Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr. 4/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 240/32/2015
Dosar nr. _ *
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.4/C
Ședința publică din 13 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B.
********
GREFIER – A. D. - I.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat de S. N. - procuror
Pe rol soluționarea contestației formulată de contestatoarea T. L. împotriva sentinței penale nr.513/D din data de 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ *.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.pen., în sensul că au fost înregistrate pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru contestatoare, avocat N. N., lipsă fiind contestatoarea.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că asistența juridică pentru contestatoare nu este obligatorie.
Apărătorul contestatoarei depune la dosar referatul pentru plata onorariului de apărător desemnat din oficiu, referat avizat parțial de instanță, în sensul că s-a dispus plata a jumătate din onorariu.
Curtea, asupra cererii de recuzare formulată de contestatoare, se va pronunța prin hotărâre, având în vedere faptul că judecătorul recuzat nu participă la judecarea cauzei.
Pune în discuție inadmisibilitatea cererii de sesizare a ÎCCJ- completul pentru dezlegarea unor probleme de drept, dat fiind că ÎCCJ s-a pronunțat cu privire la chestiunea invocată.
Reprezentantul Ministerului Public arată că ÎCCJ s-a pronunțat pe acest aspect în sensul că medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească are calitatea de funcționar public potrivit art.175 al.1 lit.b teza a II-a Cp.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Arată că în mod corect instanța a respins sesizarea contestatoarei de aplicare a legii mai favorabile întrucât există autoritate de lucru judecat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin s.p. nr. 513/D din 11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul_ * s-a dispus respingerea sesizării formulată de condamnata T. L. privind aplicarea legii penale mai favorabile existând autoritate de lucru judecat.
In baza art.275 alin.2 Cod pr.penală a fost obligată condamnata la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrată sub nr._ condamnata T. L. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile privind executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.171/27.06.2012 a Tribunalului B..
Prin sentința penală nr.356 din 3.07.2014 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ s-a respins sesizarea formulată de condamnata T. L.- privind aplicarea legii penale mai favorabile privind executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 171/27 iunie 2012 a Tribunalului B..
S-a constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligată condamnata la 30 lei cheltuielile judiciare către stat.
Tribunalul Bacău a motivat că prin sentința penală nr. 160/2014, în baza art. 23 Legea nr. 255/2013 rap. la art. 595 C.pr.penală s-a respins ca nefondată contestația privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de condamnata T. L., fiica lui V. și C., născută la 22.09.1959, C.N.P.-_, deținută în prezent în Penitenciarul Bacău.
Sentința penală a rămas definitivă prin decizia penală nr.63/2014 a Curții de Apel Bacău prin respingerea contestației formulate de T. L..
Împotriva sentinței penale nr.356/2014 a Tribunalului Bacău condamnata a formulat contestație la Curtea de Apel Bacău.
Prin decizia penală nr.129 din 26.08.2014 Curtea de Apel Bacău în baza art.597 alin.7 Cod pr.penală s-a admis contestația la executare formulată de condamnata T. L. împotriva sentinței penale nr.356 din 3.07.2014 a Tribunalului Bacău.
S-a desființat sentința în totalitate și s-a trimis cauza la rejudecare Tribunalului Bacău.
In baza art.275 alin.2 Cod pr.penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
In rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr._ *.
S-a reținut că prin cererea formulată condamnata T. L. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.171/2012 a Tribunalului B. cu motivarea că nodul cod penal dezincriminează infracțiunea de luare de mită comisă de medic, aceasta nemaiavând calitatea de funcționar.
La dosarul cauzei s-au depus o copie a mandatului emis în baza sentinței penale menționate cât și copie de pe sentința penală nr.160/2014 a Tribunalului Bacău rămasă definitivă respingerea contestației, prin decizia penală nr. 63/23.05.2014 a Curții de Apel Bacău.
Prin sentința penală nr.160/2014 a Tribunalului Bacău s-a respins ca nefondată contestația privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de condamnata T. L., reținându-se că infracțiunea de luare de mită așa cum este comisă de petentă și pentru care a fost condamnată definitiv nu este dezincriminată.
Condamnata în calitate de medic expert asigurări sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză și Recuperare asupra Capacității de Muncă nr.1 B., a comis infracțiunile de luare de mită în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Aceasta are calitatea de funcționar atât în reglementarea anterioară, cât și conform art. 175 noul cod penal, deoarece exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice.
În virtutea autonomiei conceptuale a dreptului penal este posibilă utilizarea în domeniul juridic a unor termeni sau expresii într-un alt sens decât acela pe care îl reprezintă în exprimarea extra-penală.
O asemenea împrejurare se întâlnește în privința dispoziției art. 175 noul cod penal, care stabilește semnificația penală a conceptului de funcționar public într-o manieră care nu se suprapune perfect peste semnificația pe care acesta o are în alte domenii de drept cărora le este specific (ex. drept administrativ).
Semnificația noțiunii de funcționar public din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcționar din dreptul administrativ. (...) potrivit legii penale, noțiunile de «funcționar public» (...) au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal.
Formularea largă, generică și extrem de indeterminată din legea penală precedentă a fost înlocuită cu o indicare mai circumstanțiată a trei categorii de domenii în cadrul cărora, fiind încadrate, anumite persoane dobândesc statutul (în accepție penală) de funcționari publici: domeniul exercitării de atribuții și responsabilități legal stabilite în vederea realizării prerogativelor celor trei puteri (autorități) etatice (legislativă, executivă și judecătorească); domeniul exercitării funcțiilor publice (potrivit anexei la Legea nr. 188/1999) ori de demnitate publică (indiferent de natura acestora); domeniul exercitării atribuțiilor legale de realizare a obiectului de activitate al unei regii autonome ori al altui operator economic sau al altei persoane juridice care are capital integral/majoritar de stat.
Astfel, vor continua să fie apreciați, din perspectivă penală, drept funcționari publici, spre exemplu: Președintele statului; miniștrii; deputații și senatorii; euro-parlamentarii; primarii și președinții de consilii județene, membrii consiliilor locale și județene; toate persoanele ocupând funcții sau demnități în structura aparatului administrativ central sau local (secretari de stat, șefi de cabinete ministeriale sau parlamentare, angajați ai Administrației Prezidențiale, ai Parlamentului sau Guvernului, ai primăriilor, consiliilor locale sau județene, prefecții și bugetarii din structura instituției Prefectului etc); magistrații și grefierii; directorii de regii autonome, societăți naționale, persoane juridice având capital integral/majoritar de stat și salariații acestora care exercită atribuții specifice legate de realizarea obiectului de activitate al instituției/persoanei juridice respective ș.a.
Dincolo de această sferă a funcționarilor publici propriu-ziși (în sensul legii penale), este indicată și o categorie asimilată acestora [alin. (2)], privind acele persoane [ce nu se integrează în vreuna dintre speciile arătate la alin. (1)] care au fost învestite de autorități publice să exercite un serviciu de interes public ori care, exercitând un asemenea serviciu chiar fără a fi fost necesară învestirea de către o autoritate publică pentru aceasta, sunt totuși supuse controlului sau supravegherii autorităților publice în ceea ce privește îndeplinirea serviciului public în cauză: persoanele care exercită profesia de notar public ori pe aceea de executor judecătoresc; desigur, lista domeniilor în exercitarea cărora anumite categorii de persoane ar urma sa poată fi incluse în această sferă asimilată, din punct de vedere penal, funcționarilor publici ar putea continua cu indicarea mediatorilor autorizați, a medicilor cu drept de liberă practică ce își desfășoară activitatea pe cont propriu (în mod individual) în cadrul unor cabinete medicale private, a experților independenți autorizați.
Așadar, petenta se încadrează în noțiunea de funcționar ce exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice.
Față de considerentele mai sus expuse s-a constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat pronunțându-se o soluție pe aceleași motive invocate și în prezenta cauză, soluție care a rămas definitivă la Curtea de Apel Bacău prin decizia penală nr.63/23.05.2014.
In consecință, a fost respinsă sesizarea formulată de condamnata T. L. privind aplicarea legii penale mai favorabile existând autoritate de lucru judecat.
In baza art.275 alin.2 Cod pr.penală a fost obligată condamnata la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat contestație în termen legal condamnata T. L..
În motivarea contestației, persoana condamnată a criticat soluția primei instanțe sub aspectul greșitei schimbări a obiectului cauzei supuse judecății, apreciind că în mod greșit a respins sesizarea privind aplicarea legii penale mai favorabile pe motivul existenței autorității de lucru judecat, încălcând astfel art.6 din CEDO- dreptul la un proces echitabil
La data de 12.01.2015 contestatoarea T. L. a formulat cerere recuzare împotriva a doamnei judecător A. G., întrucât pe de o parte aceasta și-a spus părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată cauză cu ocazia judecării unei alte cauze similare, iar pe de altă parte ar putea fi în stare de incompatibilitate în condițiile în care ar putea fi lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații, aspect ce ar putea rezulta din verificarea declarației judecătorului prev. de art. 6 și 7 din Legea nr. 303/2004.
La data de 12.01.2015 contestatoarea T. L. a solicitat sesizarea ICCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întemeiată pe dispozițiile art. 475 C.p.p.
În motivarea cererii contestatoarea a solicitat ca instanța supremă să se pronunțe asupra chestiunii de drept referitoare la funcția publică exercitată de un medic cu contract pe perioadă nedeterminată într-o instituție publică.
Analizând sentința penală atacată Curtea constată netemeinicia contestației formulată în cauză, în considerarea următoarelor argumente:
În ceea ce privește cererea de recuzare formulată în cauză, având în vedere că judecătorul a cărei recuzare s-a solicitat, nu a mai participat la judecarea prezentei cauze, cererea a rămas fără obiect, motiv pentru care va fi respinsă ca atare.
Referitor la cererea de sesizare a ICCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întemeiată pe dispozițiile art. 475 C.p.p., Curtea constată că este inadmisibilă, având în vedere că instanța supremă s-a pronunțat asupra chestiunii de drept invocate prin d.p. nr. 26/3.12.2014(prin care s-a statuat cu forță obligatorie că medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească are calitatea de funcționar public în accepțiunea art. 175 al.1 lit.b teza a II-a.), nemaiputându-se reitera o nouă cerere având același obiect al sesizării.
În ceea ce privește fondul contestației, Curtea în acord cu opinia primei instanțe observă că motivul pe care se sprijină contestația la executare formulată în cauza pendinte de persoana condamnată T. L., relativ la dezincriminarea faptelor pentru care fost condamnată în mod definitiv, a mai fost invocată de către aceasta și analizată uzând de procedura contestației prev. de art. 23 al. 1, 7, 8, 9 și 10 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală, pronunțându-se s.p.160/18.03.2014 a Tribunalului Bacău rămasă definitivă prin d.p. nr. 63/29.05.2014 Curții de Apel Bacău.
În raport de temeiurile invocate de petentă în contestația întemeiată pe dispozițiile art. 595 C.p.p soluționată prin s.p.160/18.03.2014 a Tribunalului Bacău, Curtea constată că aceasta a invocat, în cauza de față, același temei faptic - respectiv incidența dispozițiilor art. 4 C.p. relative la intervenirea dezincriminării faptelor pentru care fost condamnată în mod definitiv, ca urmare a modificării elementelor constitutive ale infracțiunii prin noul cod penal
În atare situație, formularea unei noi contestații este inadmisibilă, petenta nemaiputând invoca aceleași motive în soluționarea noii contestații (neîndeplinirea calității de subiect activ al infracțiunii, potrivit dispozițiilor noului cod penal), întrucât, în acest mod s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat a s.p. .p.160/18.03.2014 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin d.p. nr. 63/29.05.2014 Curții de Apel Bacău.
În considerarea celor expuse, în baza art. 425/1 al.7 pct.1 lit.b C.p.p. constatând existența autorității de lucru judecat în cauză, Curtea va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnata T. L..
În baza art. 275 al.2 C.p.p. va obliga contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. În baza art. 68 C.p.p. respinge cererea de recuzare a doamnei judecător A. G. formulată condamnata T. L. ca rămasă fără obiect.
II. Respinge ca inadmisibilă cererea a sesizare a ICCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
III. În baza art. 425/1 al.7 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de condamnata T. L. împotriva sentinței penale nr. 513 din 11.11.2014 a Tribunalului Bacău în dosarul_ *.
În baza art. 275 al.2 C.p.p. obligă contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi. 13.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. B. A. D.-I.
Pron.sent.pen.G. D.
Red.d.c.A.B.
Tehnored.A.D.I.
2 ex.
02.02.2015/04.02.2015
| ← Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 50/2015. Curtea... | Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 100/2015. Curtea de... → |
|---|
