Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 105/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 6404/279/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 105/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE- C. D.
JUDECĂTOR -D. P.
GREFIER -L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror M. G.
*
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Piatra-N., împotriva deciziei penale nr. 345 din 13.10.2014, pronunțată de Judecătoria Piatra-N., în dosarul nr._
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-inculpat D. T. O., asistat de avocat oficiu M. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, după care:
Fiind întrebat intimatul-inculpat arată că nu are de făcut declarații suplimentare și își menține declarațiile date. Este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat cauza în stare de judecată, și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită în temeiul art.421, pct.2, lit.a C.pr.penală admiterea apelului declarat de parchet, casarea parțială a sentinței penale ca fiind nelegală cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, cu aplicarea art.375 alin.1 din Noul cod de pr. penală. Apreciază că, reducerea limitelor de pedeapsă de către instanța de fond cu o treime nefiind reținute circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 alin.1 Cod penal, s-a făcut nelegal, minimul special era de 1 an și 4 luni, iar maximul special de 4 ani și 8 luni.
Prin urmare, solicită pronunțarea unei noi hotărâri cu respectarea cerințelor legale și cu menținerea celorlalte dispoziții și a art.81 Cod penal.
Avocat oficiu M. L., pune concluzii pentru intimatul-inculpat, în sensul respingerii apelului declarat de P., menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. În cauză, apreciază că în mod corect a fost individualizată pedeapsa raportat la limitele legale și față de circumstanțele atenuante.
Solicită onorar avocat oficiu din fondurile M.J. potrivit referatului depus, avizat de instanță și față de care s-a dispus plata sumei de 200 lei.
Intimatul-inculpat având cuvântul solicită menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
- P. de pe lângă Judecatoria Piatra N. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 345/2014 a Judecătoriei Piatra N. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
- În motivele de apel procurorul, în esență, arată următoarele:
Instanța a admis cererea inculpatului în judecare potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției și a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 luni închisoare, fără a reține circumstanțe atenuante.
Potrivit art.396 alin.10 C.p.p., instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.
Întrucât infracțiunea de refuz de recoltare a probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prev. de art.87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, potrivit art.396 alin.10 C.P.p., în urma reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, minimul special devine 1 an și 4 luni, iar maximul special 4 ani și 8 luni.
- Din actele si lucrările cauzei Curtea reține următoarele:
Prin sentinta penală nr. 345/2014 a Judecatoriei Piatra N. s-a dispus următoarele:
În temeiul art. 5 alin. 1 din Noul Cod Penal, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost cercetat inculpatul, din infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută și pedepsită de art. 337 C.p., în infracțiunea de refuzul conducătorului unui autovehicul de a se supune testării aerului expirat sau recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 (aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006).
A fost condamnat inculpatul D. T. O., fiul lui Ticușor și A., născut la data de 21.04.1983 în Piatra N., jud. N., CNP_, cetățean român, fară antecedente penale, posesor al CI . nr._, domiciliat în com. Săvinești, ., jud. N., la:
- 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul conducătorului unui autovehicul de a se supune testării aerului expirat sau recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 (aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006), cu aplicarea art. 375 alin. 1 din Noul C.proc. penală.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Vechiul Cod penal - în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. 1 Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 81, art. 82 și art. 71 alin. 5 Vechiul Cod penal –s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii aplicate inculpatului, pe o durată de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni care reprezintă termen de încercare pentru inculpat.
În temeiul art. 359 alin. 1 și alin. 2 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Vechiul Cod penal cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul comiterii unei noi infracțiuni, cu intenție, în interiorul termenului de încercare și asupra consecințelor acestei revocări.
S-a dispus avansarea sumei de 100 lei, reprezentând jumătate din onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul N. (pentru domnul avocat P. G.). Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 100 rămâne în sarcina statului.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Din examinarea coroborată a probelor administrate în cauză, raportat la învinuirea care face obiectul sesizării instanței și persoana cu privire la care s-a făcut sesizarea, instanța reține în fapt următoarele:
La data de 16.08.2013, în jurul orelor 19.10, organele de poliție din cadrul IPJ N. - Postul de Poliție Săvinești au fost sesizate prin SNUAU 112 cu privire la faptul că pe raza comunei Săvinești circulă în stare de ebrietate inculpatul D. T. O. cu autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ având direcția de deplasare . - DN 15. Ca urmare a sesizării organele de poliție au procedat la depistarea în trafic a conducătorului auto care a fost localizat pe . de pe raza comunei Săvinești în timp ce conducea autoturismul sus menționat. A fost oprit regulamentar de către organele de poliție care au constatat că se află într-o stare vădită de ebrietate. I s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, însă acesta a refuzat în prezența martorului asistent Bîrtariu F..
Ca urmare a refuzului, inculpatul D. T. O. a fost condus de către organele de poliție la Spitalul Județean N. în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei. In prezența medicului de gardă Păsălău C. și a martorului C. P. C., inculpatul D. T. O. a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, afirmând că nu a fost la volan.
Din declarația martorului M. M. (f. 19) rezultă că în data de 16.08.2013, în jurul orelor 18.55, se afla la domiciliul ei din corn. Săvinești, ., nr. 24, jud. N., moment în care în gardul împrejmuitor al locuinței s-a izbit un autoturism marca F. de culoare verde cu nr. de înmatriculare_, ce era condus de martorul G. D. N., iar pe locul din dreapta față se afla inculpatul D. T. O.. A observat faptul că cele două persoane ocupante ale autoturismului se aflau într-o stare vădită de ebrietate, însă conducătorul auto, după tamponare, a fugit de la fața locului, iar la volan s-a urcat inculpatul D. T. O. care a plecat cu mașina pe . a sesizat organele de poliție la 112.
Din declarația martorului G. D. N. (f.21) rezultă că în data de 16.08.2013 în jurul orelor 16.00, în timp ce se afla pe . raza localității Săvinești s-a întâlnit cu inculpatul D. T. O. care conducea autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ și care părea ar fi sub influența băuturilor alcoolice. Inculpatul i-a solicitat martorului să-i conducă autoturismul pe raza comunei Săvinești, până în balastieră pentru a-și rezolva anumite probleme. La întoarcere a pierdut controlul direcției de mers și a intrat în coliziune cu gardul împrejmuitor al locuinței martorei M. M.. După accident a plecat pe jos spre poliție pentru a anunța evenimentul, însă nu a găsit pe nimeni și s-a întors la fața locului constatând că autoturismul și inculpatul D. T. O. nu se mai aflau în acel loc. A fost sunat de către inculpat în aceeași zi, în jurul orelor 20.00, care i-a povestit că a plecat cu autoturismul de la fața locului și pe . a fost oprit de către organele de poliție. Tot inculpatul i-a povestit ulterior că a fost condus la Spitalul Județean N. unde a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge.
Inculpatul D. T. O. a recunoscut în mod sincer faptele, atât la urmărirea penală, cât și în fața instanței, în faza de judecată.
În faza de urmărire penală, au fost audiați martorii M. M., G. D. și C. P. C. declarațiile acestora regăsindu-se la filele 19 – 23 din dosarul de urmărire penală.
În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuzul conducătorului unui autovehicul de a se supune testării aerului expirat sau recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 (aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006), fiind pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Aceeași infracțiune este incriminată în prezent prin dispozițiile art. 337 din Noul Cod penal, intrat în vigoare la data de 01.02.2014, fapta având același conținut constitutiv și fiind pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă penală.
Având în vedere . Noului Cod penal pe parcursul soluționării prezentei cauze, devin incidente prevederile art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, care instituie regula potrivit căreia în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
De asemenea, instanța a ținut seama de Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale (publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20.05.2014), referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Noul Cod penal, prin care s-a stabilit, cu caracter general obligatoriu pentru viitor, că aceste dispoziții sunt constituționale doar în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Prin urmare, instanța a avut în vedere, comparativ, atât limitele speciale ale pedepsei, cât și modalitățile de individualizare a executării acesteia, reținând că, deși potrivit noii reglementări, infracțiunea dedusă judecății este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani alternativ cu pedeapsa amenzii penale, fiind astfel mai favorabilă inculpatului, în privința individualizării modalității de executare a pedepsei legea veche apare ca fiind legea penală mai favorabilă.
Se observă că amânarea aplicării pedepsei implică prestarea unei munci în folosul comunității, respectarea unor obligații și a unor măsuri de supraveghere de către inculpat, astfel încât este o instituție mai puțin favorabilă acestuia, spre deosebire de suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de Codul penal din 1968, care nu implică asemenea restricții.
Cu excepția duratei termenului de încercare, reglementarea din art. 81 Cod penal din 1968 este mai favorabilă inculpatului, prin prisma condițiilor de acordare, deoarece nu există stabilită o limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea acestei instituții, limita pedepsei care poate fi aplicată în concret este mai ridicată, antecedentele penale care constituie impediment la dispunerea suspendării condiționate sunt mai restrânse, iar pe durata termenului de încercare obligațiile pe care trebuie să le respecte inculpatul sunt mai puține.
Prin urmare, întrucât instanța s-a orientat, în ceea ce îl privește pe inculpatul D. T. O., spre pedeapsa închisorii, fără executare efectivă, se poate concluziona, în urma unei analize globale, că, în speță, legea penală mai favorabilă inculpatului este Codul penal din 1968, care permite aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, într-un cuantum mai redus, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă faptul că acesta nu este înscris cu antecedente penale, fiind la prima abatere de acest fel.
În baza textelor legale enunțate mai sus și a dispozițiilor art. 396 al. 2 C.proc.pen., instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă la individualizarea căreia s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 C.pen. anterior.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen. anterior și anume împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului. Pedeapsa aplicată în concret va fi individualizată în limitele de pedeapsă reduse cu o treime ca urmare a aplicării prevederilor art. 376 al. 10 C.proc.pen..
La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere toate elementele ce caracterizează persoana inculpatului, inclusiv conduita sinceră a acestuia. Pedeapsa trebuie să fie de natură a asigura reeducarea inculpaților și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni. Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezintă o importanță deosebită pentru determinarea gradului concret de pericol social al acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente.
Modul de comportate în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea de fapte antisociale, ci datorită unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.
În plus, atitudinea inculpatului de regret sincer al faptei, coroborat cu lipsa antecedentelor penale, converg spre concluzia că se justifică în speță reținerea circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 litera a și c Cod penal din 1968 (conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii) și reducerea pedepsei sub minimul special, conform art. 76 alin. 1 litera d Cod penal din 1968.
De asemenea, față de modul de comitere a faptei și valorile sociale care ar fi putut fi periclitate (integritatea corporală a inculpatului, siguranța celorlalți participanți la trafic), instanța a reținut circumstanțe atenuante, și a dat și eficiență dispozițiilor art. 396 al. 10 C.proc.pen. care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă și a dispus condamnarea inculpatului D. T. O. la o pedeapsă de 8(opt) luni închisoare, cu aplicarea art. 74-76 CP Anterior.
Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 375 alin. 1 din Codul de Procedură Penală, astfel, limitele speciale ale pedepselor reducându-se cu o treime în cazul pedepsei închisorii.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, pe linia principiului fundamental al individualizării sancțiunilor de drept penal și al principiului constituțional înscris în prevederile art. 53 alin. 2 din Constituție – potrivit cu care restrângerea unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o – se va examina în raport de natura și gravitatea pedepsei principale, proporționalitatea restrângerii drepturilor în cadrul pedepsei accesorii care însoțește de drept pedeapsa principală.
Reținând natura faptei comise, rezultatul produs, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului care conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat - instanța a privat pe inculpat de exercițiul acestor drepturi pe durata executării pedepsei, conform dispozițiilor art. 71 alin. 1 Cod penal.
Deoarece s-a creat convingerea că inculpatul, față de atitudinea sinceră din cursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale și regretul manifestat față de săvârșirea faptei și urmările acesteia, precum și împrejurarea că este o persoană integrată social și nu are antecedente penale, împrejurări care denotă că acesta nu are o atitudine anti-socială și nu manifestă concepții anti-sociale, iar comiterea prezentei fapte este un accident în viața inculpatului – se poate îndrepta și fără executarea efectivă a pedepsei, și îndeplinite fiind și celelalte cerințe ale art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe un termen de încercare calculat conform dispozițiile art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul comiterii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare și asupra consecințelor acestei revocări.
S-a dispus avansarea sumei de 100 lei, reprezentând jumătate din onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul N.(pentru domnul avocat P. G.).
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei a rămas în sarcina statului.
- Dipozitii legale relevante:
Art. 417 C. pr. pen.” Efectul devolutiv al apelului și limitele sale
(1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.”
Art. 418 C.pr.pen.” Neagravarea situației în propriul apel
(1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.
(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia”.
Art. 375 alin. 1 C. pr. pen. Procedura în cazul recunoașterii învinuirii
(1) Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asupra cererii”.
Art. 374 alin. 4 C. pr. pen.” Aducerea la cunoștință a învinuirii, lămuriri și cereri
(4) În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10)”.
Art. 396 alin. 10 C. pr. pen. „Rezolvarea acțiunii penale
(10) Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime”.
Art. 87 alin. 5 OUG nr. 195/2002 „
1) Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu avertisment ori cu amendă ca sancțiune principală și, după caz, cu una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
(2) Sancțiunile contravenționale prevăzute la alin. (1) se aplică contravenienților, persoane fizice ori juridice.
- Analizând sentina penală apelata prin prisma criticilor formulate de apelant, cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept Curtea găseste fondat apelul pentru considerentele pe care le vom expune în continuare:
- Prima instanta a retinut în mod just situația de fapt; așa cum rezultă din probele administrate în cauză. De altfel inculpatul a recunoscut comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată solicitând judecata în 374 alin. 4 C. pr. pen. comb cu art. 375 alin. 1 C. pr. pen. rap. La rt. 396 alin. 10 C. pr. pen.
În aceste condiții soluția de condamnarea pronuntată de prima instanță apare ca fiind legală prin raportare la dispozițiile art. 396 alin. 1,2, C. pr. pen.
Individualizarea judiciara a pedepsei aplicată inculpatului s-a făcut de prima instanta cu observarea criteriilor generale prev. de art. 74 C. pen.; gravitatea infracțiunii comise de inculpat; împrejurările în care a fost comisă, durata acesteia; conduita inculpatului după comiterea infracțiunii, vârsta, sănătatea si situația sa familială și socială.
Cu toate acestea prima instanță a făcut determinarea pedepsei cu neobservarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 C. pr. pen.; în concret limitele de pedeapsă pentru infracțiunea retinuta in sarcina inculpatului sunt între 1 an si 4 luni și 4 ani și 8 luni închisoare, iar prima instanță i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare. Cum potrivit art. 2 legea penală prevede pedepsele aplicabile; limitele acestora având caracter normativ; Curtea constată că prima instanță a aplicat o pedeapsa sub limitele legale context în care critica procurorului apare ca fiind întemeiată.
În atare condiții Curtea reformează solutia primei instante potrivit dispozitivului prezentei.
- Corelativ majorează termenul de încercare stabilit potrivit art. 81 C. pen. (anterior) la 3 ani și 4 luni.
- Față de considerentele expuse solutia primei instante urmează a fi reformată în parte potrivit dispozitivului prezentei ca urmare a admiterii apelului.
- În baza art. 275 alin. 3 C. Pr. P.. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1. În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C. pr. pen. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Piatra N. și în consecință:
2. Desființează în parte sentința penală nr. 345/2014 a Judecătoriei Piatra N. și în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul D. T. O. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002(republicată) cu aplicarea art. 396 alin. 10 C. pr. pen. și art. 5 C. pen.
3. Majorează termenul de încercare stabilit față de inculpat potrivita rt. 82 C. pen. (anterior) la 3 ani și 4 luni.
4.Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelată.
5.Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Dispune avansarea din fondurile MJ a sumei de 200 lei onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu.
7. Definitivă.
8. Pronunțată în ședință publică astăzi 29.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. D. D. P.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f. H. I.L.
Red.d.p.a. C.D./ 12.02.2015.
Tehnored. L.G./ 12.02.2015.
5 ex.
| ← Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Decizia nr. 36/2015.... | Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 110/2015. Curtea de... → |
|---|
