Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr. 89/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 89/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 2002/97/2015/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
Decizia penală Nr. 89/2015
Ședința publică de la 28.05.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C.
Grefier M. S. Ș.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de
Procuror A. F.
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de inculpatul contestator L. T. I. V. împotriva Încheierii penale din 20.05.2015 pronunțată de Tribunalului Hunedoara în dosarul penal nr._ 15.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. T. I. V., asistat de avocat B. A., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: fiind întrebați de instanță, apărătoarea și reprezentanta Ministerului Public arată că nu mai sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care se acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat B. A., având cuvântul, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, și pe cale de consecință înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.
Reprezentanta Parchetului, având cuvântul solicită respingerea ca nefondată contestația, menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală. Arată că, în cauză nu au apărut temeiuri noi care să impună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură mai puțin restrictivă, nici în raport de natura infracțiunii comise, respectiv tentativă la infracțiunea de omor. Precizează că, în raport de aceste aspecte în mod corect instanța de fond a respins cererea de înlocuire.
Inculpatul L. T. I. V., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii. Arată că, partea vătămată și-a retras plângerea, că se află sub o formă de boală avansată, și nu ar avea cu ce să influențeze martorii.
CURTE DE APEL,
Asupra contestației penale de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 20.05.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr._ 15, a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Pentru a pronunța această încheiere prima instanță a reținut următoarele: prin rechizitoriul nr.111/P/2015 emis la data de 12.03.2015, înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr.2002/97/16.03.2015, P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului L. T.-I.-V. pentru tentativă la infracțiunea de omor, prev. de art.32 C.pen. raportat la art.188 al.1 și 2 C.pen., dar și a inculpatului B. L.-C. – în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art.193 al.2 C.pen.
Arestarea preventivă a inculpatului L. T.-I.-V. s-a dispus prin încheierea penală nr.7/19.02.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara, definitivă prin încheierea penală nr.23/JDL/24.02.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel A. I., pentru temeiul reglementat de dispozițiile art.223 al.2 C.pr.pen., constatându-se că sunt întrunite și cerințele art.202 al.1, 2 și 3.C.pr.pen. Potrivit acestor texte ale legii procesual-penale, măsura arestării preventive poate fi luată dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și dacă este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni; măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse și este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia; din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit tentativa la infracțiunea de omor, prev. de art.32 C.pen. raportat la art.188 al.1 și 2 C.pen. asupra persoanei vătămate B. L. C..
Împotriva inculpatului L. T.-I.-V. s-a reținut că, la data de 17.02.2015, în jurul orei 21.36, în timp ce se afla în incinta magazinului alimentar aparținând . din P., ..27 parter, pe fondul unui conflict violent prealabil cu victima B. L.-C., l-a atacat pe acesta cu un cuțit tip briceag, l-a împins în stiva cu pet-uri de apă minerală și, concomitent, l-a înjunghiat în mai multe rânduri în zona toraco-abdominală-stânga după care, în timp ce victima era căzută la pământ, a luat o bâtă din lemn și a lovit victima în zona capului și a corpului. Victima a reușit să se ridice de la pământ și a încercat să părăsească magazinul în fugă, însă inculpatul i-a aplicat lovituri cu bâta în zona capului și peste corp, determinând căderea, din nou, la pământ a acestuia, unde a și rămas inconștient, inculpatul lovind încă o dată victima în zona spatelui, după care a părăsit magazinul cu bâta și briceagul asupra sa. Victima a suferit multiple leziuni traumatice, printre care plăgi înjunghiate la nivelul spațiilor intercostale 5, 6 și 9 cu hemotorax secundar, care i-au primejduit viața.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost examinată, sub aspectul legalității și temeiniciei, la termenul de judecată anterior, din data de 06.05.2015 (f.59-61). La același termen s-a examinat și solicitarea inculpatului, exprimată în apărare, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu.
În argumentarea cereri, inculpatul a invocat starea precară de sănătate, atât a sa, cât și a mamei sale, adăugând că s-a împăcat cu persoana vătămată B. L. C.. A apreciat inculpatul că punerea sa în libertate sub control judiciar nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
S-a menționat că, potrivit art.242 al.2 C.pr.pen., măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 al.1 C.pr.pen.
Înlocuirea măsurii trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpatului sau a faptelor comise de acesta, ceea ce în speță, de la data de 06.05.2015, a examinării anterioare a măsurii preventive și până în prezent, nu s-a constatat.
S-a apreciat că temeiul arestării preventive a inculpatului nu s-a modificat, ci subzistă astfel cum a fost reținut la momentul instituirii măsurii și s-a impus, în continuare, privarea sa de libertate, măsura fiind proporțională și necesară scopului urmărit, astfel că nu au fost întrunite cerințele art.242 al.2 C.pr.pen., referitoare la înlocuirea arestării preventive.
S-a menținut măsura arestării preventive ca fiind proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului – tentativă la infracțiunea de omor – și necesară bunei desfășurări a procedurilor judiciare, iar plasarea inculpatului sub control judiciar, chiar subsumată fiind această măsură unor obligații și garanții, ar provoca o reală tulburare a ordinii publice.
Pericolul concret pentru ordinea publică – pe care l-ar prezenta libertatea controlată, a inculpatului –actual și evidențiat nu numai de gravitatea acuzației ce i se aduce, ci și de ușurința cu care actul de sesizare a instanței a reținut că ar fi comis prezumtiva faptă, de personalitatea sa agresivă.
Raportat la împrejurările concrete ale cauzei, instanța a apreciat că cererea inculpatului, de plasare sub control judiciar, este nefondată, arestarea preventivă fiind singura în măsură să asigure, efectiv, realizarea scopurilor reglementate de art. 202 al.1 C.pr.pen. și fiind, totodată, conformă cerințelor art.202 al.3 C.pr.pen.
Durata privării de libertate la care a fost supus inculpatul s-a considerat că nu este excesivă, raportat la caracterul rezonabil al bănuielii care a stat la baza arestării sale și al legitimității scopului urmărit prin arestare.
Contrar aprecierilor inculpatului, o potențială împăcare cu persoana vătămată, chiar dacă ar exista, nu este îngăduită de legea penală în cazul infracțiunii de natura celei ce formează obiectul acuzației aduse. Nici starea precară a sănătății sale nu este un argument care să pledeze în favoarea prezentei cereri, atâta timp cât afecțiunile de care suferă pot fi tratate corespunzător fie în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, fie în cea a Ministerului Sănătății, în condițiile reglementate de art.240 C.pr.pen.
Față de considerentele exprimate și în baza art.242 al.2 raportat la art.362 al.1 C.pr.pen., cererea inculpatului L. T.-I.-V., de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva încheierii pronunțate de prima instanță a declarat contestație inculpatul L. T. I. V..
Contestația a fost declarată în termen și nu a fost formulată în scris.
În motivarea orală a contestației inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a criticat încheierea penală atacată, susținând că sunt întrunite condițiile pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Contestația este nefondată din următoarele considerente:
În mod justificat tribunalul a reținut, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, că la acest stadiu procesual măsura preventivă a controlului judiciar nu este suficientă pentru realizarea scopului asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
Din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit tentativa la infracțiunea de omor, aplicând mai multe lovituri cu un briceag victimei B. L. C. în zona toraco-abdominală stângă, iar după ce victima a căzut la pământ i-a aplicat mai multe lovituri cu o bâtă în zona capului și a corpului.
În condițiile în care fapta a fost săvârșită cu violență, măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației adusă, instanța apreciază că privarea inculpatului de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, evidențiată de tulburarea gravă a ordinii de drept, precum și de rezonanță negativă din comunitate cauzată de încercarea inculpatului de a suprima viața victimei.
Măsura arestării preventive luată la 19.02.2015 se circumscrie unui termen rezonabil, neimpunându-se, la acest stadiu procesual, înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar.
Împăcarea inculpatului cu victima nu este posibilă și starea de sănătate a inculpatului, care poate fi ameliorată prin tratamentul din rețeaua Administrației Națională a Penitenciarelor, nu constituie împrejurări care să justifice înlocuirea măsurii arestării preventive.
Având în vedere considerentele de mai sus în temeiul art. 425 indice 1 alin. 7, pct. 1 lit. b, C.pr.pen., instanța va respinge ca nefondata contestația inculpatului L. T. I. V..
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura contestației vor fi suportate de inculpatul contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul L. T. I. V. împotriva încheierii penale din 20.05.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ .
Obligă pe inculpatul contestator să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura contestației, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publica din data de 28.05.2015.
Președinte,Grefier,
L. C. M. S. Ș.
Red LC/Tehnored MȘ
2ex/05.06.2015
Jud fond DV
| ← Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 484/2015.... | Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 494/2015.... → |
|---|
