Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 331/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 331/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 5/175/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 331/A/2015
Ședința publică din 23 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. L.
Judecător M. E. C.
Grefier N. M.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de
Procuror A. F.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de părțile civile F. F. D. și F. M. împotriva Sentinței penale nr. 846/02.06.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul penal nr._ .
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 19.03.2015, când instanța, în baza art. 391 Cod procedură penală, a stabilit termen de pronunțare la data de 23.03.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 846/2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar_ s-a dispus
În baza art. 396 NCpp, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnarea inculpatului B. Ș. T., fiul lui Ș. și C., născut la data de 04.12.1966 în mun. A., jud. A., cetățean român, fără antecedente penale, fără ocupație, domiciliat în A., .. C8, ., CNP_ după cum urmează:
1.pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. (1) și (2) Cod penal (1968), cu aplicarea art. 396 alin. (10) NCpp;
2.pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. (5) din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 396 alin. (10) NCpp
În baza art. 33 lit. a) și 34 alin. (1) lit. b) C. pen. (1968), au fost contopite cele două pedepse și a aplicat-o pe cea mai grea dintre acestea, pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare pe care a sporit-o cu 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza art. 861 alin. (1) și (2) C. pen. (1968), s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile 862 C. pen. (1968).
În baza art. 863 alin. (1) C. pen, (1968), pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A. la datele stabilite de acesta;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen. (1968), inculpatul a fost obligat să urmeze programul special de intervenție „Drink and Drive”derulatde către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A. sau sub coordonarea acestuia.
În baza art. 71 alin. (2) C. pen (1968),au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1968).
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1968), s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. (1968), anume asupra faptului că nerespectarea, cu rea – credință, a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor, respectiv neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite în sarcina sa atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei cu închisoarea.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a), art. 399 alin (9) NCpp raportat la art. 88 Cod penal (1968) s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii, a arestului preventiv și a arestului la domiciliu începând cu data de 11.12.2013 la zi.
În baza art. 399 alin. (1) lit. b) raportat la art. 241 alin. 1 lit. b) NCpp a constat încetată de drept măsura preventivă a arestului la domiciliu în care se află inculpatul și dispune punerea de îndată în libertate a acestuia.
II. 1. În baza art. 397 alin. (1) NCpp raportat la art. 1357 și urm. Cod civil, art. 276 alin. (1) și (2) NCpp a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. M., domiciliată în Cluj-N., ., ., . și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente Societatea de asigurare E. R. ASIGURARE REASIGURARE SA, cu sediul în Voluntari, Șoseaua București Nord, nr. 10, Global City Business Park, clădirea Q23, ., la plata următoarelor:
-suma de 2041,57 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și dobânda legală aferentă de la data plății până la data achitării efective
-suma de 13.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea monumentului funerar și dobânda legală aferentă de la data plății până la data achitării efective
-suma de 60.000 lei cu titlu de daune morale.
-suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu parțial avocat.
Au fost respinse în rest pretențiile civile formulate de partea civilă F. M..
2. În baza art. 397 alin. (1) NCpp raportat la art. 1357 și urm. cod civil a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. F. D., domiciliat în Cluj-N., . 1989, nr. 135, ., . și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare E. R. ASIGURARE REASIGURARE SA, cu sediul în Voluntari, Șoseaua București Nord, nr. 10, Global City Business Park, clădirea Q23, ., la plata următoarelor:
-suma de 6438,08 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și dobânda legală aferentă de la data plății până la data achitării efective
-suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale
-suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu parțial avocat.
Au fost respinse în rest pretențiile civile formulate de partea civilă F. F. D..
3. În baza art. 397 alin. (1) NCpp raportat la art. 19 și 84 NCpp a fost respinsă acțiunea civilă și cererea de acordare a cheltuielilor judiciare formulată de F. C. R., domiciliată în Cluj-N., . 1989, nr. 135, ..
În baza art. 274 alin. (1) NCpp a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare E. R. ASIGURARE REASIGURARE SA, la plata sumei de 1010 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză. Suma de 200 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu din faza de urmărire penală se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în SNDGJ.
S-a dispus comunicarea hotărârii Compartimentului supravegheri judiciare din cadrul Biroului de Investigații Criminale de la Poliția municipiului A. și la rămânerea definitivă Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A., respectiv I.P.J A..
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Pachetului de pe lângă Judecătoria A. nr. 1992/P/2013, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub dosar nr._, a fost trimis în judecată inculpatul B. Ș. T., pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă (art.178 C.p.) și refuzul de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În motivarea actului de sesizare s-a arătat că în noaptea de 10/11.12.2013, în jurul orei 00:24, inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul proprietate personală și, ca urmare a efectuării unui viraj la stânga fără să se asigure și să acorde prioritate de trecere, a intrat în coliziune cu autoutilitara condusă în mod regulamentar din sens opus de persoana vătămată F. V., având drept consecință decesul acesteia din urmă. Condus la spital pentru recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, inculpatul a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice de sânge.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, fiind arestat în data de 11.12.2013 prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei A. în dosarul nr._, iar în data de 21.02.2014 prin încheierea judecătorului de cameră preliminară pronunțată în prezentul dosar, a fost admisă cererea inculpatului de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, această din urmă măsură fiind menținută până la data pronunțării prezentei sentințe.
La termenul de judecată din 04.04.2014, inculpatul a declarat că recunoaște faptele reținute în sarcina sa și dorește ca judecata să aibă loc în procedura simplificată prevăzută de dispozițiile art. 375, art. 377 Cpp (f. 258). Instanța, apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 374 alin. 4 Cpp, a admis cererea inculpatului.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
I. În noaptea de 10/11.12.2013, în jurul orei 00:24, inculpatul, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, a condus pe drumurile publice, respectiv pe DN 1, având direcția de deplasare A. - Teiuș, autoturismul proprietate personală marca Audi model A 6, cu nr. de înmatriculare_, iar la km 406 + 950 metri nu a respectat prevederile art. 125 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep. întrucât a efectuat viraj la stânga fără să se asigure și să acorde prioritate de trecere autoutilitarei marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare_, aparținând S.C. F. TRANS S.R.L. Cluj-N., condusă de numitul F. V., care circula în mod regulamentar din sens opus.
În urma impactului, autoutilitara a fost proiectată pe sensul opus de mers unde a intrat în coliziune frontală cu cabina autotractorului marca DAF, cu nr. de înmatriculare_, care tracta semiremorca cu nr. de înmatriculare_, aparținând S.C. MAHMUD IMPEX S.R.L. C., condus regulamentar de martorul ocular I. M., urmarea fiind decesul persoanei vătămate F. V. și vătămarea corporală a martorului I. M. și a inculpatului B. S. T..
Inculpatul a fost testat la fața locului, la ora 01:07, de organele de poliție cu aparatul alcotest „ARZF 0627”, în prezența martorilor asistenți T. M. și P. D., iar rezultatul afișat pe ecranul aparatului, la poziția nr._ privind pe inculpat, a fost de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Inculpatul a fost condus la Spitalul Județean de Urgență A. unde, inițial, acesta a fost de acord să i se recolteze probele biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, recoltându-i-se astfel la ora 01:47 prima probă biologică de sânge însă, la interval de o oră, a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice de sânge, fapt consemnat de personalul medical în buletinul de examinare clinică, deși i s-a adus la cunoștință de către personalul medical și organele de poliție obligația de a da ce-a de a doua probă biologică de sânge, așa cum prevede art. 6 lit. a din Ordinul nr. 376/2006 ce reglementează prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și în care se arată că „pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2 (două) probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conținând 10 ml sânge”, și consecințele legale ale refuzului.
Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3438/IX/1524 eliberat de S.J.M.L. A. la data de 11.12.2013, inculpatul a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,90 g ‰ la ora 01:47 (ora de recoltare a primei probe).
Martorul I. M. și persoana vătămată F. V. au avut la momentul accidentului alcoolemie zero.
Audiat în cauză în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, respectiv 100 ml țuică de prună, cu aport alimentar în data de 10.12.2013, în jurul orei 22:00, însă a omis să dea detalii cu privire la modalitatea de comitere a accidentului rutier, iar în ceea ce privește refuzul recoltării celei de-a doua probe biologice de sânge a dat declarații contradictorii, încercând în primă fază să plaseze vinovăția în sarcina personalului medical, ulterior invocând necunoașterea legii.
Situația de fapt se probează cu următoarele mijloace de probăadministrate în faza de urmărire penală:
-procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică și schița locului accidentului ce poziționează autovehiculele după producerea accidentului rutier și fixează prin măsurători și fotografiere urmele pneurilor produse de către autovehiculele implicate în accident;
-declarațiile inculpatului;
-declarațiile persoanei vătămate/ părții civile F. M., soția persoanei vătămate decedate;
-declarațiile persoanei vătămate/ părții civile F. F.-D., fiul persoanei vătămate decedate;
-declarațiile martorului ocular I. M., conducătorul auto al autotrenului marca Daf cu nr. de înmatriculare_ ;
-declarațiile martorei Z. F.-C., asistent medical la Spitalul Județean de Urgență A.;
-declarațiile martorei V. A., medic la Spitalul Județean de Urgență A.;
-adresa nr. 3464 din 11.12.2013 emisă de Spitalul Județean A.-Serviciul de Medicină Legală;
-raportul de constatare medico-legală nr. 3464/III/227 din 30.12.2013.
-procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu privire la refuzul inculpatului de prelevare a celei de a doua probe biologice de sânge;
-buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3438/IX/1524 eliberat de S.J.M.L. A. la data de 11.12.2013 privind pe inculpat, proces-verbal de prelevare probe biologice;
-buletin de examinare clinică, din care rezultă că inculpatul pare sub influența alcoolului și refuzul prelevării celei de a doua probe biologice de sânge;
-rezultatul afișat de aparatul alcotest în cazul inculpatului, ora 01:07, valoarea indicată fiind de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat;
-rezultatul afișat de aparatul alcotest în cazul martorului ocular I. M. ora 01:14, valoarea indicată fiind de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat;
-buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3438/IX/1524 eliberat de S.J.M.L. A. la data de 11.12.2013 privind pe martorul I. M.;
-fișă cazier judiciar;
-fișă de evidență auto inculpat;
-înscris emis de .. F., jud.A., în care s-au consemnat avariile autoturismului inculpatului, respectiv ușă dreapta față și spate înfundate; aripi dreapta față și spate înfundate; geamuri laterale dreapta sparte; parbriz spart; cupeu înfundat;
-înscris emis de .. F., jud.A., în care s-au consemnat avariile autoturismului condus de martorul I. M., respectiv grup lumini spate sparte; bară protecție față ruptă; radiator răcire spart; parbriz spart; geam lateral ușă stânga spart; caseta direcție ruptă din suporți; punte axă față ruptă din suporți; pompă stânga ruptă; eficiența sistemului de frânare și a jocurilor mecanismului de direcție nu s-au putut stabili din cauza avariilor produse în urma accidentului rutier;
-înscris emis de .. F., jud.A., în care s-au consemnat avariile autoturismului condus de persoana vătămată F. V., respectiv cabină distrusă în totalitate; șasiu îndoit;
-copie certificat de înmatriculare auto inculpat;
-copie poliță asigurare de răspundere civilă auto RCA ./16/H16/DV nr._ privind autoturismul inculpatului;
-copie certificat de înmatriculare auto cu nr._ aparținând S.C. MAHMUD IMPEX S.R.L. C.;
-copie poliță asigurare de răspundere civilă auto RCA ./16/H16/DV nr._ privind auto cu nr._ aparținând S.C. MAHMUD IMPEX S.R.L. C.;
-certificat medical constatator al decesului numitului F. V. nr.259/11.12.2013 emis de Laboratorul Județean de Medicină Legală A..
Totodată, situația de fapt se probează și cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptelor comise și a modalității de săvârșire a acestora, depoziții date în cursul cercetării judecătorești.
În drept, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă (art.178 C.p.) și refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal (1968).
Având în vedere faptul că, începând cu data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare noul Cod penal, instanța a concluzionat că legea penală mai favorabilă este Codul penal anterior din perspectiva regimului sancționator al concursului de infracțiuni și individualizării judiciare a modalității de executare a pedepsei.
La individualizarea pedepselor ce urmează aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 52 și ale art. 72 C. pen. (1968) raportate în prezenta cauză, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele concrete ale săvârșirii faptelor, după cum au fost arătate mai sus.
Astfel, pe de o parte, instanța a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate (viața unei persoane, respectiv înfăptuirea actului de justiție), dar și contextul și modalitatea de comitere a faptelor (pe fondul unui consum excesiv de alcool, inculpatul manifestând un înalt grad de inconștiență față de posibilele consecințe ale unui astfel de comportament).
Totodată, având în vedere că, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 375, art. 377, respectiv 396 alin. 10 Cpp., arătând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând că judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe, instanța a dat deplină eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen., potrivit cărora, se va pronunța condamnarea inculpatului, care, în cazul pedepsei închisorii, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
S-a mai arătat că în cauză nu se impune reținerea niciunei circumstanțe atenuante prevăzute de dispozițiile art. 74 C. pen. (1968).
Pe de altă parte, prin raportare la persoana inculpatului, instanța reține faptul că inculpatul nu are, totuși, antecedente penale, are o stare de sănătate precară, și se bucură de aprecierea pozitivă a comunității în care trăiește.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a apreciat că în cauză nu este absolut necesară executarea pedepsei în regim de detenție.
Pentru a concluziona astfel, au fost luate în considerare aspectele referitoare la gravitatea faptelor săvârșite, pe de o parte și cele care vizează circumstanțele personale ale inculpatului, pe de altă parte. Astfel, faptele au produs consecințe dintre cele mai grave, acțiunea inculpatului având drept rezultat suprimarea vieții unei persoane, valoarea supremă în ierarhia valorilor sociale protejate de normele penale. În altă ordine, instanța a constat că întregul ansamblu faptic a fost declanșat de premisa conducerii de către inculpat a autoturismului pe drumurile publice sub influența alcoolului, acțiune care denotă un grad ridicat de indiferență față de posibilele consecințe, dar și lipsa intenției față de cele efectiv produse în cauză. Inculpatul pare să fi conștientizat până la momentul prezent gravitatea acțiunilor sale, manifestând constant regretul față de cele întâmplate. În plus, acesta nu are antecedente penale, are o stare de sănătate delicată (suferind de o boală cardiacă) și pare a fi apreciat în comunitate drept o persoană responsabilă și de bună – credință, așa cum rezultă din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei.
Față de gravitatea faptelor comise, instanța a apreciat că se impune în cauză orientarea înspre cea mai severă modalitate de executare a pedepsei neprivativă de libertate, anume suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. în care se află inculpatul și va dispune punerea de îndată în libertate a acestuia
II. În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut că în cauză s-au constituit părți civile următoarele persoane: F. M., soția persoanei vătămate decedate, F. F. D., fiul acestuia din urmă și F. C. R., soția lui F. F. D., nora persoanei vătămate decedate.
În cauză a fost introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente Societatea de Asigurare E. R. ASIGURARE REASIGURARE SA, care, la data săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, avea o obligație contractuală încheiată cu inculpatul, în sensul dispozițiilor art. 86 alin. 1 Cpp.
1. Partea civilă F. M., soția persoanei decedate în urma accidentului rutier provocat de către inculpat s-a constituit parte civilă cu următoarele sume:
a) Suma de 2041,57 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și dobânda legală aferentă de la data nașterii prejudiciului (11.12.2013 – data accidentului rutier) până la data achitării efective.
Luând în considerare dispozițiile art. 1392 C. civ., dovezile depuse la dosar în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor efectuate de către partea civilă și ocazionate de înmormântarea soțului decedat (f. 215 – 218), faptul că aceste cheltuieli reprezintă un prejudiciu cert, consecință a săvârșirii infracțiunii de către inculpat, instanța urmează le-a admis. În ceea ce privește acordarea dobânzii legale aferente acestor cheltuieli, aceasta au fost acordate începând cu data plății efective a acestora și nu cu data producerii evenimentului rutier, o creanță neputând fi producătoare de dobânzi anterior nașterii sale, așa cum s-a solicitat.
b) Suma de 13.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea monumentului funerar și dobânda legală aferentă de la data nașterii prejudiciului (11.12.2013 – data accidentului rutier) până la data achitării efective.
Edificarea monumentului funerar pentru cinstirea memoriei persoanei decedate în urma infracțiunii reprezintă o consecință indirectă a infracțiunii, un prejudiciu mediat care, după cum s-a statuat în practica judiciară poate fi încadrat în sfera prejudiciilor produse urmare a unui accident rutier din care a rezultat moartea unei persoane. Astfel, având în vedere caracterul cert al acestuia, așa cum rezultă din documentele depuse la dosar (f. 304 – 307), instanța a admis acțiunea civilă și sub acest aspect, cu mențiunea de mai sus în ceea ce privește acordarea dobânzii care urmează a fi plătită părții civile începând cu data achitării efective a sumei aferente și nu cu data producerii evenimentului rutier.
c) Suma de 2820,75 lei lunar cu titlu de prestație periodică reprezentând ½ din veniturile realizate de către soțul decedat al părții civile, începând cu data de 11.12.2013 – data accidentului rutier) până la încetarea stării de nevoie.
În susținerea acestei pretenții, partea civilă a arătat că suma este rezultată, pe de o parte, din realizările nete lunare (4455,5 lei) ale firmei pe care o deține și care urmează a-și înceta activitatea deoarece soțul său decedat în prezent era singurul angajat al firmei, iar autovehiculul distrus în urma accidentului rutier era singurul mijloc de transport aflat în dotarea respectivei societăți și, pe de altă parte, din cuantumul pensiei de care beneficia soțul decedat în cuantum de 1186 lei.
Instanța a arătat că despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane poate fi acordată celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat, cu luarea în considerare a nevoilor celui păgubit precum și a veniturilor pe care, în mod normal, le-ar fi obținut cel decedat (art. 1390 alin. 1 și 3 C. civ.).
Dacă, în ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită la întreținere a soției nu există niciun dubiu, situația este diferită în ceea ce privește restul condițiilor necesar a fi întrunite pentru acordarea prestației periodice solicitate. Astfel, cu prioritate, trebuie dovedită o stare de nevoie a persoanei prejudiciate, stare care să rezulte în urma decesului și care să fie concretizată în modificarea semnificativă a modului de viață, în imposibilitatea materială de acoperire a unor nevoi uzuale ale părții civile. Din acest punct de vedere, instanța a arătat că această stare de nevoie a părții civile nu a fost demonstrată. În concret, la data accidentului, ambii soți beneficiau de pensie, partea civilă o pensie în cuantum de 700 lei lunar, iar soțul acesteia o pensie în cuantum de 1186 lei lunar (f. 213 – 214). Față de aceste sume, nu se observă o diferență semnificativă care să îndreptățească o concluzie în sensul unui dezechilibru major în sursele de venit ale celor doi, aspect care nu a rezultat nici din declarația martorului audiat în cauză tocmai cu acest scop.
În ceea ce privește venitul obținut de societatea administrată de către partea civilă și care l-a avut ca angajat de soțul decedat, discuția este diferită. În primul rând, instanța a subliniat necesitatea de diferențiere între persoana fizică F. M. constituită parte civilă în cauză în virtutea calității de soție a persoanei decedate în urma accidentului rutier și persoana juridică . Cluj – N., care, chiar administrată de aceeași persoană fizică F. M., în calitate de administrator de această dată, reprezintă două entități diferite, cu drepturi diferite. Or, în cauză doar cea dintâi este constituită parte civilă, nu și societatea comercială, aspect care face inadmisibilă solicitarea din acest punct de vedere. Chiar trecând peste acest prim impediment, în cauză nu s-a făcut dovada încetării activității societății respective și, mai ales a legăturii de cauzalitate între aceasta și infracțiunea săvârșită de inculpat, activitatea societății putând continua cu un alt angajat. Cele susținute sunt în acest moment la nivel de supoziție, neexistând nicio certitudine în acest sens cu privire la prejudiciul posibil a se produce în viitor. În concluzie, partea civilă nu a făcut dovada veniturilor realizate de către cel decedat, în sensul art. 1390 alin. 3 C. civ., venituri care să provină din activitatea prestată de acesta în cadrul societății comerciale amintite.
Pentru aceste considerente, instanță a respins acest capăt de cerere al acțiunii civile.
d) Suma de 200.000 euro cu titlu de daune morale.
Instanța a apreciat că suma solicitată de partea civilă cu titlu de despăgubire morală este exagerată, că nu corespunde dezideratului de echitate și că suma de 60.000 lei constituie o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de partea civilă.
2. Partea civilă F. F. D., fiul persoanei decedate în urma accidentului rutier provocat de către inculpat s-a constituit parte civilă cu următoarele sume:
a) Suma de 6438,08 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și dobânda legală aferentă de la data nașterii prejudiciului (11.12.2013 – data accidentului rutier) până la data achitării efective.
Luând în considerare dovezile existente la dosar (f. 253 – 256) și considerentele expuse mai sus în secțiunea corespunzătoare, instanța a apreciat întemeiată solicitarea părții civile pe care a admis-o cu aceeași mențiune în ceea ce privește plata dobânzii aferente începând cu data efectuării plății pentru cheltuielile respective și nu începând cu data producerii evenimentului rutier.
b) Suma de 150.000 euro cu titlu de daune morale.
S-a arătat că suma de 50.000 lei constituie o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de partea civilă, urmând astfel a admite în parte acțiunea civilă sub acest aspect și să respingă în rest pretențiile civile formulate de către partea civilă ca nefondate.
3. Partea civilă F. C. R., soția lui F. F. D., nora persoanei vătămate decedate s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 euro daune morale.
În cauza de față, partea civilă F. C. R. este nora victimei, având acest statut din iulie 2013, adică de aproximativ 6 luni la data producerii evenimentului. Pentru a demonstra relația cu socrul său decedat a fost audiat în cauză martorul Fatol S. (f. 297), însă din declarația acestuia a rezultat că între cei doi au existat relații normale de afecțiune și bună înțelegere, fără a fi relevat vreun aspect ieșit din comun care să îndreptățească concluzia unei relaționări cu totul speciale și care să determine un prejudiciu moral individualizat în persoana părții civile.
Prin urmare, instanța a apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile acordării de despăgubiri morale față de partea civilă F. C. R..
Având în vedere calitatea de parte responsabilă civilmente a Societății de Asigurare E. R. ASIGURARE REASIGURARE SA, toate sumele acordate cu titlu de despăgubiri civile în cauză urmează a fi suportate de către inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către părțile civile (F. M. și F. F. D.) reprezentând onorariu de avocat (2500 lei și 2500 lei) instanța a apreciat că acestea sunt disproporționate față de durata procesului (două termene de judecată), față de similitudinea acțiunilor civile formulate și complexitatea cauzei, motiv pentru care, aceste cheltuieli au fost acordate doar parțial, în cuantum de 1500 lei pentru fiecare parte civilă.
În ceea ce privește aceleași cheltuieli solicitate de partea civilă F. C. R. (1000 lei) urmare a respingerii acțiunii civile, acestea au fost respinse.
Împotriva acestei soluții au declarat apel părțile civile F. M. și F. F. D..
În dezvoltarea motivelor de apel persoanele vătămate, părți civile, au solicitat desființare hotărârii instanței de fonda atât sub aspectul soluționării laturii penale cât și a laturii civile a cauzei.
În ce privește latura penală s-a solicitat modificarea modului de individualizare a executării pedepsei și înlăturarea dispozițiilor privind suspendarea sub supraveghere. În acest sens apelanții au arătat că nu există suficiente argumente pentru a se considera că scopul pedepsei se poate realiza și fără executarea efectivă a acesteia.
Sub aspectul laturii civile a cauzei apelanții au solicit majorarea daunelor morale și acordarea lor în cuantumul solicita, având în vedere suferința care le-a fost cauzată.
Totodată apelanții au solicitat acordarea în întregime a cheltuielilor judiciare reprezentând onorariul avocațial, arătând că reducerea onorariului nu a fost justificată.
Deliberând asupra apelurilor prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
În ce privește admisibilitatea apelului declarat de persoanele vătămate sub aspectul laturii penale a cauzei Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.409 alin.1 lit.d din Codul de procedură penală poate face apel în ce privește soluționarea laturii penale a cauzei persoana vătămată.
În temeiul art.79 din Codul de procedură penală persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială ori morală prin fapta penală. Întrucât apelanții au suferit vătămări materiale și morale prin fapta de ucidere din culpă săvârșită de inculpați aceștia au calitatea de persoană vătămată și, în consecință, calitatea de a formula critici și în ce privește modul de soluționare a laturii penale a cauzei.
Criticile apelanților referitoare la modul de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului sunt întemeiate.
Potrivit dispozițiilor art.86 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei se poate dispune dacă se apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.
Analizând aceste cerințe legale Curtea arată că în mod netemeinic instanța de fond a apreciat că sunt întrunite.
Inculpatul a săvârșit fapta pe fondul încălcării grave a unor norme referitoare la circulația pe drumurile publice. În primul rând Curtea ia în considerare faptul că la verificare alcoolemiei, imediat după accidentul de circulație, s-a stabilit că inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,90g%o și acesta a refuzat să se supună recoltării celei de-a doua probe biologice.
Apoi inculpatul nu a fost la prima abatere de la normele privind circulația pe drumurile publice.
Astfel, din fișa de cazier contravențional a acestuia rezultă că în anii 2007- 2011 a mai fost sancționat contravențional de 4 ori, de două ori pentru depășirea limitelor de viteză cu 40 Km la oră față de viteza admisă și de două ori pentru conducere sub influența alcoolului. În aceste condiții Curtea constată că este evidentă lipsa de respect a inculpatului pentru valorile sociale ocrotite de lege și lipsa de eficiență a măsurilor dispuse cu ocazia sancționării sale.
Înscrisurile depuse la dosar - fila 158-162- provenite de la membrii familiei, prieten și vecin - nu conturează o personalitatea deosebită care să justifice credința că inculpatul nu va mai săvârși infracțiuni dacă executare pedepsei nu va fi efectivă. Aceste declarații descriu o persoană cu un comportament normal față de propria familie și în relații cordiale cu apropiații fără să furnizeze elemente care să conducă la concluzia existenței unor mobiluri puternice pentru reintegrare socială în lipsa unei măsuri punitive suficient de severe.
Nici conduita inculpatului pe parcursul derulării procesului penal nu justifică opțiunea instanței în alegerea modalității de executare a pedepsei. Inculpatul a avut, în pofida evidenței probelor care susțineau acuzarea, o conduită nesinceră pe parcursul derulării cercetării penale. Acesta nu și-a asumat responsabilitatea săvârșirii faptelor și consecințele acestora.
Totodată inculpatul nu a manifestat minimă empatie față de situația succesorilor victimei infracțiunii de ucidere din culpă și nu a depus niciun un fel de stăruință pentru repararea prejudiciului.
În consecință sub aspectul laturii penale a cauzei se impune înlăturarea dispozițiilor privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată în regim de detenție.
Curtea arată că doar o astfel de individualizare a executării pedepsei este aptă să conducă la realizarea scopului punitiv, educativ și preventiv al pedepsei.
În ce privesc criticile apelanților referitoare la modul de soluționare a laturii civile a cauzei și aceste sunt fondate în parte.
În mod corect instanța de fond a arătat că dunele morale ce se cuvin a fi acordate astfel încât să reprezinte o dezdăunare justă și proporțională prejudiciului suferit și să nu constituie o îmbogățire fără justă cauză. Având în vedere practica constantă a Curții în materie apreciem că o reparare justă și proporțională a prejudiciului moral suferit o reprezintă acordarea sumei de 80.000 lei pentru partea civilă F. Magareta și 70.000 lei pentru partea civilă F. F. D. cu titlu de daune morale. În ce privește moneda în care se stabilește despăgubirea aceasta este leul întrucât aceasta este moneda națională a României.
Criticile referitore la neacordarea de despăgubiri periodice prin raportare la veniturile pe care le-ar fi realizat Societatea comercială a fost în mod corect respinsă de către instanța de fond. Nu există nici un temei de a se considera că prin decesul victimei societatea comercială nu își mai poate continua activitatea.
Curtea constată de asemenea că sunt fondate criticile referitoare la reducerea cheltuielilor judiciare acordate părților civile. Instanța de fond în mod netemeinic a redus cuantumul cheltuielilor judiciare, prin reducerea onorariului avocațial, fără să țină seama că acesta reprezintă și asistența judiciară acordată părților în cursul urmăririi penale.
Față de cele ce preced, Curtea în temeiul art.421 alin.1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală va admite apelurile declarate de persoanele vătămate F. Magareta și F. F. D. împotriva sentinței penale nr. 846/2014 pronunțate de Judecătoria A. în dosar_ .
Va desființa sentința penală în ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei aplicate inculpatului B. Ș. T., cuantumul daunelor morale și a cheltuielilor judiciare acordate părților civile F. Magareta și F. F. D. și procedând la rejudecare în aceste limite:
Va înlătura dispozițiile art.861 din Codul penal din 1968 privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului urmând ca pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare să fie executată în regim de detenție.
Va majora cuantumul daunelor morale stabilite în favoarea părților civile la:
- 80.000 lei pentru partea civilă F. Magareta
- 70.000 lei pentru partea civilă F. F. D.
Va majora cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite în favoarea părților civile la:
-2.500 lei pentru partea civilă F. Magareta
- 2.500 lei pentru partea civilă F. F. D.
Celelalte dispoziții ale sentinței penale vor fi menținute.
În temeiul art. 275 alin.2 din Codul de procedură penală va obliga pe inculpat să plătească persoanelor vătămate apelante câte 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de transport.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cotă procentuală va fi suportată din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite apelurile declarate de persoanele vătămate F. Magareta și F. F. D. împotriva sentinței penale nr.846/2014 pronunțate de Judecătoria A. în dosar_ .
Desființează sentința penală în ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei aplicate inculpatului B. Ș. T., cuantumul daunelor morale și a cheltuielilor judiciare acordate părților civile F. Magareta și F. F. D. și procedând la rejudecare în aceste limite:
Înlătură dispozițiile art.861 din Codul penal din 1968 privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului urmând ca pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare să fie executată în regim de detenție.
Majorează cuantumul daunelor morale stabilite în favoarea părților civile la:
- 80.000 lei pentru partea civilă F. Magareta
- 70.000 lei pentru partea civilă F. F. D.
Majorează cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite în favoarea părților civile la:
-2.500 lei pentru partea civilă F. Magareta
- 2.500 lei pentru partea civilă F. F. D.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Obligă pe inculpat să plătească persoanelor vătămate apelante câte 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cotă procentuală va fi suportată din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.03.2014.
Președinte, Judecător,
A. L. M. E. C.
Grefier,
N. M.
Red./tehnored. A.L.
2 ex/06.04.2015
Jud fond E.A.F.
| ← Tâlhărie (art.211 C.p.). Decizia nr. 313/2015. Curtea de Apel... | Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
