Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 523/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 523/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 32758/197/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală
DECIZIA PENALĂ NR. 523/Ap. Dosar nr._
Ședința publică din data de 2 iulie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată A5:
Președinte: M. Ș. - judecător
Judecător: A. C. M.
Grefier: A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror șef secție A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de partea civilă I. R. și de partea responsabilă civilmente A. V. INSURANCE GROUP împotriva sentinței penale nr.650 din 15 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._/197/2013.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 24 iunie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 02 iulie 2015, când,
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față,
Constată că prin sentința penală nr. 650/15.04.2015 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ , în baza art. 386 alin.1 Noul Cod de procedură penală, a fost respinsă cererea formulată de inculpatul D. M. privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa din infracțiunea de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2 și 4 Vechiul Cod penal în infracțiunea de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art.196 alin. 2, 3 raportat la art.194 alin. 1 lit. b Noul Cod penal. În temeiul art. 184 alin.2 și 4 Vechiul Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., la pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. În baza art. 71 alin. 1 Vechiul Cod penal raportat la art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a, și lit. b Vechiul Cod penal, a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice precum și exercitarea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. În baza art. 81 Vechiul Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 7 luni reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Vechiul Cod penal. În temeiul art. 71 alin. 5 Vechiul Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii. În baza art. 359 alin. 2 Vechiul Cod de procedură penală, a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Vechiul Cod penal a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 19 și art. 397 Noul Cod de procedură penală raportat la prevederile cuprinse în art. 49 din Legea nr. 136/1995, art. 1 și art. 26 alin.1 din Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. R., și în consecință a fost obligată societatea de asigurare . V. INSURANCE GROUP SA BUCUREȘTI, la plata sumei în cuantum de 3.000 Euro, reprezentând daune materiale, precum și la plata sumei în cuantum de 7.000 Euro, reprezentând daune morale, sume care se vor achita în lei la cursul BNR din ziua efectuării plăți. În temeiul art.19 și art.397 Noul Cod de procedură penală raportat la prevederile cuprinse în art. 49 din Legea nr. 136/1995, art. 1 și art. 26 alin.1 din Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B. și în consecință a fost obligată societatea de asigurare . V. INSURANCE GROUP SA BUCUREȘTI la plata sumei în cuantum de 4.063,16 lei reprezentând valoarea prestațiilor sanitare acordate persoanei vătămate I. R.. În temeiul art. 86 Noul Cod de procedură penală raportat la art. 1 din Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, s-a constatat lipsa calității de parte responsabilă civilmente a societății de asigurare UNIQA ASIGURĂRI SA. În baza art. 274 alin. 1 Noul Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 200 lei din care suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în fază de urmărire penală.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 1081/P/2013 întocmit la data de 04.12.2013 de către P. de pe lângă Tribunalul B., înregistrat la data de 10.12.2013 sub dosar nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 2, 4 Vechiul Cod penal.
Inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală (filele 25, 26-27 dosar urmărire penală) recunoscând săvârșirea faptei, iar în cursul judecății, la termenul din data de 12.01.2015, s-a prezentat în fața instanței și a recunoscut comiterea infracțiunii precum și vinovăția sa, conform declarației consemnată și redată la fila 105 din dosar. Întrucât, cererea privind aplicarea procedurii simplificate a fost formulată după începerea cercetării judecătorești, soluționarea cauzei s-a realizat prin aplicarea procedurii de drept comun (filele 106-107). Pe parcursul cercetării judecătorești instanța, in raport de prevederile cuprinse în art. 374 Noul Cod de procedură penală, a constatat faptul că, probele administrate în fază de urmărire penală nu au fost contestate de participanții la procesul penal.
Pe latura penală a cauzei, la termenul din data de 03.06.2014, instanța a dispus efectuarea unei completări la raportul de expertiză medico legală nr. 3566/E/11.12.2012 întocmit în fază de urmărire penală. Pe latura civilă a cauzei, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, precum și cererea în probațiune formulată de partea civilă I. R. privind administrarea probei testimoniale.
Pe latura civilă a cauzei, s-a constatat faptul că persoana vătămată I. R. s-a constituit parte civilă pentru suma de 30.000 Euro, dintre care suma de 10.000 Euro reprezentând daune materiale și suma de 20.000 Euro reprezentând daune morale ( fila 36 dosar instanță).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut ca situație de fapt că la data de 09.12.2012, în jurul orei 08:40, deplasându-se pe drumul național DN1, la km. 150+150 m la volanul autoturismului marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare_, inculpatul D. M. nu a adaptat viteza la condițiile unui carosabil acoperit cu zăpadă, iar într-o curbă la dreapta, pierzând controlul asupra vehiculului, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autoturismul marca Opel Astra, cu număr de înmatriculare_, condus de persoana vătămată I. R.. În urma accidentului a rezultat rănirea victimei I. R., care a necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 zile îngrijiri medicale, ulterior, în urma reevaluării, stabilindu-se că, în urma complicațiilor apărute în evoluția leziunilor traumatice la nivelul genunchiului drept, victima a necesitat pentru recuperare un număr de aproximativ 180 zile îngrijiri medicale.
Din conținutul raportului de expertiză medico legală nr. 3566/E/11.12.2012 întocmit de către Serviciului Județean de Medicină Legală din B., se constată că victima a fost internată în perioada 09.12._12, cu diagnosticul “fractură cominutivă cu plasare în dublu etaj femur drept, operată. Contuzie coloană toraco-lombară, fractură deschisă tipă transversală rotula dreapta” (fila 17 dosar urmărire penală). Analiza aceluiași înscris medical relevă faptul că, la data de 12.12.2012, persona vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale, practicându-se reducerea pe focar deschis și osteosinteză cu tijă blocată femur, cu indicarea unui număr de 50-55 zile îngrijiri medicale. Persoana vătămată a fost reexaminată medical la data de 23.01.2013, concluzionându-se în sensul că, victima I. R. a prezentat leziuni traumatice, care s-au putut produce la data de 09.12.2012 prin lovire cu și de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident de trafic rutier. În urma reexaminării medicale a fost întocmită completarea nr. 1/31.01.2013 la raportul de expertiză medico legală nr. 3566/E/11.12.2012, în care s-a precizat faptul că, din cauza complicațiilor apărute în evoluția leziunilor traumatice, cu necesitatea tratamentului recuperator susținut și intermitent, victima a necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 de zile îngrijiri medicale și nu 50-55 zile, cât s-a apreciat inițial (fila 16 dosar urmărire penală). Ulterior, a fost întocmită completarea nr.2/10.06.2014 la raportul de expertiză medico legală nr. 3566/E/11.12.2012, în care s-a precizat faptul că, la data de 01.10.2014 persoana vătămată a fost suspusă unei noi intervenții chirurgicale, evoluția postoperatorie fiind favorabilă (fila 93 dosar instanță).
În cuprinsul aceluiași act medical, s-a apreciat în sensul că, din cauza complicațiilor apărute în evoluția leziunilor traumatice, victima a necesitat pentru vindecare un număr de aproximativ 180 de zile îngrijiri medicale și nu 80-90 zile, cât s-a apreciat inițial.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului D. M. care, la data de 09.12.2012, în jurul orei 08:40, a condus autobuzul marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare_, dinspre municipiul B. spre stațiunea Predeal, iar într-o curbă la dreapta, nu a adaptat viteza la condițiile de drum și a pierdut controlul asupra vehiculului, pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu autoturismul marca Opel Astra, cu număr de înmatriculare_, condus de persoana vătămată I. R., cauzând vătămarea acestuia din urmă, care a necesitat pentru vindecare un număr de aproximativ 180 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin. 2, 4 Vechiul Cod penal.
Instanța a reținut faptul că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului a fost comisă la data de 09.12.2012 iar noile prevederi penale cuprinse în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal au intrat în vigoare la data de 01.02.2014, anterior soluționării definitive a prezentei cauze, că infracțiunea de vătămare corporală din culpă se regăsește în cuprinsul reglementărilor succesive, sub forma unui conținut constitutiv similar și că limitele de pedeapsă prevăzute în conținutul reglementărilor succesive nu diferă în mod substanțial. Cu toate acestea, având în vedere modalitatea de individualizare a executării pedepsei care se va stabili în cauză, constând în suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța a apreciat în sensul că încadrarea juridică stabilită conform vechilor prevederi penale are un caracter mai favorabil privitor la situația inculpatului D. M.. Comparând măsura suspendării condiționate cu măsura suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ca modalitate de individualizare a soluțiilor de condamnare pronunțate în condițiile noilor prevederi penale, s-a constatat că, măsura de individualizare instituită prin prevederile art. 81 Vechiul Cod penal are un caracter mai favorabil atât sub aspectul conținutului, cât și al efectelor produse, constând în reabilitarea de drept a persoanei condamnate la împlinirea termenului de încercare.
Sub aspectul laturii obiective, instanța constată faptul că a fost dovedită acțiunea inculpatului care, deplasându-se pe drumul național DN 1 nu a adaptat viteza la condițiile de drum, iar într-o curbă la dreapta, a pierdut controlul asupra vehiculului, intrând pe contrasens unde a lovit autoturismul marca Opel Astra, cu număr de înmatriculare_, condus de persoana vătămată I. R.. Referitor la dispozițiile legale care se impuneau să fie respectate pentru a se evita producerea accidentului, instanța a reținut prevederile cuprinse în art. 123 lit. e din HG nr.1391/2006, conform cărora conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă.
Întrucât, materialul probator administrat în cauză a relevat împrejurarea potrivit căreia la data producerii accidentului, produs în localitatea Timișul de Sus, inculpatul se deplasa cu o viteză de aproximativ 50 km/h, în condițiile în care carosabilului era acoperit cu un strat de zăpadă, într-o zonă dispusă în curbe succesive, instanța a constatat că acesta a nerespectat obligația legală de a adapta viteza la condițiile de drum, fapt care a condus la producerea accidentului rutier analizat în cauză. Urmarea imediată a constat în rănirea victimei I. R., legătura de cauzalitate fiind relevată de materialul probator administrat în cauză, importanță deosebită prezentând sub acest aspect, actele medicale întocmite în cauză.
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Vechiul Cod penal, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în conținutul normei de încriminare reținută în cauză, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, motivul comiterii infracțiunii și scopul urmărit, urmarea care s-ar fi putut produce, persoana inculpatului și conduita după comiterea infracțiunii și în cursul procesului penal.
Instanța a avut în vedere că, în abstract, gradul de pericol social al faptei este unul ridicat raportat la rezultatele mai grave care ar putea fi generate în urma producerii unor accidente rutiere determinate de nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează activitatea de conducere pe drumurile publice. În concret periculozitatea faptei, este evidențiată prin modul în care aceasta a fost comisă, respectiv în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în timp ce inculpatul se afla la volanul unui autoturism în care circulau mai multe persoane, care, însă, nu au fost rănite în urma impactului. De asemenea au fost avute în vedere urmările produse, constând în rănirea victimei I. R., care, ulterior accidentului a fost supus unor intervenții chirurgicale pentru recuperarea afecțiunilor membrului inferior drept, acesta continuând să prezinte dificultăți de deplasare. Sub aspectul circumstanțelor personale, instanța a dat eficiență faptului că, inculpatul a manifestat interes față de situația sa, prezentându-se în fața instanței încă de la primul termen de judecată pentru care a fost citat în mod legal precum și faptului că, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale. Sub același aspect, din conținutul adresei nr. 81/06.02.2015 întocmită de către societatea CDI Transport Intern și Internațional SRL s-a constatat că inculpatul deține o vechime în calitatea sa de conducător auto, de aproximativ 12 ani, manifestând o atitudine responsabilă, respectând atribuțiile decurgând din fișa postului, precum și regulamentul de ordine interioară al societății angajatoare menționată.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța a constatat faptul că, sunt îndeplinite condițiile desprinse din prevederile cuprinse în art. 81 alin.1 Vechiul Cod penal, privitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Pe latura civilă a cauzei, instanța a constatat faptul că, infracțiunea de vătămare corporală din culpă reținută în sarcina inculpatului D. M. a fost comisă la data de 09.12.2012, în momentul în care acesta, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, conducea autobuzul marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare_, aparținând societății C&I Comserv SRL. Din conținutul poliției de asigurare de răspundere civilă auto RCA, ./01/TO/XZ, nr._, încheiată în calitate de asigurator de . V. Insurance Group SA, s-a constatat că la data accidentului în privința autobuzului marca Mercedes exista o asigurare valabilă pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule, începând cu data de 11.12.2011 și până la data de 10.12.2012 (fila 44 dosar urmărire penală). Deși, polița de asigurare a fost încheiată la data de 10.12.2011, ulterior momentului în care a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, în soluționarea laturii civile a cauzei instanța va avea în vedere prevederile cuprinse capitolul III din Legea nr. 136/1995 (în continuare aplicabile pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule), precum și prevederile cuprinse în Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care, la data intrării în vigoare, a abrogat Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 5/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 25 mai 2010.
Cu privire la cuantumul pretențiilor civile formulate de partea civilă I. R., din conținutul actelor medicale examinate în cauză, constând în raportul de expertiză medico legală nr. 3566/E/11.12.2012, și cele două completări efectuate la data de 31.01.2013, respectiv 10.06.2014, s-a constatat că în urma accidentului rutier produs la data de 09.12.2012, persoana vătămată a fost internată în perioada 09.12._12, cu diagnosticul “fractură cominutivă cu plasare în dublu etaj femur drept, operată. Contuzie coloană toraco-lombară, fractură deschisă tipă transversală rotula dreapta”. La data de 12.12.2012, persona vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale, practicându-se reducerea fracturii pe focar deschis și osteosinteză cu tijă blocată femur. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, victima fiind externată cu recomandarea menținerii aparatului gipsat 4 săptămâni de la operație. Ulterior, persoana vătămată a fost internată în perioada 30.09._-02.10.2014, fiind supusă unei noi intervenții chirurgicale la data de 01.10.2014, pentru îndepărtarea materialului de osteosinteză din femurul drept. În urma examenului medical efectuat la data de 10.10.2014, s-a constatat faptul că victima I. R. prezenta cicatrici postoperatorii, deplasându-se ușor șchiopătat, cu sprijin pe o cârjă antebrahială pe dreapta. Suferințele fizice acuzate de persoana vătămată sunt confirmate prin conținutul declarației formulate de martora G. A., care, fiind audiată în cursul judecății, a precizat faptul că, după producerea accidentului i-a oferit îngrijiri medicale părții civile, întrucât pentru o perioadă de aproximativ 2 luni de la data producerii accidentului, victima nu s-a putut mișca (fila 168 dosar instanță). Susținerile martorei privitoare la faptul că, după producerea accidentului persoana vătămată a fost nevoită să-și abandoneze activitatea profesională, sunt susținute prin conținutul rezoluției nr._/17.09.2014 întocmită de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul B., prin care a fost admisă cererea formulată în sensul radierii din registrul comerțului a întreprinderii individuale I. R., cerere motivată de voința persoanei titular al întreprinderii (fila 132 dosar instanță).
Prin raportare la aspectele mai sus analizate și având în vedere suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. R. și a dispus obligarea societății de asigurare . V. INSURANCE GROUP SA BUCUREȘTI la plata sumei în cuantum de 3.000 Euro, reprezentând daune materiale, precum și la plata sumei în cuantum de 7.000 Euro, reprezentând daune morale, sume care se vor achita în lei la cursul BNR din ziua efectuării plăți. Limitarea pretențiilor civile formulate în cauză a fost justificată de necesitatea privind asigurarea unui caracter adecvat și proporțional al despăgubirilor acordate în cauză, de natură să compenseze suferințele morale suferite, precum și să permită persoanei vătămate acoperirea costurilor la care a fost supusă pentru susținerea intervențiilor chirurgicale și a investigațiilor medicale efectuate în privința sa.
Privitor la acțiunea civilă formulată de S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B., instanța s-a raportat la prevederile cuprinse în art. 313 alin.1 din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. În cauză, din analiza decontului de cheltuieli privind prestațiilor medicale acordate persoanei vătămate I. R. în perioada 09.12._12, s-a constatat că acestea au avut un cuantum total de 4.063.16 lei, însumând hrană, medicamente transport, precum și alte costuri similare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA și partea civilă I. R..
Partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA criticat sentința atacată pe latura civilă a cauzei, sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile daune materiale la care a fost obligată societatea de asigurare.
În motivarea apelului se arată că pentru suma de 3000 euro la care a fost obligată partea responsabilă civilmente cu titlu de daune materiale nu există acte justificative la dosar, astfel cum prevedere legea civilă aplicabilă în materie de asigurare de răspundere civilă auto – Ordinul nr. 14/2011. Se arată că cheltuirea acestei sume nu rezultă nici din declarația martorei G. A. și nici din actele justificative privind unele cheltuieli medicale pentru investigații și consultații (filele 43-48, f. 128-133, filele l46-148 dosar instanță fond). Se mai arată că decontul medical privind spitalizarea, în valoarea de 4063,16 lei nu poate fi luată în considerare pentru suma trecută pe un bilet atașat actelor justificative, adică_ lei. Se menționează că din înscrisurile cu caracter medical care au fost depuse la dosarul cauzei rezultă că partea civilă a cheltuit cu medicamente, consultații, intervenții chirurgicale și costul asistenței juridice pentru acest dosar suma totală de 7534.09 lei. Partea responsabilă civilmente este de acord cu plata acestei sume cu titlu de daune materiale și arată că eventuale costuri ulterioare pentru intervenții chirurgicale sau orice tratament medical prescris (de ex. kinetoterapie pentru refacerea mușchiului hipotrofiat la coapse) va fi acoperit de polița de asigurare RCA sub condiția prezentării actelor justificative potrivit textului normativ susmenționat.
Partea civilă I. R. a formulat motivele de apel doar în ceea ce privește soluționarea laturii civile, solicitând admiterea în tot a acțiunii civile față de perioada îndelungată de suferință fizică și morală datorară leziunilor suferite și a numeroaselor intervenții chirurgicale suportate, menționând că o lungă perioadă de timp nu a putut să lucreze. Se mai arată că au fost acordate daune morale sub cuantumul oferit de societatea de asigurarea, respectiv suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale în vederea soluționării pe cale amiabilă a laturii civile.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Examinând cauza potrivit art. 420 din Codul de procedură penală, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, se constată următoarele:
Raportat la efectul devolutiv al apelului, așa cum este reglementat în cuprinsul articolului 417 din Codul de procedură penală, instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. În cadrul limitelor efectului devolutiv, instanța este obligată ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Apelurile părții civile I. R. și al părții responsabile civilmente . V. INSURANCE GROUP SA privesc doar modul de soluționare a laturii civile a cauzei, latura penală nefiind criticată în speță.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale ca temei al obligării la plata de despăgubiri, sunt incidente în cauză dispozițiile prevăzute de art. 1357 și următoarele din Codul civil în vigoare. Se constată că data producerii accidentului a fost 09.12.2012, iar noul cod civil a intrat în vigoare la data de 01 octombrie 2011.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții civile I. R., cuantum criticat de partea civilă care solicită suma de 20.000 euro, care reprezintă suferințele îndurate pentru o lungă perioadă de timp, care se manifestă și în prezent (fila 36 din dosarul instanței de fond), instanța de apel are în vedere mențiunile raportului de expertiză medico-legală (completare2), nr. 3566/E/2012 din 10.06.2014 al Serviciului Județean de Medicină Legală B..
Astfel se constată că victima I. R. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce la data 09.12.2012 prin lovire cu și de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident de trafic rutier și, având în vedere complicațiile apărute în evoluția leziunilor traumatice inițiale la nivelul genunchiului drept, cu necesitatea reintervenției chirurgicale de specialitate ortopedie la acest nivel și tratamentului recuperator susținut și intermitent necesar în continuare, s-a apreciat că necesită circa 180 zile îngrijiri medicale, și nu 80-90 zile, cât s-a apreciat anterior. Din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală rezultă faptul că partea civilă I. R. a fost internată în spital în perioada 09-19.12.2012 cu diagnosticul fractură cominutivă cu deplasare în dublu etaj femur drept, operată, contuzie coloana toraco-lombară, fractură deschisă tip I transversală rotula dreaptă, intervenindu-se operator la data de 12.12.2012, la 23.01.2013 acesta continuând mersul cu cârje și practicând kinetoterapie din data de 15.02.2013, prezentând la data de 13.03.2013 sechele algofuncționale post fractură cominutivă în dublu etaj treime medie cu distală femur drept, la 26.05.2014 recomandându-se intervenție chirurgicală pentru tratarea pseudartrozei și extragerea materialului de osteosinteză. Partea civilă I. R. a fost internată în perioada 30.09-02.10.2014, intervenindu-se chirurgical la data de 01.10.2014 pentru îndepărtarea materialului de osteosinteză din femurul drept.
Potrivit art. 1391 alin. 1 din Codul civil în vigoare în prezent, în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.
Repararea integrală a prejudiciului urmare angajării răspunderii civile delictuale privește și repararea prejudiciului nepatrimonial, moral. La stabilirea cuantumului daunelor morale se are în vedere că raportat la urmările săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, persoana victimei, durerea fizică și psihică suferită de victimă prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății, se impune compensarea acestora cu sume de bani pentru trauma suferită, raportat la modul în care viața familială și activitatea profesională a victimei a avut de suferit.
Instanța de apel apreciază că un cuantum de 50.000 lei, în loc de 7000 euro, ca fiind unul de natură a oferi o compensare echitabilă și care poate conduce la repararea prejudiciului nepatrimonial, raportat la suferințele avute de către parte civilă pe parcursul numărului ridicat de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie pentru vindecare, respectiv 180, intervențiile chirurgicale suferite, internările avute și tratamentul recuperator susținut pe care l-a urmat acesta, urmări constatate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 3566/10.06.2012 și relatate și de martorul ascultat de către instanța de fond, G. A., prietena inculpatului. De altfel, suma de 50.000 lei a fost avută în vedere și de către . V. INSURANCE GROUP SA în momentul în care au fost făcute demersuri pentru încheierea unei tranzacții între partea civilă și partea responsabilă civilmente (filele 126 – 127 din fața instanței de fond).
În ceea ce privește plata sumei cu titlu de despăgubiri materiale, se constată că partea civilă I. R. a solicitat acordarea sumei de 10.000 euro cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate, cât și pierderile suferite datorită perioadei în care nu și-a putut desfășura activitatea ca urmare a accidentului suferit.
În ceea ce privește înscrisurile depuse în fața instanței de fond, se constată că daunele materiale sunt dovedite cu sumele cheltuite de către partea civilă și pentru care există înscrisurile doveditoare. Astfel de înscrisuri, având legătură cu prejudiciul cauzat părții civile, sunt considerate de către instanța de apel următoarele: analize medicale 60 lei la 26.09.2014 – fila 134, 90 lei la 30.07.2014 - fila 135, 100 lei la 11.09.2014 – fila 136, decont la clinica ICCO ORTOPEDIE 2600 lei la 02.10.2014 – filele 137, 138, onorariu avocatului ales 1700 lei – fila 143, chitanțe privind cheltuieli medicale din 17.04.2013, 12.08.2013, 11.02.2013, 21.01.2013 de 20, 30, 30, 20 și 25 lei – filele 144, 145, bonuri fiscale privind servicii medicale de 100, 50, 28,9, 105, 23, 47 și 20 lei – fila 146, de 200, 50, 50, 196,7, 59,42, 35, 48,04 și 77,21 lei – filele 147, 148.
Nu sunt considerate ca având legătură cu urmările accidentului sumele plătite cu titlu de CAS sănătate de către partea civilă I. R., abonament pens de 130 lei (fila 146), sumele plătite la KRONDENT SRL, . (filele 147, 148), decont cheltuieli 4063,16 de la S. Județean de Urgență – fila 141.
Martora G. A., prietena părții civile, care a și îngrijit-o pe aceasta, a declarat în fața instanței de fond faptul că în urma accidentului partea civilă nu a mai putut lucra o perioadă deoarece firma administrată de partea civilă și care avea ca obiect organizarea de evenimente nu a mai putut funcționa, fără a ști exact momentul la care această firmă și-a încetat efectiv activitatea.
La dosar (filele 128-130 dosarul instanței de fond) a fost depus un singur contract de prestări servicii încheiat la data de 06.12.2012, între Întreprinderea Individuală I. R. și . privind organizarea de evenimente și petreceri pentru copii, pentru o durată de 12 luni, prețul fiind de 2000 lei pe lună, timp de 12 luni. . a solicitat încetarea contractului deoarece la data de 09.12.2012, I. R. acea obligația de a se prezenta la un restaurant din Sibiu pentru animație, petrecere care nu s-a mai putut organiza, fără a se solicita despăgubiri materiale.
La data de 16.09.2014, I. R. a formulat cerere privind radierea din registrul comerțului a I. R. Întreprindere Individuală.
Însă, potrivit, dispozițiilor art.1388 din Codul civil, nu s-a făcut dovada venitului mediu lunar net din muncă al părții civile I. R. din ultimul an dinainte de pierderea sau reducerea capacității sale de muncă, iar contractul depus la dosar nu a fost pus în executare deloc, fiind reziliat la câteva zile după ce a fost încheiat. Nu au fost administrate dovezi din care să rezulte cât a durat perioada de pierdere sau reducere a capacității de muncă, în ce consta organizarea de evenimente și petreceri pentru copii de către întreprinderea părții civile și nici în ce măsură organizarea evenimentelor nu a mai fost posibilă, în condițiile în care partea civilă urma un tratament recuperator și kinetoterapie.
În aceste condiții, raportat la dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, urmează a fi admise apelurile declarate de partea civilă I. R. și partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA împotriva sentinței penale nr. 650/15.04.2015 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care o va desființa în ceea ce privește cuantumul daunelor morale și materiale acordate părții civile I. R., și rejudecând, va reduce cuantumul daunelor materiale la plata cărora este obligată partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA către partea civilă I. R. la suma de 8071,9 lei și va majora cuantumul daunelor morale la plata cărora este obligată partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA către partea civilă I. R. la suma de 50.000 lei, menținând restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de partea civilă I. R. și partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA împotriva sentinței penale nr. 650/15.04.2015 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care o desființează în ceea ce privește cuantumul daunelor morale și materiale acordate părții civile I. R., și rejudecând:
Reduce cuantumul daunelor materiale la plata cărora este obligată partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA către partea civilă I. R. la suma de 8071,9 lei.
Majorează cuantumul daunelor morale la plata cărora este obligată partea responsabilă civilmente . V. INSURANCE GROUP SA către partea civilă I. R. la suma de 50.000 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 iulie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. Ș. A. C. M.
GREFIER
A. O.
Red. M.Ș/28.09.2015
tehnoredact.AO/29.09.2015/8 ex.
jud.fond C. T.
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie (art.592 NCPP).... | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
