Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 4/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 326/57/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 4/R/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Judecător S. T.
Judecător D. G.
Grefier A. B.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A.-I. reprezentat de procuror A. P.
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de revizuent I. Ș. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa revizuentului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-au acvirat dosarele_ al Curții de Apel A.-I. și_ al Judecătoriei Sannicolau M..
Curtea, din oficiu, raportat la disp. art.458 și 459 Cod procedură penală pune în discuția părților declinarea cererii de revizuire formulată în cauză.
Reprezentanta Ministrului Public având cuvântul solicită declinarea competenței la Judecătoria A.- I., prima instanța sesizată cu judecarea cauzei pe fond.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cererii de revizuire formulată constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel A. I. la data de 13.05.2015, la nr._, revizuientul I. Ș. M. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să revizuiască două hotărâri judecătorești ireconciliabile, respectiv decizia penală nr. 781/2012 a Curții de Apel A. I. și sentința penală nr. 204/2010 a Judecătoriei Sânnicolau M..
În motivarea cererii sale a arătat revizuientul că se adresează Curții de Apel A. I. ca fiind instanța competentă, ca fiind instanța cea mai înaltă în grad de soluționare a celor două hotărâri judecătorești ce sunt ireconciliabile din următoarele motive:
-a fost acuzat că ar fi condus un autoturism pe drumurile publice la data de 27.08.2007 fără a poseda permis de conducere. Curtea de Apel A. I. a decis achitarea sa stabilind implicit că avea dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice;
-în intervalul scurs între anii 2007-2012 Judecătoria Sânnicolau M. a hotărât condamnarea sa pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere;
-deși Curtea de Apel A. I. statuase că a respectat legislația în vigoare, consecințele achitării sale devin nule ca urmare a condamnării aplicate prin sentința Judecătoriei Sânnicolau M..
Încheie revizuientul expunerea motivelor sale prin a afirma că situația sa incertă a dat naștere la numeroase procese în care este acuzat că a condus autoturisme pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere sau cu permisul de conducere anulat.
În susținerea cererii sale revizuientul a depus la dosar fotocopiile hotărârilor judecătorești la care face trimitere în cuprinsul cererii sale și fotocopiile unor adrese emise de organele de poliție rutieră(filele 2-16).
În drept cererea nu a fost motivată.
Analizând actele existente la dosar, reține Curtea de Apel A. I. următoarele:
- prin sentința penală nr. 88/28.02.2012 a Judecătoriei A. I., definitivă prin decizia penală nr. 781/18.06.2012 a Curții de Apel A. I., în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală s-a hotărât achitarea inculpatului M. I. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002(faptă comisă la data de 27.08.2007).
- prin sentința penală nr. 204/18.06.2010 a Judecătoriei Sânnicolau M., definitivă prin neapelare, s-a hotărât condamnarea inculpatului M. I. Ș. M. la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002(faptă comisă la data de 17.10.2009).
Revizuientul sesizează Curtea de Apel A. I. cu o cerere de revizuire a celor două hotărâri judecătorești ce, apreciez el, nu se pot concilia.
Motivul invocat de revizuient se regăsește printre cazurile de revizuire expres și limitativ reglementate de legiuitor, mai exact în cuprinsul art. 453 lit. e din Codul de procedură penală.
Potrivit textului art. 458 din Codul de procedură penală, având denumirea marginală „instanța competentă”, competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță. Când temeiul cererii de revizuire constă în existența unor hotărâri ce nu se pot concilia, competența se determină potrivit dispozițiilor art. 44.
Ajungând la aceste din urmă dispoziții, constatăm că legiuitorul instituie, în cuprinsul alin. 1 al textului de lege citat, competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței mai întâi sesizate.
Sintetizând cele mai sus expuse, ajungem la concluzia că cererea de revizuire se adresează instanței mai întâi sesizate care a judecat cauza în primă instanță. Or, Curtea de Apel A. I. nu a judecat în primă instanță niciuna dintre cauzele la care revizuientul face referire. Curtea de Apel A. I. a soluționat recursul declarat de inculpatul(la acea vreme) M. I. Ș. M. împotriva sentinței Judecătoriei A. I.. Chiar dacă a admis recursul inculpatului, a casat sentința primei instanțe și a decis achitarea inculpatului, Curtea de Apel A. I. nu a soluționat cauza în primă instanță ci în recurs.
Văzând toate acestea, apreciem noi că cererea formulată de revizuient nu este de competența Curții de Apel A. I. ci este în competența de soluționare a Judecătoriei A. I., instanță mai întâi sesizată și care a judecat cauza în primă instanță.
Pentru aceste considerente, vom face aplicarea dispozițiilor art. 50, 458 și 44 din Codul de procedură penală și vom declina competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul I. Ș. M. în favoarea Judecătoriei A. I..
Lipsind culpa procesuală a revizuientului, vom lăsa în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta, în temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Decide:
În baza art. 50 din Codul de procedură penală și cu aplicarea art. 458 din Codul de procedură penală și a art. 44 din Codul de procedură penală, declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul I. Ș. M., în favoarea Judecătoriei A. I..
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. L. O. S. T. D. G.
Grefier,
A. B.
Red./tehnored.G.L.O.
2ex/23.06.2015
| ← Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... | Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr.... → |
|---|
