Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 116/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 116/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 513/32/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 116
Ședința publică din 03.09.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. D.
**********
GREFIER: P. E.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal de procuror- S. N.
Pe rol soluționarea contestației la executare formulată de contestatorul B.-L. G., referitoare la sentința penală nr.70 din data de 22.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.pen., în sensul că au fost înregistrate pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul condamnat, în stare de arest, asistat de avocat ales B. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind de către instanță, contestatorul-condamnat precizează că pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei de către autoritățile judiciare austriece și până la predarea autorităților judiciare române s-a aflat în stare de reținere.
Avocat B. D. pentru contestatorul- condamnat depune la dosar un act emis de autoritățile judiciare austriece, tradus în limba română de către un traducător autorizat, cu privire la perioada detenției, respectiv 10.07._15.
Instanța întreabă contestatorul- condamnat, dacă își menține temeiul în drept al contestației la executare.
Avocat B. D. pentru contestatorul- condamnat precizează că își menține temeiul în drept invocat, respectiv art. 598 alin. 1 lit. c Cod procedură penală și pe cale de consecință, competența Curții de Apel Bacău.
Reprezentantul parchetului precizează că temeiul în drept al contestației la executare este cel prevăzut de art. 598 alin.1, lit. d Cod procedură penală, iar instanța competentă să soluționeze contestația la executare este cea în a cărei circumscripție se află locul de deținere, respectiv Tribunalul Bihor solicitând declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.
Contestatorul- condamnat arată că la data formulării contestației la executare se afla în Penitenciarul Oradea.
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția invocată.
Avocat B. D. pentru contestatorul –condamnat, solicită respingerea excepției invocată de reprezentantul parchetului, raportat la temeiul de drept invocat, pe care îl menține, apreciind că instanța competentă să soluționeze contestația la executare este Curtea de Apel Bacău, având în vedere că hotărârea este pronunțată de această instanță.
Reprezentantul parchetului solicită declinarea competenței de soluționare în favoarea Tribunalului Bihor.
Contestatorul-condamnat solicită respingerea excepției invocată de reprezentantul parchetului și soluționarea contestației la executare de către această instanță, având în vedere că a pronunțat hotărârea de recunoaștere a hotărârii penale străine.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ contestatorul-condamnat B.-L. G., a formulat contestație le executare cu privire la pedeapsa principală de 4 (patru) ani și (șase) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.142 Hv 72/13 v din data de 31.07.2013, pronunțată de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria, recunoscută prin sentința penală nr.70 din data de 22.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr._ .
În motivarea contestației la executare, contestatorul a susținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 70/22.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr._, rămasă definitivă prin neapelare la data de 09.09.2014, a fost recunoscută sentința penală nr. 142 Hv 72/13 v din data de 31.07.2013, pronunțată de Tribunalul Landesgericht Viena - Republica Austria, rămasă definitivă la data de 23.08.2013, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni.
De asemenea, s-a dispus transferarea într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei menționate anterior.
S-a constatat faptul că a fost încarcerat, pentru executarea pedepsei, la data de 02.09.2013 și s-a dedus din pedeapsa aplicată de autoritățile austriece perioada executată începând cu această dată, până la zi.
Având în vedere faptul că, începând cu data de 31.05.2012, a fost reținut și ulterior arestat preventiv, prin încheierea nr. 16/MEA, din aceeași dată, în cadrul dosarului nr._ al Curții de Apel Bacău, iar măsura a fost prelungită până la momentul începerii executării, precum și prevederile art. 72 Cod penal, conform cărora perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii, solicită deducerea perioadei reținerii si a arestului preventiv, începând cu data de 31.05.2012, până la data de 02.09.2013.
În drept, contestatorul și-a fundamentat contestația la executare pe dispozițiile art.598 alin.1 lit.c Cod procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr.142 Hv 72/13 v, din data de 31.07.2013, pronunțată de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria, definitivă la data de 23.08.2013, persoana transferabilă B. - L. G., fiul lui M. și A., născut la data de 27.08.1982, în municipiul Piatra N., CNP_, cetățean român, domiciliat în satul Gârcina, ., deținut în Penitenciarul Ried – Republica Austria, a fost condamnată la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de: tâlhărie, prevăzută de art.142 alin.1 Cod penal austriac, furt grav profesional prin efracție, în formă consumată și tentativă, prevăzute de art.127, 128 alin.2, 129 cif.1, 130 variantele 1,2 și 4 și art.15 Cod penal austriac, înstrăinare a instrumentelor de plată, prevăzută de art.241 e alin.1 Cod penal austriac și suprimare de documente, prevăzută de art.229 alin.1 Cod penal austriac.
În fapt, Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria a reținut următoarele:
C. V. si G. B.- L., acționând în complicitate premeditată (art. 12 CP) în Viena si în alte localități, având intenția obținerii unui folos material injust, au sustras din posesia altora prin amenințare cu un pericol pentru viata sau sănătate (art. 89), din posesia altora bunuri mobile, si anume:
A. În data de 10.3.2004, la filiala de Ia Bank Austria Creditanstalt din 1050 Viena, Margaretenstrasse 65, o sumă de EUR 37.230,-- prin faptul, că G. B. L. 1-a amenințat pe casierul băncii Johann MANNSBART cu un pistol de jucărie, C. V. a stat în spatele lui G. B. – L., asigurându-i paza și spunându-i casierului să-i dea mai repede banii, că altfel îl va împușca;
8. În data de 30.3.2004, la filiala de la Bank Austria Creditanstalt din 1050 Viena, Margaretengurtel 116, o sumă de EUR 22.630,-- prin faptul, că G. B. L. a amenințat-o pe casierița băncii I. HADI, cu un pistol de jucărie, C. V. a stat în spatele lui G. B. -L., asigurându-i paza si spunându-i casieriței să-i dea mai repede banii, că altfel îi va împușca, faptă după care au fugit cu banii sustrasi;
C. În data de 13.4.2004, la filiala de Ia Bank Austria Creditanstalt din 1080 Viena, Josefstadter Strasse 64, o sumă de EUR 90.010,-- prin faptul, că G. B. L. a amenințat-o pe caserița băncii B. LECHNER cu un pistol de jucărie, C. V. a stat în spatele lui G. B.-L., asigurându-i paza si spunându-i casieriței să-i dea mai repede banii, că altfel îi va împușca, faptă după care au fugit cu banii sustrasi;
II. Au sustras din posesia altora bunuri mobile cu o valoare totală de peste 50.000 de Euro, având intenția obținerii unui folos material si urmărind să-si creeze prin comiterea furturilor, respectiv a furturilor prin efracție ,în mod repetat, o sursă de venit.
A.Au sustras, si anume:
1. C. V. si G. B.-L., acționând în complicitate premeditată (art. 12 CP) ca membrii unei organizații infracționale, prin efracție în locuințe prin faptul, că au forțat yalele cu un extractor ("Ziehfix");
a) În data de 27.2.2012 in 1150 Viena, Diefenbachgasse 38/3/7 din posesia numitei C. PRIOR un laptop, bijuterii, un MP3-Player, monede si bonuri, cu o valoare totală de aproximativ EUR 10.873;
b) În data de 16.3.2012 in 1040 Viena, Muhlgasse 20/40, din posesia numitei Veronika Stefanie B. o sumă in numerar si bijuterii in valoare totală de aprox. EUR 3.230;
c) În data de 14.2.2012, în 1090 Viena, Lazarettgasse 31/6 din posesia numitei M. Luise KORNEXL un aparat de fotografiat, un laptop si bijuterii în valoare totală de aprox. EUR 600;
d) În data de 16.2.2012 în 1090 Viena, Sechsschimmelgasse 15/14 din posesia num. Fiona ZACH si M.. D. MEMIC, bijuterii, un laptop si parfumuri în valoare totală de aprox. EUR 6.126;
e) În data de 22.2.2012, în 1190 Viena, Silbergasse 19/2 din posesia numiti L. M. NOZICJA, monede, bani în numerar si bijuterii în valoare totală de aprox. EUR 10.250;
f) În perioada 22. 02. - 23.02.2012, în 1190 Viena, Gymnasiumstrasse 68/8 din posesia numitului diplomat ing. Adolf MERL, franci elvețieni in contravaloare de EUR 88,60;
g) În data de 28.2.2012 în 1080 Viena, Laudongasse 11/4 din posesia numitei E. WIESCAMPAGNER o cantitate de bijuterii, monede, si un aparat de fotografiat, în valoare de aproximativ 450 Euro;
h) În data de 29.3.2012 în 1180 Viena, Hofstattgasse 3/6, din posesia numitei M. G. si A. GRUNDHOFF, accesoriu de calculator, un laptop, aparate foto, un MP3-Player, bijuterii si îmbrăcăminte în valoare totală de aprox. EUR 14.161,73:
i) În data de 2.2.2012 în 1020 Viena, Krafftgasse 6/1 din posesia numitei A. RENHART, un laptop si bani în numerar în valoare totală de aprox. EUR 1.000;
j) În data de 17.2.2012, în 1060 Viena, Stumpergasse 48/2/26 din posesia numitei C. M. A1GNER, o cantiate de bijuterii cu o valoare neprecizată;
k) În data de 8.3.2012 in 1070 Viena, Gardegasse 2/12b, din posesia numitului Herbert AMTMANN o cantitate de bijuterii, în valoare totală de aproximativ EUR 2.060;
1) În data de 15.3.2012, în 1150 Viena, Schweglerstrasse 30/9-10, din posesia numitului E. FREUNDORFER, un telefon mobil marca NOKIA cu o valoare neprecizată;
m) În data de 27.1.2012, în 1090 Viena, Pulverturmgasse 7/8, din posesia numitului Thomas DEIMEL si Birgit SOMMER o cantitate de bijuterii, un aparat foto, inclusiv. accesoriu, si monede în valoare totală de aprox. EUR 8.216;
n) În perioada din 15.3. si 16.3.2012, în 1180 Viena, Schuhmanngasse 24/10, din posesia numitei R. MITO, un aparat foto si bijuterii în valoare totală de aprox. EUR 3.000;
2. G. B.-L., actionând în complicitate premeditată (art. 12 CP) cu un făptuitor necunoscut "OVEAZĂ", ca membrii unei organizații infracționale;
a.) În data de 17.5.2012, în loc. Traisen din posesia numitului Ulrike FLADENHOFER, o sumă în numerar de 250 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
b) În data de 22.5.2002, în loc. Traisen din posesia numitei E. SPANNER, o sumă în numerar de 450 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
c) În data de 22.5.2002, în loc. Traisen din posesia numitei E. SPANNER o sumă în numerar de 2.020 EURO, prin faptul, că a ridicat această sumă la bancomat cu cardul sustras din posesia ei;
d) În data de 28.5.2002, în loc. Traisen din posesia numitei Karoline OYSMULLER, o sumă în numerar de 300 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
e) În data de 1.6.2002, în loc. Scheibbs din posesia numitei M. RIEGLER, o sumă în numerar de 230 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
f) În data de 7.6.2002, în loc. Traisen, din posesia numitei Theresia PITTERLE, o sumă în numerar de 400 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
g) În data de 20.6.2002 în loc. Pochlarn din posesia numitei Sonja BUCHBERGER o sumă in numerar de 280 EURO, prin faptul, ca i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
h) În data de 20.6.2002, în loc. Pochlarn, din posesia numitei Sonja BUCHBERGER, o sumă în numerar de 3.630 EURO, prin faptul, că a ridicat această sumă la bancomat ,cu cardul sustras din posesia ei;
i) În data de 24.6.2002, în Viena, din posesia numitei Renate ELSINER, o sumă în numerar de 120 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
j) În data de 25.6.2002, în loc. Pochlarn din posesia numitului Edeltraud MALLER, o sumă în numerar de 160 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
k) În data de 8.07.2002, în loc. Traisen, din posesia numitului Dagmar GRASBERGER, o sumă în numerar de 50 EURO si bonuri în valoare de 120 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
1) În data de 12.7.2002, în loc. Wieselburg, din posesia numitei E. DAURER, o sumă în numerar de 40 EURO, prin faptul, că i-a furat portofelul din geanta de cumpărături;
m) În data de 12.7.2002, în loc. Wieselburg, din posesia numitei E. DAURER o sumă în numerar de 5.440 EURO, prin faptul, că a ridicat această sumă prin 16 acte de retragere numerar cu cele trei carduri furate de la ea;
3. Inculpatul G. B.-L., prin efracție în locuințe, prin faptul, că a forțat yalele cu un extractor ("Ziehfix"), si anume:
a) În data de 24.11.2006, în 1150 Viena, Tellgasse 3/3/11 din posesia numitului Markus BOHM, un aparat foto si un laptop în valoare totală de aproximativ 2.000 EURO;
b) În data de 25.11.2006, în 1080 Viena, Bennogasse 28/11 din posesia numiteiVeronika PANEK, o sumă în numerar si monede cu o valoare neprecizată;
c) În data de 25.11.2006, în 1080 Viena, Bennogasse 28/10, din posesia numitului Karl SCH.MOLL un playstation si bani în numerar cu o valoare totală de 1.500 EURO;
d) În data de 25.11.2006, în 1080 Viena, Bennogasse 28/10, din posesia numitei M.. E. SCHEUHAMMER, o sumă în yeni japonezi si un rucsac, cu o valoare totală de aprox. 300 EURO;
B. Au încercat să sustragă bunuri, si anume:
1.C. V. si G. B.-L., acționând în complicitate premeditată (art. 12 CP) ca membrii unei organizații infracționale, prin efracție, în locuințe, prin faptul că au forțat yalele cu un extractor ("Ziehfix");
a) În data de 20.3.2012, în 1040 Viena, Margaretenstrasse 5/20, din posesia Cezary Andrzej LATOSINSKI;
b) În data de 24.3.2012, în 1200 Viena, Wallensteinstrasse 66/20i21 din posesia numitului A. TOSEGI;
c) În data de 02.4.2012, în 1060 Viena, Windmuhlgasse 32/3/6 din posesia numitului Andreas HALLER;
d) În perioada de la 21.03. - 26.03.2012, în 1020 Viena, Taborstrasse 2/11 din posesia numitului F. LANG;
e) În perioada de la 24.03. - 26.3.2012, în 1010 Viena, Passauer Platz 2/11 din posesia numitului M.. Franz HIESINGER;
f) În perioada de la 3.04.- 4.04.2012, în 1180 Viena, Gentzgasse 17/1/11 din posesia numitului Katrin Bernadette STAUBER;
g) În data de 14.03.2012, în 1040 Viena, Rienosslgasse 3/1/6 din posesia numitului Georg HERBST;
h) În data de 29.3.2012, în 1180 Viena, Hofstattgasse 3/5 din posesia numitului Walburga MICHELER;
i) În perioada 22.02.- 24.2.2012, în 1110 Viena, M. Theresienstrasse 32-34/6, din posesia deținătorilor de drept ai firmei Dr. KRAML si partener;
j) În perioada 27.01. - 28.01.2012, în 1010 Viena, Postgasse 11/7, din posesia numitului Dr. Jacek R. ZUKOWSKI:
k) În perioada27.01.- 29.01.2012, în 1010 Viena, Stubenbastei 10/6 din posesia numitului Christian RIEDL si P. F.;
1) În perioada 7.02.- 10.2.2012, în 1040 Viena, Rittergasse 6/20 din posesia numitului M.. Alexander JANKA;
m) În data de 9.2.2012, în 1040 Viena, Schonburggasse 20/12 din posesia numitei N. GERMANDIC si Bernhard SALTUARI;
n) În perioada 12.02. - 14.2.2012, în 1030 Viena, Tongasse 5/9, din posesia numitului Dr. Ivo HAMMER;
o) În data de 23.2.2012 in 1090 Viena, Lazarettgasse 3/11 din posesia numitului Ernst Friedrich MERTENS;
p) În perioada 2.10.2011 - 3.2.2012, în 1090 Viena, D"Orsaygasse 9/3/18, din posesia numitului M.. Siegried KRAKHOFER;
q) În data de 12.3.2012, în 1170 Viena, Geblergasse 27/14 din posesia numitei Sabrina ZWIRSCHITZ;
2. C. V. împreună cu făptuitorul cercetat separat si condamnat definitiv G. B.-L., acționând in complicitate premeditată (art. 12 CP), ca membrii unei organizații infracționale, prin efracție în locuințe, bunuri mobile, si anume: în data de 1.2.2012, din posesia numitului Ranko VLATKOVIC si Dijana VLATKOVIC prin faptul, că au încercat să forțeze yala de la usa apartamentului numiților Ranko VLATKOVIC si Dijana VLATKOVIC cu un extractor ("Ziehfix"), fapta care n-a fost consumată, fiindcă proprietarii apartamentului au devenit atenți, sens în care făptașii au fugit;
3. G. B.-L., acționând în complicitate premeditată (art. 12 CP) cu un făptuitor necunoscut "OVEAZĂ", ca membrii unei organizații infracționale, si anume:
a) În data de 23.5.2002, în Viena din posesia numitei E. SPANNER o sumă în numerar, prin faptul că au încercat să retragă suma cu cardul sustras din
posesia ei;
b) În data de 1.06.2002, în loc. Wieselburg, din posesia numitei M. RIEGLER o sumă în numerar prin faptul că au încercat să retragă suma cu cardul sustras din posesia ei;
c) În data de 8.7.2002, în loc. Traisen din posesia numitului Dagmar GRASBERGER, o sumă în numerar, prin faptul că au încercat să retragă suma cu cardul sustras din posesia ei;
III. G. B.-L., acționând în complicitate premeditată (art. 12 CP), cu un făptuitor necunoscut "OVEAZĂ", si-a procurat în mod neautorizat instrumente de plată, având intenția să-si creeze prin folosirea lor în relații de natură juridică, un avantaj material injust, si anume:
1. În data de 17.5.2002, în loc. Traisen, cardul de bancomat, eliberat pe numele Ulrike FLADENHOFER;
2. În data de 22.5.2002, în loc. Traisen, cardul de bancomat eliberat pe numele E. SPANNER;
3. În data de 28.5.2002, în loc. Traisen, cardul de bancomat eliberat pe numele Karoline OYSMULLER;
4. În data de 1.6.2002, în loc. Scheibbs, cardul de bancomat eliberat pe numele M. RIEGLER;
5. În data de 20.6.2002, în loc. Pochlarn, cardul de bancomat eliberat pe numele Sonja BUCHBERGER;
6.În data de 24.6.2002, în Viena, cardul de bancomat eliberat pe numele Renate ELSINGER;
7. În data de 8.7.2002, în loc. Traisen, cardul de bancomat eliberat pe numele Dagmar GRASBERGER;
8. În data de 12.7.2002, în loc. Wieselburg, trei carduri de bancomat si un card V., toate eliberate pe numele E. DAURER;
IV. G. B.-L., actionând in complicitate premeditată (art. 12 CP), cu un făptuitor necunoscut "OVEAZĂ", a suprimat în mod neautorizat înscrisuri, având intenția să evite folosirea lor în relații de natură juridică pentru dovedirea unui drept, unui raport juridic sau unei stări de fapt, si anume:
1.În data de 22.5.2002, un act de identitate pentru pensionari pe numele E. SPANNER;
2. În data de 24.6.2002, un act de identitate si un abonament pentru un an, valabil pentru mijloacele de transport public Viena, ambele eliberate pe numele Renate ELSINGER;
3. În data de 25.6.2002, un card preturi reduse pentru Căile Ferate din Austria, eliberat pe numele Edeltraud MALLER;
4.În data de 14.3.2012, un pașaport austriac, eliberat pe numele Georg
HERBST, născut la data de 1.1 0.1972.
Hotărârea de condamnare pronunțată de autoritățile judiciare austriece a rămas definitivă la data de 23.08.2013.
Ministerul Federal de Justiției al Republicii Austria, cu adresa nr.BMJ-_/002-IV 4/2014 din data de 28.03.2014, a înaintat Ministerului Justiției din România documentația prevăzută de Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg în anul 1983, Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008, privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană și Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, respectiv: Certificatul menționat de art.4 din Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, avizul și notificarea persoanei transferabile, prevăzute de art.6 din Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene, înscrisul prin care acesta și-a dat consimțământul de a fi transferat, precum și copia sentinței penale nr.142 Hv 72/13 v, din data de 31.07.2013, pronunțată de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria.
Ministerul Justiției din România, cu adresa nr._/2013/SP-MR, din data de 23.09.2013, a înaintat Certificatul menționat de art.4 din Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, împreună cu documentele necesare și cu cererea de a prelua executarea sentinței pronunțate împotriva persoanei transferabile B.-L. G., cu precizarea că Republica Austria a implementat Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008 de la data de 01.01.2012.
Ministerul Justiției din România cu adresa nr._/2014 din data de 17.04.2014, a înaintat, în conformitate cu dispozițiile art.153 alin.1 din legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, întreaga documentație transmisă de autoritățile austriece Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care la rândul său a sesizat Curtea de Apel Bacău, solicitând recunoașterea hotărârii de condamnare pronunțată de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria.
Curtea de Apel Bacău, constatând că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege, iar România și-a asumat printr-un tratat internațional la care este parte obligația recunoașterii hotărârii penale pronunțare în străinătate (Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, fiind ratificată prin Legea nr. 76 din 12 iulie 1996) și Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008, privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, documente internaționale transpuse în dreptul intern și prin Legea nr.300/2013, de modificare a Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a admis sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău, privind transferul persoanei condamnate B.-L. G. într-un penitenciar din Românie pentru continuarea executării unei pedepse aplicate de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria și, pe cale de consecință, a recunoscut sentința penală nr.142 Hv 72/13 v din data de 31.07.2013, pronunțată de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria, rămasă definitivă la data de 23.08.2013, prin care persoana transferabilă a fost condamnată la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de: tâlhărie, furt grav profesional prin efracție în formă consumată și tentativă, înstrăinare a instrumentelor de plată și suprimare de documente, prevăzută de: art.142 alin.1 Cod penal austriac, art.229 alin.1 Cod penal austriac, art.127, art.128 alin.2, art.129 cif.1, art.130 alin.1, 2 și 4 și art.15 și prevăzută de art.241 e alin.1 Cod penal austriac, infracțiuni prevăzute și de Codul penal român, respectiv: tâlhărie calificată, prevăzută de art.233, raportat la art.234 alin.1 lit.a și f, furt calificat, în formă de tentativă, sau consumată, prevăzută de art.32 alin.1, raportat la art.228-art.229, respectiv, art.228-art.229, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art.250 și distrugere, prevăzută de art.253 și a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei aplicate de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria.
Având în vedere mențiunile din Certificatul menționat de art.4 din Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008 și de Legea nr.302/2004 privind cooperarea internațională în materie penală, a dedus din pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare austriece perioada executată, începând cu data de 02.09.2013, la zi.
În Certificat se menționează în mod expres că pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare expiră la data de 30.05.2018.
Curtea de Apel Bacău, în soluționarea sesizării de recunoașterea hotărârii penale străine și de transferare a condamnatului condamnate într-un penitenciar din România, facă de obiectul sesizării, inclusiv asupra deducerii perioadei executate din pedeapsa aplicată, avea obligația să se conformeze celor menționate în Certificatul menționat de art.4 din Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008.
Obligația deducerii perioadei executate prin reținere și arest preventiv, atât în baza hotărârilor pronunțate în procedura executării mandatului european de arestare, cât și în baza hotărârilor de luare a măsurii arestului preventiv, de prelungire a duratei cestuia sau de menținere a acestei măsuri preventive, revenea instanței austriece care a judecat cauza în fond.
În baza hotărârii de recunoaștere hotărârii penale pronunțate de autoritățile judiciare austriece și de transferare a condamnatului condamnate într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei aplicate de Tribunalul Landesgericht fur Strafsachen Viena – Republica Austria, condamnatul a fost transferat în România la data de 17.07.2015.
La data formulării prezentei contestații la executare, contestatorul-condamnat era încarcerat în Penitenciarul Oradea, județul Bihor.
Instanța investită cu soluționarea unei cauze sau a unei cereri, are obligația, în primul rând, să verifice dacă este competentă să soluționeze acea cauză, acest lucru impunându-se cu atât mai mult cu cât procurorul de ședință, având în vedere motivul contestației la executare și faptul că, în raport de acest motiv, temeiul în drept este art.598 alin.1 lit.d Cod procedură penală, iar nu art.598 alin.1 lit.c Cod procedură penală, menționat de contestator, a invocat necompetența materială a Curții de Apel Bacău.
Contestația la executare este mijlocul procesual, cu caracter jurisdicțional, care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive, dacă s-a ivit un incident prevăzut de lege până în acel moment, în cursul executării pedepsei, dacă incidentul s-a ivit în cursul executării și chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea acesteia.
În conformitate cu dispozițiile art.598 alin.1 Cod procedură penală, sunt prevăzute patru cazuri de contestație la executare.
Așa cum se arăta, contestatorul și-a fundamentat în drept prezenta contestație pe dispozițiile art.598 alin.1 lit.c Cod procedură penală.
Temeiul în drept al unei cereri în justiție nu este cel indicat de persoana care se adresează instanței, ci este cel care rezultă din dispozițiile legale, desigur raportat la situația de fapt prezentată în cerere.
Pentru a examina care este temeiul în drept al prezentei contestații, față de motivul contestației, Curtea va prezenta prevederile art.598 alin.1 Cod procedură penală, text care are următorul conținut: „(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.”
Așa cum rezultă și din prevederile art.598 alin.1 lit.d Cod procedură penală, legiuitorul a prevăzut că se poate formula contestație la executare și atunci când se invocă se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Computarea reținerii sau arestului preventiv din pedeapsa aplicată printr-o hotărâre definitivă de condamnare constituie un incident în cursul executării și nu o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.
În asemenea situații, de regulă, hotărârea care se execută este certă, iar conținutul acesteia este clar și fără să comporte nelămuriri, inclusiv cu privire la durata sancțiunii penale aplicată de instanță.
Intervenția instanței, în cadrul contestației la executare, este cerută pentru a soluționa un incident ivit în cursul executării, deoarece în hotărâre se prevede o anumită durată de executare, iar condamnatul susține că durata este mai redusă, prin aceea că a executat anterior o parte din pedeapsă sau nu i s-a computat durata reținerii sau a arestului preventiv.
Acest incident nu afectează claritatea hotărârii care se execută și, ca atare, temeiul contestației, în astfel de situații, este cel prevăzut de art.598 alin.1 lit.d Cod procedură penală, iar nu cel prevăzut de art.598 alin.1 lit.c Cod procedură penală, cum a invocat contestatorul.
Pe cale de consecință, competența instanței de a judeca contestația la executare care are ca obiect computarea reținerii sau a arestului preventiv revine nu instanței care a pronunțat hotărârea de condamnare, potrivit art.597 alin.1 Cod procedură penală, cu art.598 alin.2, raportat la art.598 alin.1 lit.c Cod procedură penală, ca instanță de executare, ci instanței prevăzute de art.597 alin. 6 Cod procedură penală, raportat la art.598 alin.2 Cod procedură penală.
Competența în astfel de situații invocate de contestator este exclusivă, iar nu alternativă, astfel încât contestația la executare prin care se invocă deducerea reținerii sau arestului preventiv, sau a perioadei executate, aparține, atunci când contestatorul este în stare de detenție, instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare și numai atunci când contestatorul este în stare de libertate, competența aparține instanței de executare.
Așa cum rezultă din însăși contestația la executare formulată, la data formulării contestației la executare, contestatorul se afla în Penitenciarul Oradea, județul Bihor.
În conformitate cu dispozițiile art.38 alin.1 Cod procedură penală: „Curtea de apel judecă în primă instanță:
a) infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 394 - 397, 399 - 412 și 438 - 445;
b) infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale;
c) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe;
d) infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi;
e) infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
f) infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
g) infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi, de președintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncții Avocatului Poporului și de chestori;
h) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.”
Deși, în temeiul Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Curtea de Apel Bacău a dispus recunoașterea hotărârii penale străine și transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România, această instanță nu constituie instanță de executare, în sensul art.553 Cod procedură penală, raportat la art.598 alin.2 Cod procedură penală, instanța competentă material fiind instanța competentă potrivit legii române să judece în primă instanță infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate.
Deci, competența soluționării prezentei contestații la executare revine, potrivit art.597 alin.6, raportat la art.598 alin.2 Cod procedură penală, instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării contestației, corespunzătoare în grad instanței din România care ar fi judecat cauza în fond, iar nu a celei care a dispus recunoașterea hotărârii penale străine și transferarea condamnatului într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.
Așa cum rezultă și din Certificatul menționat de art.4 din Decizia-Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din data de 27.11.2008, transmis de autoritățile judiciare austriece și din sentința penală de recunoaștere a hotărârii penale străine, contestatorul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de: tâlhărie, furt grav profesional prin efracție în formă consumată și tentativă, înstrăinare a instrumentelor de plată și suprimare de documente, prevăzută de: art.142 alin.1 Cod penal austriac, art.229 alin.1 Cod penal austriac, art.127, art.128 alin.2, art.129 cif.1, art.130 alin.1, 2 și 4 și art.15 și prevăzută de art.241 e alin.1 Cod penal austriac, infracțiuni prevăzute și de Codul penal român, respectiv: tâlhărie calificată, prevăzută de art.233, raportat la art.234 alin.1 lit.a și f, furt calificat, în formă de tentativă, sau consumată, prevăzută de art.32 alin.1, raportat la art.228-art.229, respectiv, art.228-art.229, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art.250 și distrugere.
În conformitate cu dispozițiile art.35 alin.1 Cod procedură penală: „Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.”
În raport de infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate, instanța competentă material în România să judece astfel de infracțiuni în primă instanță este Judecătoria, iar determinarea instanței de executare se face prin aplicarea regulilor privitoare la competența din Partea generală a Codului de procedură penală, sau partea specială, ori din legea specială.
Potrivit art.36 alin.1 lit.c Cod procedură penală, Tribunalul judecă în primă instanță, printre alte cauze și pe acelea cu privire la infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În conformitate cu dispozițiile art.12 din Legea nr.508/2004, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, indiferent de calitatea persoanei și infracțiunile prevăzute de art.250 Cod penal român, infracțiune pentru care fost condamnat contestatorul, dar numai dacă săvârșirea acestei infracțiuni a intrat în scopul unui grup infracțional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal.
Ori, din examinarea lucrărilor dosarului se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.367 alin.6 Cod penal.
Competența în astfel de situații invocate de contestator este exclusivă, iar nu alternativă, astfel încât contestația la executare prin care se invocă deducerea reținerii sau arestului preventiv, sau a perioadei executate, aparține, atunci când contestatorul este în stare de detenție, instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței din România care ar fi judecat cauza în fond, iar nu a celei care a dispus recunoașterea hotărârii penale străine și transferarea condamnatului într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.50 Cod procedură penală, cu art.598 alin.1 lit.d și alin.2 și art.597 alin.6 Cod procedură penală, va fi declinată competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestator, în favoarea Judecătoriei Oradea.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste considerente;
În numele legii;
HOTĂRĂȘTE :
În temeiul art.50 Cod procedură penală, cu art.598 alin.1 lit.d și alin.2 și art.597 alin.6 Cod procedură penală, declină competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatorul B.-L. G., referitoare la sentința penală nr.70 din data de 22.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr._, în favoarea Judecătoriei Oradea.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.09.2015.
PREȘEDINTE,
D. P. GREFIER,
E. P.
Red.sent.D.P.
Tehnoredactat El.P.
2 ex.
03.09/03.09.2015
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 796/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
