Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 79/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 13-07-2015 în dosarul nr. 1888/62/2015/a5
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală
DECIZIA PENALĂ NR. 79/C DOSAR NR._
Ședința publică din data de 13 iulie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată FJC10:
Președinte: M. G. L.
Grefier: D. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de inculpatul B. E. M. împotriva încheierii de ședință din data de 09 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul inculpat B. E. M., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, avocat O. V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, reprezentantul Ministerului Public și apărătorul inculpatului, declară că nu au cereri sau chestiuni prealabile de formulat.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile de formulat, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 206 alin. 3 Cod procedură penală, acordă cuvântul cu privire la contestația formulată de inculpatul B. E. M..
Pentru contestatorul inculpat B. E. M., apărătorul ales, avocat O. V., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate de inculpat împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul B. la data de 09 iulie 2015 prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive. Solicită a nu mai fi menținută măsura arestării preventive a inculpatului apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor. Strategia apărării în principal este achitarea, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice pentru cauza justificativă a legitimei apărări, nefiind pusă în primejdie viața victimei.
În primul rând un motiv de critică al încheierii este acela al duratei rezonabile. De la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului au trecut 3 luni și mai bine.
Legat de prezumția de nevinovăție, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei așa cum a fost reținută în rechizitoriu. Practic inculpatul s-a aflat într-o situație din care nu putea ieși. Persoana vătămată este de 1,90 și are 130 de kg, iar inculpatul are o statură mică, respectiv 1,60 și 70 kg. F. prietenă a inculpatului este actuala prietenă a persoanei vătămate. S-au întâlnit la Mol C. și persoana vătămată i-a blocat ieșirea din parcare cu mașina proprie. Soția inculpatului s-a dat jos din mașină, iar inculpatul într-un moment de disperare a luat un cuțit pentru a-l speria. Inculpatul a fost pus la pământ printr-o mișcare specifică de luptă. Inculpatul i-a aplicat o lovitură și solicită a reține intensitatea mică a acesteia. Persoana vătămată avea ambii genunchi loviți, ceea ce denotă că s-a aflat peste inculpat pe cimentul respectiv și astfel ar fi putut să-l înjunghie pe la spate. Declarația martorului propus de persoana vătămată, respectiv martorul E. confirmă această chestiune. Persoana vătămată fiind un luptător nu fugea de un conflict, având o personalitate agresivă, consideră că nu se poate ca pe un luptător să-l înjunghii pe la spate.
Având în vedere apărarea integrității și a vieții, apărătorul ales susține că inculpatul nu a intervenit pentru o prietenă, a intervenit chiar pentru soția sa. Nu există filmare video. La Mol C. sunt camere foarte performante, dar care se rotesc la 5 minute, iar la momentul incidentului nu au fost pe raza respectivă. Nu s-a găsit cuțitul.
Concluziile raportului de expertiză medico-legală relevă faptul că nu i-a fost pusă în primejdie viața persoanei vătămate. Lovitura de cuțit nu i-a pus viața în pericol. Persoana vătămată în prezent este refăcută, se află în cantonament pentru evenimente de acest gen de lupte.
Având în vedere toate indiciile de la dosar, pentru a armoniza poziția Ministerului Public și poziția inculpatului, solicită plasarea în arest la domiciliu a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată. Termenul rezonabil în prezenta cauză nu este depășit. Probele existente la dosarul cauzei fac dovada săvârșirii de către inculpat a infracțiunilor de care este acuzat dincolo de prezumția de nerecunoaștere a stării de fapt. Concluziile raportului de expertiză medico-legală sunt la dosar, însă având în vedere jurisprundența în materie pentru tentativa la omor este clară. Obiectul vulnerabil și intensitatea loviturii nu determină motive pentru a dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă. Soluția instanței de fond este perfect justificată.
În replică, apărătorul ales, avocat ales O. V., susține că în cazul în care nu vorbeam de procedura camerei preliminare, au fost cazuri în care la 3-4 luni persoanele trimise în judecată au fost condamnate la pedepse cu suspendarea sub supraveghere și chiar puse în stare de libertate după 3-4 luni. Consideră că inculpatul poate fi judecat într-o măsură preventivă alternativă. Persoana vătămată este plecată în străinătate, iar inculpatul are domiciliul stabil în Feldioara. În măsura în care i-ar fi restricționată libertatea de mișcare la raza comunei Feldioara, inculpatul nu ar putea influența în vreun fel martorii, în condițiile în care toți martorii au domiciliile în B..
Contestatorul inculpat B. E. M., personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și judecarea sa în stare de libertate. Susține că îl cunoaște pe partea vătămată de 5 ani. S-a întâlnit cu el și în Austria. Acesta a intrat în hotel, i-a deschis ușa la cameră și se uita fix în ochii săi. Apoi el a venit în România și l-a oprit în trafic. M. când pe stânga, când pe dreapta, iar înainte de Onix l-a depășit în giratoriu și semnaliza că vrea să intre în parcare, dar nu a intrat. Inculpatul susține că el a mers normal, nu a încetinit, a ieșit pe contrasens și după 10-15 metri s-a oprit pentru a vedea dacă nu i-a atins mașina. Persoana vătămată a continuat cu amenințări după el. În ziua incidentului, inculpatul afirmă că persoana vătămată a trecut prin fața casei sale, fiind cu concubina lui actuală, a trecut, s-a întors și așa de vreo trei ori. În ziua de 10 aprilie 2015 inculpatul menționează că a ieșit la cumpărături pentru sărbătorile P. la Mall C. și a ieșit cu bagajele, le-a pus în portbagaj. La ieșire l-a văzut în partea dreaptă. A apărut deodată în fața sa, iar soția sa s-a dat jos din mașină pentru a aplana oarecum situația. Erau mașini și pe stânga și pe dreapta, a ieșit din mașină în fața sa și au urmat violențe. Atunci inculpatul susține că i s-a creat o stare și a fost singura lui modalitate de a se apăra pe el și pe soția sa. Nu a ieșit din mașină cu intenția de a-l tăia. Precizează că nu își permite să omoare pe cineva. Susține că are o situație, are un restaurant al său, are o casă unde locuiește singur împreună cu soția sa și un copil. Menționează că a fost despărțit de soția sa un timp, dar cu care are un copil și dorește a fi alături de familie. Un timp a stat cu concubina actuală a persoanei vătămate.
CURTEA,
Constată că prin încheierea din data de 09.07.2015, Tribunalul Brasov, în baza art. 362 al. 1, 2 noul cod de procedură penală raportat la art. 208 al. 2, 3 și 207 al. 4 noul cod de procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului B. E. M. și a menținut măsura dispusă față de inculpat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. din 05.05.2015 înregistrat sub nr._ 15 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul B. E. acuzat de săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor și folosirea fără drept de obiecte periculoase, prevăzute de art.32 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod Penal, respectiv art.372 alin.2 Cod Penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 și art.41 alin.1 Cod Penal.
În actul de sesizare a instanței se arată în esență că inculpatul B. E. M. în seara de 10.04.2015, în parcarea Mall C. B. l-a înjunghiat cu un cuțit pe A. C. M., cu intenția indirectă de a-i suprima viața, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la omor și folosirea fără drept de obiecte periculoase, prevăzute de art.32 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod Penal, respectiv art.372 alin.2 Cod Penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 și art.41 alin.1 Cod Penal.
Inculpatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 ore, în data de 11.04.2015.
Prin încheierea nr.43/11.04.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului B. în dosar nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 11.04.2015 și până la data de 10.05.2015 inclusiv.
Temeiurile arestării le-au constituit prevederile art. 202 și 223 al. 2 Cod procedură penală.
Ulterior măsura a fost menținută prin încheierile judecătorului de cameră preliminară nr. 113/08.05.2015 și nr. 122/02.06.2015.
Instanța de fond a reținut că la luarea măsurii preventive au fost respectate toate drepturile și garanțiile instituite de lege în favoarea inculpatului, nefiind constatate încălcări ale normelor procedurale în materie.
De la verificarea anterioară a legalității și temeiniciei arestării nu au intervenit modificări, la acest termen de judecată nu s-au administrat probe care să conducă la modificarea condițiilor privind existența probelor din care să rezulte suspiciunea rezonabilă a comiterii faptei de către inculpat, inculpatul prevalându-se de dreptul de a nu face declarații.
S-a considerat că își păstrează actualitatea și condiția subiectivă prevăzută de art. 223 al. 2 Cod procedură penală întrucât pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că și în acest moment privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul este acuzat de comiterea unei fapte grave, ce aduce atingere celei mai importante valori ocrotite de legea penală, iar circumstanțele în care se reține că au fost comise faptele atrag concluzia necesității privării de libertate a inculpatului și în acest moment; astfel, acuzațiile privesc o faptă comisă în public, prin utilizarea unui cuțit, prin înjunghierea victimei într-o zonă vitală, pe fondul unui conflict care a antrenat mai multe persoane.
La momentul la care se reține a fi fost comisă fapta inculpatul se afla sub control judiciar, măsură preventivă dispusă în dosarul penal nr._/197/2014 aflat pe rolul Judecătoriei B., dosar în care inculpatul B. E. fusese trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 cod penal și distrugere prevăzută de art. 253 alin. 1 și 4 cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 cod penal și 41 alin. 1 cod penal. De asemenea, din fișa de cazier judiciar rezultă că anterior inculpatul a mai fost condamnat la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului și contra persoanei, astfel încât a fost considerată îndreptățită aprecierea că la mai puțin de 4 luni de la arestare ecourile faptei nu s-au diminuat în intensitate, termenul rezonabil care trebuie să caracterizeze arestarea sub aspectul duratei maxime nu a fost atins; măsura este proporțională cu gravitatea faptei rezultată din natura acesteia, circumstanțele în care se reține a fi fost comisă și circumstanțele personale ale inculpatului.
Întrucât măsura controlului judiciar dispusă anterior față de inculpat s-a dovedit ineficientă, instanța de fond a constatat că nici în acest moment nu există vreo garanție a adoptării de către inculpat în viitor a unei atitudini corecte față de valorile ocrotite de legea penală sau față de bunul mers al anchetei penale.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul care, prin apărător ales, a solicitat admiterea contestației, apreciindu-se că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor. Strategia apărării în principal este achitarea, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice pentru cauza justificativă a legitimei apărări, nefiind pusă în primejdie viața victimei.
În primul rând un motiv de critică al încheierii este acela al duratei rezonabile. De la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului au trecut 3 luni și mai bine.
Legat de prezumția de nevinovăție, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei așa cum a fost reținută în rechizitoriu. Practic inculpatul s-a aflat într-o situație din care nu putea ieși. Persoana vătămată este de 1,90 și are 130 de kg, iar inculpatul are o statură mică, respectiv 1,60 și 70 kg. F. prietenă a inculpatului este actuala prietenă a persoanei vătămate. S-au întâlnit la Mall C. și persoana vătămată i-a blocat ieșirea din parcare cu mașina proprie. Soția inculpatului s-a dat jos din mașină, iar inculpatul într-un moment de disperare a luat un cuțit pentru a-l speria. Inculpatul a fost pus la pământ printr-o mișcare specifică de luptă. Inculpatul i-a aplicat o lovitură și solicită a reține intensitatea mică a acesteia. Persoana vătămată avea ambii genunchi loviți, ceea ce denotă că s-a aflat peste inculpat pe cimentul respectiv și astfel ar fi putut să-l înjunghie pe la spate. Declarația martorului propus de persoana vătămată, respectiv martorul E. confirmă această chestiune. Persoana vătămată fiind un luptător nu fugea de un conflict, având o personalitate agresivă, consideră că nu se poate ca pe un luptător să-l înjunghii pe la spate.
Analizând contestația formulată, Curtea reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond că inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore în data de 11.04.2015, apoi prin încheierea nr.43/11.04.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului B. în dosar nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 11.04.2015 și până la data de 10.05.2015 inclusiv. Temeiurile arestării le-au constituit prevederile art. 202 și 223 al. 2 Cod procedură penală iar, ulterior, măsura a fost menținută prin încheierile judecătorului de cameră preliminară nr. 113/08.05.2015 și nr. 122/02.06.2015.
Analizând cerințele necesare pentru a menține această măsură preventivă la acest moment, se reține că în mod corect s-a considerat de către prima instanță că există probele care justifică suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpatul a comis infracțiunea de tentativă la omor, o infracțiune intenționată contra vieții, care a atras luarea măsurii arestării preventive, fiind astfel îndeplinite și la acest moment procesual condițiile prevăzute de art. 223 alineat 2 Cod de procedură penală.
Curtea reține mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească, arătate și de instanța de fond, ce se constituie în probe temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi putut săvârși infracțiunea, în sensul art. 202 alineat 1 Cod de procedură penală.
Starea de pericol pentru ordinea publică ce trebuie înlăturată prin privarea de libertate a inculpatului rezultă din ușurința cu care a atacat cu un cuțit victima, aplicându-i o lovitură într-o zonă vitale și din faptul că purta un cuțit asupra sa, manifestându-se violent la adresa semenilor săi. Chiar dacă exista un conflict mai vechi între inculpat și persoana vătămată, se reține că inculpatul a folosit cu ușurință acel cuțit, într-un loc public și foarte aglomerat la acel moment, acceptând producerea unor consecințe foarte grave.
La acest moment, Curtea consideră că infracțiunea de care este acuzat inculpatul tulbură ordinea juridică din comunitatea din care fac parte inculpatul și partea vătămată, mediul social ocrotit prin normele dreptului penal și procesual penal și creează o stare de primejdie pentru raporturile sociale și normala lor desfășurare într-o societate civilizată, astfel că se impune o reacție fermă a autorităților în fața unor asemenea fapte.
În mod corect a apreciat prima instanță că nu a intervenit niciun element nou de la momentul arestării inculpatului, în urmă cu 3 luni, care să facă necesară revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate. Antecedentele penale ale inculpatului, în mod corect reținute de prima instanță, și aspectul că se afla, la data faptei, sub puterea măsurii preventive a unui control judiciar într-un alt dosar penal în care era cercetat, denotă un pericol concret destul de mare pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, care a dovedit că nu înțelege să respecte regulile de conviețuire socială nici atunci când se află sub supravegherea organelor de poliție.
Aceste aspecte nu-l recomandă pentru înlocuirea măsurii arestării preventive, întrucât nu prezintă nicio garanție că, odată lăsat în libertate, nu va săvârși o altă infracțiune.
Pentru aceste motive, în baza art. 206 Cod procedură penală și art. 425 indice 1 alineat 7 punct 1 litera b Cod de procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. E. M. împotriva încheierii de ședință din 09.07.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o va menține, urmând a obliga inculpatul la plata sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 206 Cod procedură penală și art. 425 indice 1 alineat 7 punct 1 litera b Cod de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. E. M. împotriva încheierii de ședință din 09.07.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.07.2015
PreședinteGrefier
M. L. D. S.
Red. M.L./02.09.2015
Dact.D.C./02.09.2015/4 exemplare
Jud.fond.D.R.R.
← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 519/2015. Curtea de Apel... → |
---|