Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1185/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1185/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 26-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 1185/2015
Ședința publică din data de: 26 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. V.
JUDECĂTOR: O. V. P.
GREFIER: C.-A. F.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat prin PROCUROR: M. G.
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de inculpatul M. C., împotriva sentinței penale nr. 661 din 29.04.2015, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 al.1 Cod pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat ales B. D. pentru apelantul inculpat M. C., care lipsește.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei, după care:
Apărătorul apelantului-inculpat depune la dosar delegație de substituire și un set de înscrisuri. Învederează faptul că a înaintat o adresă către Postul de Poliția al comunei Tămășeni prin care a solicitat informații cu privire la partea vătămată și s-a confirmat faptul că acesta este violent, a fost de nenumărate ori sancționat contravențional, este cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice. De asemenea, a depus un bilet de ieșire din spital, din care rezultă că aceasta a spart un geam cu pumnul provocându-și suferință.
Apărătorul apelantului-inculpat și reprezentantul Ministerului Public arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat B. D. pentru apelantul-inculpat M. C. solicită în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și pe fond a se dispune achitarea inculpatului raportat la prevederile art. 16 lit. b C.p.p. cu un subsidiar în ceea ce privește reindividualizarea pedepsei aplicate acestuia. Apelul declarat vizează netemeinicia sentinței apelate, însă învederează faptul că apărările sale nu au fost analizate de către instanța de fond în cuprinsul hotărârii pe care o contestă.
Prima chestiune vizează respingerea solicitării de schimbare a încadrării juridice cu reținerea prevederilor art. 33 C.p. în ceea ce privește pluralitatea de infracțiuni. A solicitat reținerea prevederilor art. 41 alin. 2 C.p., însă instanța a reținut faptul că între cele două acte materiale reținute în actul de sesizare există o distanță temporală prea mare, context în care a operat o întrerupere a intenției infracționale a inculpatului. La filele nr. 118-119 dosar se află o ordonanță de clasare dispusă de P. de pe lângă judecătoria Topoloveni la 18.01.2014 pentru o faptă cercetată din data de 28.06.2013. Această faptă din 28.06.2013 este intervalul temporal reținut în actul de sesizare, context în care argumentul pe care l-a invocat, respectiv că dacă ar fi să se discute despre o rezoluție infracțională aceasta a avut continuitate cu argumente care se vor regăsi și în ceea ce privește fondul problemei, pentru că la momentul respectiv apelantul-inculpat prin prisma acelei ordonanțe, a avut reprezentarea faptului că poate conduce în mod legal. Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului pe această chestiune.
În ceea ce privește achitarea, a susținut în fața instanței de fond cu elemente probatorii că atât în ceea ce privește latura obiectivă, cât și în ceea ce privește latura subiectivă nu poate fi reținută vinovăția inculpatului. latura obiectivă este cuantificată iarăși de înscrisul aflat la filele nr. 118,119 dosar, cât și de înscrisul aflat la file nr. 37, 38 dosar, respectiv o rezoluție a Parchetului de pe lângă Judecătoria P., din care reiese faptul că suspendarea a operat anterior. A înțeles să le invoce în fața instanței, prin prisma faptului că deși nu sunt soluții pe fondul problemei, ele au relevanță juridică și se poate discuta despre o prezumție de autoritate de lucru judecat sau cercetat, pentru că de fiecare dată comportamentul inculpatului a fost același, iar modalitatea în care acesta a înțeles să se apere confirmă această chestiune. Sunt zeci de soluții date de unități de parchet, inclusiv de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, prin care s-a apreciat pe exact aceeași situație de fapt că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă, nu se poate reține intenția în săvârșirea acestei infracțiuni atâta timp cât una din soluțiile invocate în fața instanței este dată și comunicată inculpatului la 18.10.2013, exact cu o lună înainte de unul dintre actele materiale din actul de sesizare, context în care apreciază că inculpatul chiar a avut convingerea că nu încalcă o prevedere legală. Solicită a se avea în vedere și aceste argumente și cumulându-le solicită a se dispune achitarea inculpatului raportat la prevederile art. 16 C.p.
În subsidiar, solicită a se reindividualiza pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului, a se orienta spre minim, circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74, 76 vechiul cod penal cu referire la prevederile art. 72 C.p. sunt incidente și justifică solicitarea sa de coborâre a pedepsei ce urmează a fi aplicată. Pune în discuție și sporul aplicat de către instanța de fond, care nici nu este motivat și din punctul său de vedere nu este justificat. Fiecare dintre argumentele invocate referitoare la elementele constitutive ale infracțiunii din actul de sesizare sunt incidente ca și circumstanțe atenuante. Nu se poate discuta despre o periculozitate ieșită din comun în acest context în care având în posesie decizii ale unor organe judiciare ale statului inculpatul circula în continuare. Solicită admiterea apelului și din acest punct de vedere, în subsidiar.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului formulat de inculpatul M. C., a se menține sentința penală a Judecătoriei R. ca fiind legală și temeinică. Apreciază că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, instanța stabilind în mod corect situația de fapt raportată la probatoriul din dosar. În ceea ce privește pedeapsa aplicată și sporul efectiv, apreciază c instanța a orientat pedeapsa spre minim, însă contopirea s-a efectuat cu o pedeapsă anterioară de 6 ani închisoare în care s-a aplicat și un spor. Sporul de un an închisoare este aplicat pedepsei anterioare de 6 ani prin sentința penală nr. 339/2011 a Tribunalului Argeș pe care instanța de fond era obligată să îl mențină. Cele două infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul practic nu au avut niciun efect asupra pedepsei anterioare de 6 ani închisoare aplicată de Tribunalul Argeș
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
Deliberând
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 661 din 29.04.2015, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ s-a dispus:
In baza art. 386 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice data faptelor din două infracțiuni de conducerea unui vehicul fǎrǎ permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cp, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp în două infracțiuni de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de conducere suspendat, prev de 86 al.2 din OUG 195/2002 rep, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 5 C.p.
S-a respins cererea apărătorului inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată în o infracțiune prevăzută de art. 86 al.2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 41 al.2 C.p. de la 1969 și art. 5 C.p.
I-A-În baza art. 86 al.2 din OUG 195/2002 rep cu aplicarea art. 5 C.p. condamnarea inculpatului M. C. – fiul lui C. și R., născut la data de 12.09.1967 în ., domiciliat în orașul Ștefănești, sat Ștefăneștii Noi, .. 6, jud. Argeș, cetățean roman, studii - medii, căsătorit, administrator societate, cu antecedente penale, posesor al C.I. . nr._, CNP –_, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru savarsirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de conducere suspendat.
B-În baza art. 86 al.2 din OUG 195/2002 rep cu aplicarea art. 5 C.p. condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru savarsirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de conducere suspendat.
II- S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior aplicate prin s.p. nr. 339/15.07.2011 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, rămasă definitivă prin d.p. nr. 241/A/25.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ în:
A- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 48 C.p. rap la art. 8 al.1 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p.
B- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 48 C.p. rap la art. 9 al.1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 C.p.
C- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 367 al.1,3 C.p.
D- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art 48 al.1 C.p rap la art. 9 al.1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 C.p.
E- 1 an spor de pedeapsă.
În baza art. 33 al.1 lit.a C.p. rap la art. 34 al.1 lit. b C.p. contopește pedepsele astfel cum au fost stabilite la pct. I-A și B cu pedepsele stabilite la pct. II-A,B,C,D, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se adăuga sporul de pedeapsă aflat la pct. E.
PEDEARSA DE EXECUTAT-6 ANI ÎNCHISOARE si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b din C.p., în condițiile art.71 al.2 din C.p.
S-a dedus reținerea de 24 de ore astfel cum reiese din s.p. nr. 399/2011 a Tribunalului Argeș.
S-au desființat formele de executare emise anterior și s-a dispus emiterea unor noi forme de executare.
În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău înregistrat sub dosar nr._, inculpatul M. C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducerea a unui vehicul fǎrǎ permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cp, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp
S-a reținut în partea expozitivă a rechizitoriului faptul că, în data de 17.04.2013, a condus pe DN 2 - E85, pe raza loc. N. B., jud. Bacǎu, autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, având dreptul de a conduce suspendat, ulterior în data de 29.11.2013, a condus pe DN 2-E85, pe raza loc. Sascut, jud. Bacǎu, autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, având dreptul de a conduce suspendat.
Prin Încheierea din data de 09.01.2015 a judecătorului de cameră preliminară, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecării cauzei privind pe inculpatul M. C-tin, pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducerea a unui vehicul fǎrǎ permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cp, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp
Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în fața instantei în vederea audierii, apărarea fiind asigurată de apărator ales, av. B. D. Acesta s-a sustras judecății întrucât pe numele său a fost emis M.E.P.Î nr. 488 nr. 488/28.04.2014 al Tribunalului Argeș, care nu a fost pus în executare.
Nu au fost administrate alte probe, nici nu au fost depuse înscrisuri în circumstanțiere.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul a fost surprins de organele de poliție din cadrul IPJ Bacǎu – Serviciul Rutier, în data de 17.04.2013, în jurul orei 08.55, conducând autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, ce se deplasa pe DN 2, pe raza loc. N. B., jud. Bacău, cu viteză peste limita admisă de lege. A fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 17.04.2013, aplicându-se o amendă în cuantum de 450 lei (fl. 11 dup). Cu acest prilej s-a stabilit cǎ inculpatul M. C., avea dreptul de a conduce suspendat, acesta fiind cercetat într-o altă cauză penală.
Inculpatul M. C. era cercetat în cauza penală nr. 2062/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria P., jud. Iași, pentru săvârșirea unei alte infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice – art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, republicată, având dreptul de a conduce suspendat. Cauza penală nr. 2062/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria P., jud. Iași, a fost soluționată abia la data de 18.10.2013.În baza rezoluției din data de 18.10.2013 a fost dispusă neînceperea urmăririi penale fată de M. C-tin sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 86 al.2 din OUG 195/2002 (faptă din data de 25.05.2012) Până la această dată, inculpatul M. C. a avut dreptul de a conduce suspendat, iar inculpatul a cunoscut acest lucru. Din declarația dată de M. C. aflată la fila 32 dup instanța reține că acesta a cunoscut faptul că acesta avea dreptul de a conduce supendat „La data de 25.05.2012 în timp ce mă deplasam pe raza loc. M., jud. Iasi…am fost oprit de un echipaj de poliție, care efectuând verificări în baza de date a constatat ca am dreptul de a conduce suspendat. Echipajul de poliție mi-a întocmit dosar penal. Arăt faptul că m-am deplasat la P. de pe lângă Judecătoria P. unde am depus o cerere pentru prelungirea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, cerere care mi-a fost respinsă.”.
La data de 29.11.2013, în jurul orei 22.26, organele de poliție din cadrul IPJ Bacǎu, au oprit în trafic autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, ce se deplasa pe DN 2, pe raza loc. Sascut, jud. Bacău, cu 107 km/h. Cu această ocazie s-a stabilit cǎ autovehiculul era condus de inculpatul M. C., persoană care figura în baza de date ca având dreptul de a conduce suspendat.
La data de 29.11.2013, inculpatul M. C. era cercetat în cauza penală nr. 3816/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice – art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, republicată, faptă săvârșită la data de 17.04.2013.
Așa cum reiese din pocesul-verbal de constatare a infracțiuii flagrante (fl. 86 dp) la data de 28.06.2013, inculpatul M. C. a fost depistat în trafic de lucrătorii Biroului Autostrăzi A1, în timp ce conducea autovehiculul marca Mecedes Benz cu nr. de înmatriculare AG_, pe autostrada București – Pitești, cu o viteză de 174 km/h.
Cu ocazia verificărilor s-a constatat că M. C. figurează în baza de date ca având dreptul de a conduce supendat. La această dată i s-a adus la cunoștință că urmează să fie cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, republicată și că nu mai are dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice. Pentru această faptă a fost cercetat în cauza penală nr. 846/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni. Pe durata cercetărilor, nu i-a fost prelungit dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Așa cum reiese din procesul-verbal de depistare (fl. 69 dup) conducătorul auto a declarat verbal că are cunoștință despre faptul că în evidențele poliției figurează cu el suspendat.
La data de 05.07.2013, pe numele inculpatului M. C. s-a intocmit dosarul penal nr. 1406/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., în care a fost cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice. Din adresa nr.1406/P/2013 din 12.02.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul V., rezultă că inculpatul nu a solicitat prelungirea dreptului de a conduce. Soluția în această cauză a fost dată abia la data de 19.03.2014, dată până la care inculpatul nu a avut dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisă se probează cu proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, cazier auto, copie proces verbal . nr._ din 17.04.2013, copii înscrisuri, adresa nr. 2062/P/2012 din 21.06.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria P., jud. Iași, declarațiile inculpatului M. C., proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare declarația martorului Z. N., adresa nr._/04.02.2014 a I.G.P.R. – Biroul de Poliție A1, copie proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, adresa nr. 1406/P/2013/12.02.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul V., adresa nr. 3816/P/2013/07.02.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, copie proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
La termenul din data de 23.04.2015 instanța a pus în discuție din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice din două infracțiuni de conducerea unui vehicul fǎrǎ permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cp, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp în două infracțiuni de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de conducere suspendat, prev de 86 al.2 din OUG 195/2002 rep, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 5 C.p. Va fi admisă această cerere având în vedere ca tratamentul concursului de infracțiuni potrivit vechilor reglementări juridice în materie penală este net favorabil inculpatului. În ceea ce privește limitele de pedeapsă se constata că acestea au rămas neschimbate.
În ceea ce privește solicitarea apărătorului inculpatului de a fi reținută forma continuată a activității infracționale și nu pluralitatea de infracțiuni sub forma concursului, instanța a respins această apărare pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 41 al.2 C.p. de la 1969 infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Pluralitatea de acte de executare trebuie unită sub trei aspecte: unitate de subiect, unitate de rezoluție infracțională și unitate de conținut al infracțiunii. Dacă prima și ultima condiție sunt îndeplinite, nu același lucru se poate spune despre unitatea de rezoluție infracțională. În cazul inculpatului M. C-tin intervalul de timp este unul prea lung astfel încât avem de-a face cu o întrerupere a rezoluției infracționale.
Examinând cauza, s-a constatat că faptele săvârșite de inculpat prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, pentru motivele care urmează să fie prezentate mai jos.
Instanța a reținut că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce suspendat, este o infracțiune de pericol, incriminată de legiuitor pentru a preveni accidentele din trafic. Faptul că inculpatul nu a fost implicat în vreun incident rutier nu imprimă faptelor comise o periculozitate scăzută, acestea prezentând totuși pericol social.
Conform prevederilor art. 20 din OUG 195/2002, pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie, tractoare folosite exclusiv la exploatările agricole și forestiere sau mașini autopropulsate, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere .
Comportamentul inculpatului, care a condus autoturismul în două ocazii diferite, la un interval de timp îndelungat, deși acest drept era suspendat, denotă lipsa de responsabilitate a acestuia față de obligativitatea respectării legislației în materia circulației rutiere, dar și față de integritatea fizică a celorlalți participanți la trafic, care putea fi pusă în pericol în eventualitatea producerii unui incident rutier.
Apărătorul inculpatului a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 16 al.1 lit. b C.p.p. atât sub aspectul laturii obiective cât și subiective. Va fi respinsă această solicitare având în vedere declarația inculpatului aflat la fl. 32 dup despre care am făcut vorbire mai sus, din care reiese că acesta cunoștea că dreptul de a conduce autovehicule îi era suspendat în data de 17.04.2013. Această declarație se coroborează cu procesul-verbal de depistare întocmit în data de 29.11.2013 în care se reține că acesta a declarat verbal că are cunoștință că urmează să fie cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, republicată și că nu mai are dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice. Pentru această faptă a fost cercetat în cauza penală nr. 846/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni. Pe durata cercetărilor, nu i-a fost prelungit dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Așa cum reiese din procesul-verbal de depistare (fl. 69 dup) conducătorul auto a declarat verbal că are cunoștință despre faptul că în evidențele poliției figurează cu el suspendat. Aceste aspecte sunt susținute și de declarația inculpatului aflată la fl. 86 dup. Acesta avea cunoștință de i-au fost întocmite dosare penale atât în data de 25.05.2012 cât și în data de 28.06.2013.
Pe cale de consecință, reținând aplicarea art. 5 Cod penal, în temeiul art. 396, alin. 2 Cod procedură penală, instanța a dispus condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, infracțiuni prevăzute de art. 86, alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 33, lit. a Cod penal din 1969.
Așa fiind, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului M. C. constând în aceea că, la data de 17.04.2013, a condus pe DN 2 - E85, pe raza loc. N. B., jud. Bacǎu, autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, având dreptul de a conduce suspendat, respectiv la data de 29.11.2013, a condus pe DN 2 - E85, pe raza loc. Sascut, jud. Bacǎu, autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, având dreptul de a conduce suspendat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de conducere suspendat, prev de 86 al.2 din OUG 195/2002 rep, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 5 C.p.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal din 1969, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite în concurs (de la 1 la 5 ani închisoare).
Conform fișei de cazier judiciar aflată la fila 38 din dosarul de fond, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare în 339/15.07.2011 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, rămasă definitivă prin d.p. nr. 241/A/25.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ .
Constatând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, așa cum prevăd dispozițiile art. 396, alin. 2 Cod procedură penală, instanța l-a condamnat pe inculpat, după cum urmează.
Astfel, l-a condamnat pe inculpat la câte o pedeapsa de 1 an închisoare, pentru comiterea fiecărei infracțiuni de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de conducere suspendat, prev de 86 al.2 din OUG 195/2002 rep cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64, lit. a, teza a II-a Cod penal din 1969.
Cele două infracțiunii sunt concurente cu faptele pentru care a fost dispusă condamnarea acestuia în baza s.p. nr. 339/15.07.2011 în dosarul nr. 877/2007 al Tribunalului Argeș.
Întrucât nu se pot contopi pedepse rezultante, a descontopit pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior aplicate prin s.p. nr. 339/15.07.2011 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, rămasă definitivă prin d.p. nr. 241/A/25.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ în: 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 48 C.p. rap la art. 8 al.1 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 C.p, 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 48 C.p. rap la art. 9 al.1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 C.p., 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 367 al.1,3 C.p., 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior pentru săvârșirea infracțiunii prev de art 48 al.1 C.p rap la art. 9 al.1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 C.p., 1 an spor de pedeapsă.
În baza art. 33 al.1 lit.a C.p. rap la art. 34 al.1 lit. b C.p. a contopit pedepsele astfel cum au fost stabilite prin prezenta cu pedepsele stabilite prin s.p. nr. 339/15.07.2011 pronunțată de Tribunalul Argeș în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se adaugă sporul de pedeapsă intrat în autoritate de lucru judecat, în final inculpatul M. C-tin va executa 6 ANI ÎNCHISOARE si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 al.1 teza a II-a și lit b C.p. anterior.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b din C.p., în condițiile art.71 al.2 din C.p.
A dedus reținerea de 24 de ore astfel cum reiese din s.p. nr. 399/2011 a Tribunalului Argeș.
Au fost desființate formele de executare emise anterior și s-a dispus emiterea unor noi forme de executare.
În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen. a obligat pe inculpat plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel inculpatul.
Apelantul-inculpat nu a motivat în scris apelul, iar în susținerile orale ale apărătorului a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate, urmând a fi doar examinate de instanța de control judiciar.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o, în conformitate cu prevederile art.374 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.
Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale privind motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele care fac obiectul învinuirii, cu arătarea timpului și locului unde au fost săvârșite, încadrarea juridică date faptelor săvârșite de apelantul-inculpat, forma și gradul de vinovăție, circumstanțele în care au fost comise faptele și a analizat probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale.
Instanța de fond a dat faptelor săvârșite de apelantul-inculpat o corectă încadrare juridică și manifestat multă înțelegere la individualizarea judiciară a pedepselor, atât la stabilirea cuantumului acestora pentru fiecare infracțiune săvârșită, cât și la aplicarea dispozițiilor legale prind concursul real de infracțiuni, în sensul neaplicării nici unui spor de la pedeapsa cea mai grea aplicată.
Curtea își însușește motivarea instanței de fond, cu completările care vor fi făcute.
Prin concluziile puse de apărătorul ales se invocă faptul că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii întrucât nu a primit încunoștințarea că avea permisul suspendat, aspecte care însă nu se confirmă.
Încă de la data de 28.06.2013 când a fost depistat în trafic inculpatul avea dreptul de conducere suspendat aspect care rezultă din procesul verbal de depistare de la fila 69 Up, inculpatul fiind urmărit penal în cauza nr. 846/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni perioadă în care inculpatul nu a beneficiat de dovadă de circulație .
Mai invocă inculpatul cum că și-a întemeiat conduita pe soluțiile date de către parchete din țară în cauze similare. Această apărare nu poate fi primită. Datoria civică a oricărui cetățean este de a-și conforma conduita regulilor, normelor și legilor în vigoare. A da o interpretare proprie legilor materiale în vigoare și a trage concluzii bazate pe spețe similare nu poate înlătura răspunderea penală și nu este de acceptat ca fiecare cetățean să se prevaleze de propria interpretare în acest sens.
Sub un alt aspect inculpatul critică faptul că prima instanță a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecății din două infracțiuni într-o singură infracțiune de conducere cu permisul suspendat.
În unanimitate atât practica judiciară cât și doctrina sunt unanime în a aprecia că în cazul infracțiunilor de pericol făptuitorul ia cu fiecare act material o nouă rezoluție infracțională așa încât nu este o infracțiune continuată.
Cu privire la motivele de apel prin care inculpatul critică cuantumul pedepselor stabilite și modalitatea de individualizare Curtea constată următoarele.
În conformitate cu prevederile art.74 Cod penal, la stabilirea pedepselor, instanța trebuie să țină seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gravitatea faptelor săvârșite de apelantul-inculpat, rezultă și din circumstanțele în care au fost comise, de caracterul repetat, instanța de fond reținând în mod corect forma pluralității de infracțiuni, a concursului real de infracțiuni, de urmările produse și care se pot produce, infracțiunile săvârșite de apelantul-inculpat fiind de natură să aibă consecințe în privința participanților la trafic.
Cuantumul ridicat al pedepsei rezultante provine din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 339/15.07.2011 a Tribunalului Argeș definitivă prin d. p. nr. 241/25.0.2014 a Curții de Apel Pitești, și, oricum fiind incident Codul Penal din 1969 contopirea tuturor pedepselor concurente a avut loc în temeiul art 33 litera a Cp fără aplicarea vreunui spor.
Desigur că având în vedere prevederile art.418 Cod procedură penală și principiul non reformatio in pejus, Curtea nu poate majora cuantumul pedepselor principale aplicate inculpatul și a pedepsei rezultante, dar, ca o consecință, nu se impune reducerea acestora.
Cât privește modalitatea de executare, având în vedere și cuantumul pedepsei rezultante și celelalte aspecte prezentate mai sus, Curtea apreciază că singura modalitate de executare, pentru ca pedeapsa să-și atingă scopul preventiv și educativ, este, așa cum corect l-a individualizat instanța de fond, pedeapsa închisorii în regim de detenție.
Față de cele arătate, Curtea urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. C..
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală ;
Pentru aceste motive;
În numele legii,
DECIDE :
În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge apelul declarat de apelantul inculpat M. C., împotriva sentinței penale nr . 661/ 29.04.2015, pronunțată în dosar nr ._ al Judecătoriei Bacău, ca nefondat.
În baza art. 275 al.2 c.pr.pen., obligă apelantul la plata a 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică ,azi, 26.11.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. V. O. V. P.
GREFIER,
C.-A. F.
Red. sent. P. R.M.
Red. dec. V.M./09.12.2015
Tehnoredactat F.C.A./14.12.2015 - 4 ex.
| ← Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p..... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
