susținerile inculpatului că din vina organelor silvice nu s-a terminat procedura de marcare este confirmată doar de beneficiarul prestațiilor, respectiv președintele asociației pentru care se efectuau acele tăieri, însă organele silvice și cei care au constatat tăierile respective, au infirmat aceste susțineri detaliind procedura de marcare și apreciază că au fost administrate suficiente probe care atestă că cei 13 arbori nu au fost marcați în momentul tăierii.

În ce privește legea penală mai favorabilă și pedeapsa aplicată, apreciază că nu poate fi îngreunată situația inculpatului putând fi aplicată pedeapsa de 4 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, având în vedere că P. nu a atacat acea hotărâre.

Avocat S. S., apărătorul ales pentru inculpatul intimat O. P., solicită respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale atacate. Precizează că în primul ciclu procesual hotărârea instanței de fond a fost casată din considerente procedurale, deoarece inculpatului asistat de apărător din oficiu, la primul termen de judecată în fața instanței de fond, nu i s-a explicat ce înseamnă art. 320 ind.1 C.pr.pen., acesta a recunoscut că a tăiat arborii și după casarea hotărârii, în rejudecare, inculpatul a renunțat la art. 320 ind.1 C.pr.pen. solicitând administrarea probatoriului pentru a dovedi vinovăția cu care s-a săvârșit această faptă. Arată că inculpatul nu neagă că a tăiat arborii dar neagă săvârșirea infracțiunii cu vinovăție precum și existența prejudiciului. În continuare, prezintă succint procedura de tăiere a arborilor și invocă declarația martorului Ș. C. și apreciază că vinovăția inculpatului nu este dovedită, instanța de fond în mod corect a reținut intenția directă. Arată că inculpatul a acționat în baza unui contract. În momentul în care i s-a adus la cunoștință că a tăiat arbori nemarcați s-a oprit și până nu s-a lămurit situația nu a mai efectuat operațiuni de tăiere. Consideră că intenția trebuie dedusă din modalitatea de desfășurare a evenimentelor, din elemente concrete și apreciază că în sarcina inculpatului cel mult poate fi reținută o culpă și anume aceea că nu a verificat dacă arborii sunt marcați, inculpatul bazându-se doar pe operațiunea de inventariere, fiind de bună credință. La solicitarea instanței, precizează că inculpatul și la acest moment se ocupă cu exploatări forestiere și acesta știe ce să facă în acest domeniu, nu a existat din partea acestuia intenția de a sustrage materialul lemnos ci doar a efectuat ce i s-a solicitat de către asociație. Arată că nu este îndeplinită nici a doua condiție de existență a infracțiunii referitoare la prejudiciu având în vedere că există cel puțin un dubiu cu privire la numărul de arbori tăiați, față de împrejurarea că in procesul verbal întocmit la fața locului se reține un nr. de 14 arbori tăiați, iar cenzorul care a și constatat săvârșirea faptei, vorbește de un număr de 4-5 arbori, număr confirmat de altfel și de președintele asociației. Mai arată că pădurarul și martorii asistenți au precizat că această constatare s-a efectuat la câteva zile după ce au fost tăiați arborii iar la fața locului nu a fost nimeni prezent și apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii nici cu privire la existența vinovăției nici cu privire la prejudiciu.

Inculpatul intimat O. P., având ultimul cuvânt arată că s-a deplasat pentru a face drumul care nu era exploatat de 40 ani și la îndrumarea acestuia a tăiat câțiva arbori aproape de drum care erau însemnați. Arată că toate problemele au plecat de la P., cenzorul, care a fost președintele asociație și care a crezut că-i face un rău președintelui P. care l-a schimbat. Crede că el a picat la mijloc între cei doi. Arată că în A. I. a tăiat un număr de 27 arbori nemarcați în 230 mp și nu a fost nicio problemă fapt care poate fi verificat printr-un telefon. Precizează că în momentul în care a venit cenzorul P., a refuzat să mai taie arbori și nu a mai urcat în pădure decât să repare pană la Tab. Arată că nu a avut nicio abatere și nici nu dorește să aibă, el a efectuat o lucrare pentru care era plătit și precizează că atunci se fură lemnele acestea se fură cu camioanele, nu 5-6 lemne.

Instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 165/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr. _, în baza art. 396 alin. (5) C.p.pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C.p.pen. a fost achitat inculpatul O. P. (CNP_), cetățean român, fiul lui D. și A., născut la data de 20.02.1954 în A. I., jud. A., domiciliat în ., jud. A., pentru săvârșirea infracțiunii silvice prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

S-a luat act că persoana vătămată O. S. Sâpcea Cugir și persoana vătămată Asociația F. Ghibău Acmariu nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 275 alin. (3) C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. nr. 3060/P/2011, înregistrat pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 27.05.2013 sub dosar nr._, a fost trimis în judecată inculpatul O. P. pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008.

În motivarea actului de sesizare se arată că inculpatul, la data de 31.08.2011 a tăiat de pe picior, fără drept, un număr de 13 arbori nemarcați pentru tăiere, valoarea prejudiciului produs fiind de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei

Prin decizia penală nr. 997/2013 a Curții de Apel A. I. s-a admis recursul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 350/2013 pronunțată în dosar nr._, s-a casat în întregime sentința și s-a dispus trimiterea cauzei în rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoria A. I..

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la data de 12.11.2013 sub nr._ .

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul lunii august 2011, Asociația F. Ghibău din localitatea Acmariu a încheiat un contract de prestări serviciu cu inculpatul O. P., acesta din urmă obligându-se să exploateze material lemnos (marcat de către organele silvice) în folosul asociației și să-l transporte la drumul auto, iar în schimbul acestui serviciu să i se dea o cantitate de material lemnos.

La data de 31.08.2011, inculpatul s-a deplasat la locul numit „Valea Țiganilor” de pe raza localității Acmariu și a început să taie arborii din zona indicată de președintele asociației, însă printre aceștia se afla și un număr de 13 arbori de esență salcâm care nu fuseseră marcați de către organele silvice ci doar ciopliți în vederea marcării ulterioare.

Materialul lemnos tăiat fără drept a fost predat Asociației Forestiere Ghibau.

Potrivit adresei emisă de ocolul S. Sâpcea Cugir, inculpatul a produs un prejudiciu de 2207,64 lei și depășește de 24 de ori prețul mediu a unui metru cub de masă lemnoasă, în condițiile în care prețul mediu al masei lemnoase pe picior în vigoare la data constatări faptei era de 91,76 mc.

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, respectiv: procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice din data de 31.08.2011, adresa Ocolului S. Sâpcea Cugir nr. 5642/2011, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor P. G., Ș. C. C., Gheorghiuț C. și M. T.

În drept:

Constituie infracțiunea silvică prevăzută la art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

Potrivit art. 1 din Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1343/2010, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este de 74 lei/mc (fără TVA).

Având în vedere starea de fapt reținută coroborată cu temeiurile de drept incidente în cauză instanța a constatat că fapta din data de 31.08.2011 de a se fi tăiat un număr de 13 arbori de esență salcâm fără ca aceștia să fie marcați de organele silvice există și a fost comisă de inculpat dar nu constituie infracțiunea silvică prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. c) Codul silvic deoarece nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Astfel, pentru existența din punct de vedere al laturii subiective a infracțiunii respective, este necesar ca făptuitorul să acționeze cu intenție, fire directă, fie indirectă.

În cazul intenției directe, potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen. autorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui. În ceea ce privește infracțiunea dedusă judecății, rezultatul, respectiv urmarea imediată, constă în paguba produsă fondului forestier precum și proprietarului acestuia. Or, deși în actul de sesizare s-a arătat că inculpatul a tăiat cei 13 arbori nemarcați „cu intenția de a-i valorifica” o astfel de intenția nu rezultă din probele administrate. Instanța reține că inculpatul a tăiat acei arbori în baza contractului încheiat cu asociația forestieră, în perimetrul indicat de președintele acesteia și având credința sinceră că toți arborii îndeplinesc condițiile legale pentru a fi tăiați. Așadar, nu i se poate imputa inculpatului că a urmărit producerea unei pagube fondului forestier și, în subsidiar, proprietarului acestui fond, dar nici că a acceptat posibilitatea producerii acestei pagube pentru a considera că fapta a fost comisă cu intenție indirectă conform art. 16 alin. (3) lit. b) C.pen.

Față de cele menționate, în baza art. 396 alin. (5) C.p.pen. instanța a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii silvice prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Având în vedere că materialul lemnos tăiat fără drept de inculpat a fost predat Asociației Forestiere Ghibău Acmariu nici aceasta și nici O. S. Sâpcea Cugir nu s-au constituit părți civile în cauză, aspect de care instanța a luat act.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria A. I..

Prin apelul declarat P. a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, condamnarea inculpatului Opren P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 108 al. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008.

În motivarea apelului se arată că în mod greșit instanța de fond l-a achitat pe inculpatul O. P. în condițiile în care din probatoriu a rezultat clar faptul că acesta cunoștea prevederile legale și nu s-a aflat în nicio eroare.

Astfel, în declarația olografă dată în cursul urmăririi penale ( fila 10 d. u.p. ) inculpatul a afirmat că a omis să verifice dacă arborii erau sau nu marcați de către organele silvic, procedând la tăierea lor, poziția psihică a inculpatului îndeplinind condițiile intenției indirecte.

În fața instanței de fond inculpatul a menționat în detaliu procedura marcării arborilor înainte de a fi tăiați, astfel că apărarea sa că a fost de bună credință, nu subzistă.

Inculpatul lucrează în domeniul exploatării forestiere și cunoștea în ce condiții sunt tăiați arborii iar declarațiile sale sunt contradictorii.

Oral, în dezbaterea cauzei procurorul a mai arătat că după readministrarea probelor în fața instanței de apel se poate constata că infracțiunea de tăiere există, că a fost comisă cu vinovăție și aceasta rezultă din declarațiile martorilor G. C., M. T. și a martorilor care au fost audiați la termenul anterior.

Din aceste declarații a rezultat că inculpatul a efectuat tăierea de arbori nemarcați. Susținerile inculpatului că din vina organelor silvice nu s-a terminat procedura de marcare este confirmată doar de beneficiarul prestațiilor, respectiv președintele asociației pentru care se efectuau acele tăieri, însă organele silvice și cei care au constatat tăierile respective, au infirmat aceste susțineri detaliind procedura de marcare și apreciază că au fost administrate suficiente probe care atestă că cei 13 arbori nu au fost marcați în momentul tăierii.

În ce privește legea penală mai favorabilă și pedeapsa aplicată, se apreciază că nu poate fi îngreunată situația inculpatului putând fi aplicată pedeapsa de 4 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, având în vedere că P. nu a atacat acea hotărâre.

Curtea de Apel examinând sentința penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. I. este fondat și va fi admis, din următoarele considerente:

În urma probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și a celor două cicluri procesuale, instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în cauză.

Astfel, s-a reținut că în cursul lunii august 2011, Asociația F. Ghibău din localitatea Acmariu a încheiat un contract de prestări serviciu cu inculpatul O. P., acesta din urmă obligându-se să exploateze material lemnos (marcat de către organele silvice) în folosul asociației și să-l transporte la drumul auto, iar în schimbul acestui serviciu să i se dea o cantitate de material lemnos.

La data de 31.08.2011, inculpatul s-a deplasat la locul numit „Valea Țiganilor” de pe raza localității Acmariu și a început să taie arborii din zona indicată de președintele asociației, însă printre aceștia se afla și un număr de 13 arbori de esență salcâm care nu fuseseră marcați de către organele silvice ci doar ciopliți în vederea marcării ulterioare.

Materialul lemnos tăiat fără drept a fost predat Asociației Forestiere Ghibau.

Potrivit adresei emisă de ocolul S. Sâpcea Cugir, inculpatul a produs un prejudiciu de 2207,64 lei și depășește de 24 de ori prețul mediu a unui metru cub de masă lemnoasă, în condițiile în care prețul mediu al masei lemnoase pe picior în vigoare la data constatări faptei era de 91,76 mc.

Încadrarea juridică dată faptelor este legală.

Instanța de fond l-a achitat pe inculpat apreciind că inculpatul nu ar fi săvârșit faptele cu intenție, lipsind astfel latura subiectivă. Judecătorul fondului a apreciat că inculpatul a tăiat arborii în baza contractului încheiat cu asociația forestieră, în perimetrul indicat de președintele asociației și având credința sinceră că toți arborii îndeplinesc condițiile legale pentru a fi tăiați.

Instanța de apel, pentru a putea stabili dacă inculpatul a acționat cu vinovăție, trebuia să stabilească – având în vedere elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 108 al. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008, dacă arborii tăiați ilegal au fost marcați și dacă inculpatul, înainte de a proceda la tăierea acestora a văzut că aceștia erau sau nu marcați. Pentru a nu exista nici un dubiu era util a stabili dacă inculpatul avea sau nu cunoștință despre condițiile legale de tăiere a arborilor.

În apel, pentru a lămuri toate aceste aspecte a fost reaudiat inculpatul ( fila 22 ds. apel ) și au fost audiați martorii: Ghiorghiuț C. ( f. 31- 33 ), M. T. ( f. 34 -35 ), P. G. ( f. 44 – 45 ), Ș. C. ( f. 56 – 57 ) și P. O. ( f. 58 – 59 ).

Coroborând toate aceste probe – inclusiv ce administrate anterior de către instanță și cele de la urmărire penală Curtea constată că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de care este acuzat.

Astfel, art. 108 al. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008 arată că tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se sancționează cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

Din probe a rezultat cert că inculpatul a tăiat arborii dar apărarea sa este aceea că i-a tăiat la solicitarea președintelui asociației, observând că nu sunt marcați ci doar însemnați, acest fapt rezultă chiar din declarațiile inculpatului.

Tot inculpatul a declarat că avea cunoștință de modul în care se proceda pentru a efectua o exploatare silvică deoarece lucra în domeniu și știa că arborii – pentru a putea fi tăiați, trebuiau marcați cu ciocanul silvic.

Cele susținute personal de inculpat sunt confirmate de martorii audiați, în sensul că inculpatul a tăiat arborii și că aceștia nu erau marcați.

Față de toate aceste probe motivarea judecătorului fondului că în ceea ce privește infracțiunea dedusă judecății, rezultatul, respectiv urmarea imediată, constă în paguba produsă fondului forestier precum și proprietarului acestuia și deși în actul de sesizare s-a arătat că inculpatul a tăiat cei 13 arbori nemarcați „cu intenția de a-i valorifica” o astfel de intenția nu a rezultat din probele administrate și că inculpatul a tăiat acei arbori în baza contractului încheiat cu asociația forestieră, în perimetrul indicat de președintele acesteia și având credința sinceră că toți arborii îndeplinesc condițiile legale pentru a fi tăiați, astfel că nu i se poate imputa inculpatului că a urmărit producerea unei pagube fondului forestier și, în subsidiar, proprietarului acestui fond, dar nici că a acceptat posibilitatea producerii acestei pagube pentru a considera că fapta a fost comisă cu intenție indirectă conform art. 16 alin. (3) lit. b) C.pen, nu are legătură cu fata și acuzația.

Inculpatul nu a fost acuzat de furtul arborilor ci de tăierea lor ilegală, fapt recunoscut chiar de inculpat, astfel cum s-a arătat, achitarea lui fiind nelegală.

În aceste condiții Curtea, va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. I. și va desființa sentința penală atacată sub aspectul modului de soluționare a laturii penale

În baza art. 5 C.pen. raportat la Decizia C.C. nr. 265/2014 va stabili că dispozițiile Codului penal anterior ( 1969 ) reprezintă lege penală mai favorabilă inculpatului.

În baza art.396 Cod proc.penală va condamna pe inculpatul O. P., fiul lui D. și A., născut la 20.02.1954, în A. I., jud. A., CNP:_, studii medii, administrator, cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în com. Ciugud, ., jud. A., la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 108 alin.1 lit.c din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art. 74 lit. a) Cod penal, coroborat cu art. 76 lit. d) Cod penal.

În baza art. 81 și art. 82 din Codul penal, va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.

Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 din Codul penal, se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Codul penal pe durata executării pedepsei și se va suspenda pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art.71 alin.5 C.pen. anterior aplicarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 274 alin. 1 din C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 650 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului efectuate la instanța de fond, din care suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății, av. S. A., va fi avansată de către MJ în favoarea Baroului A..

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. celelalte cheltuieli efectuate de stat în apel vor fi suportate de acesta; suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu în apel, av. B. R., va fi avansată de către MJ în favoarea Baroului A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. I. împotriva sentinței penale nr. 165/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .

Desființează sentința penală atacată sub aspectul modului de soluționare a laturii penale și rejudecând cauza în aceste limite:

În baza art. 5 C.pen. raportat la Decizia C.C. nr. 265/2014 stabilește că dispozițiile Codului penal anterior ( 1969 ) reprezintă lege penală mai favorabilă.

În baza art.396 Cod proc.penală condamnă pe inculpatul O. P., fiul lui D. și A., născut la 20.02.1954, în A. I., jud. A., CNP:_, studii medii, administrator, cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în com. Ciugud, ., jud. A., la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 108 alin.1 lit.c din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art. 74 lit. a) Cod penal, coroborat cu art. 76 lit. d) Cod penal.

În baza art. 81 și art. 82 din Codul penal, suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 din Codul penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Codul penal pe durata executării pedepsei și suspendă pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art.71 alin.5 C.pen. anterior aplicarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 274 alin. 1 din C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 650 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului efectuate la instanța de fond, din care suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății, av. S. A., va fi avansată de către MJ în favoarea Baroului A..

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. celelalte cheltuieli efectuate de stat în apel vor fi suportate de acesta; suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu în apel, av. B. R., va fi avansată de către MJ în favoarea Baroului A..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 24.03.2015.

Președinte, Judecător, C. M. M. D. G.

Grefier

D. M.

S. Sovata

Semnează grefier-șef secția penală

V. V. C.

Red./tehn./DG

2ex./23.04.2015

Jud.fond O. toth

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008). Decizia nr. 341/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA