Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului. Art.379 NCP. Decizia nr. 834/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 834/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 834/2015
Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2015:002._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
- SECȚIA PENALĂ -
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 834/.="margin-right:0pt">
Ședința publică din data de 4 decembrie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată CA5:
Președinte - A. C. M. – judecător
Judecător - M. Ș.
Grefier - E.-R. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul A. S. I. împotriva sentinței penale nr. 43 din data de 24 martie 2015 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față a avut loc în ședința publică din data de 18 noiembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 4 decembrie 2015.
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 43 din 24 martie 2015 a Judecătoriei F. în baza art. 307 alin.1 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal inculpatul A. - S. I. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului.
Cu aplicarea art. 71 alin. 2, 64 alin. 1 lit. a teza a II – a și lit. b din Codul penal din 1968 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012.
În baza art. 81 și art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni stabilit în condițiile art. 82 din Codul penal din 1968.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1968 privind revocarea suspendării condiționate și executarea pedepsei în regim de detenție dacă va săvârși o nouă infracțiune intenționată în cursul termenului de încercare.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 647 din 24.03.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei F., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 30/R/MF/13.01.2011 a Curții de Apel B., s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpatul A.-S. I. și partea vătămată A.-S. G. (în prezent T.), încredințarea minorei A.-S. Arriana-I. spre creștere și educare mamei sale, precum și obligarea inculpatului să plătească în favoarea minorei o pensie de întreținere în cuantum de 750 lei lunar, începând cu data de 09.09.2009 și până la majorat.
Din probele administrate în cauză instanța de fond a reținut că, în urma unor certuri, din anul 2009 inculpatul a luat-o pe minoră și a dus-o în satul său natal Ș., la părinții săi, unde locuiește și acesta în prezent, partea vătămată neavând acces la minoră.
Finalizarea procesului civil, prin încredințarea minorei părții vătămate nu a determinat inculpatul să predea minora mamei sale, acesta manifestând un total dispreț față de hotărârea judecătorească pronunțată, astfel că partea vătămată a procedat la investirea Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „D. & Corșate", care au deschis dosarul execuțional nr. 275/2011.
În scopul punerii în executare a sentinței civile mai sus menționate s-au efectuat trei puneri în executare (la datele de 03-05.2011, 24.06.2011 și 05.08.2011) când partea vătămată împreună cu executorii judecătorești, organele poliției și jandarmeriei și un reprezentant al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului B. s-au deplasat la domiciliul inculpatului, în localitatea Ș. pentru a lua minora, însă acesta a refuzat conformarea sub diferite pretexte - fie că minora refuză, are repulsie față de mama sa, fie a plecat de acasă pentru a nu fi prezent la venirea organului execuțional.
În acest context, atât Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D. & Corșate", prin reprezentant legal cât și persoana vătămată T. G.-A. au formulat plângeri penale împotriva inculpatului A.-S. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 al. l Cod penal.
Prin rezoluțiile procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. nr. 1213/P/2011 din data de 08.08.2011 și nr. 1732/P/2011 din data de 11.11.2011 s-a dispus
neînceperea urmăririi penale față de numitul A.-S. I. - la acea dată agent șef de poliție la B.I.C. din cadrul Poliției municipiului F., desemnat ca organ al poliției judiciare, cu motivarea că fapta sesizată nu întrunește elementele constitutive, lipsă fiind latura obiectivă.
După adoptarea acestor soluții, la data de 15.02.2012, partea vătămată T. G.-A. împreună cu executorul judecătoresc și martora I. E. s-au deplasat din nou la domiciliul inculpatului în Ș., care în prealabil a fost somat să fie la domiciliu în intervalul orar 11:00—15:00, pentru a o preda pe minoră, însă nicio persoană nu a fost prezentă la domiciliul debitorului.
În aceste împrejurări partea vătămată T. G. A. a formulat plângere penală împotriva inculpatului A.-S. I., solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia pentru infracțiunea de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului prevăzută de art. 307 al. l Cod penal, însă inculpatul refuză și în prezent să predea minora mamei sale.
Inculpatul a susținut în apărare că nu s-a opus executării silite având ca obiect predarea minorei către mama sa, minora fiind cea care a refuzat să meargă la mama sa, iar inculpatul doar a respectat voința copilului.
Apărarea inculpatului este contrazisă însă de constatările cuprinse în actele de executare silită în care s-a specificat că inculpatul nu o lasă singură pe minoră să meargă cu mama sa, decât în prezența lui (proces verbal din 24 iunie 2011- fila 118 dosar de urmărire penală). Totodată cu altă ocazie, inculpatul a lipsit de acasă când persoana vătămată și executorul judecătoresc s-au prezentat pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești de încredințare a minorei către mama sa.
De asemenea, din răspunsul comunicat de DGASPC- Serviciul Protecție tip Familial și Adopții către executorul judecătoresc referitor la punerea în executare a hotărârii judecătorești din data de 3 mai 2011, reiese că inculpatul și minora nu au fost găsiți la domiciliu, întâlnirea cu aceștia petrecându-se pe drum la o anumită distanță de . executor și tată, respectiv tata și mama minorei au fost tensionate, cu amenințări și reproșuri reciproce, tatăl susținând că ”minora este viața lui” și că aceasta nu dorește să meargă la mamă.
Reținând vinovăția inculpatului, în baza probelor administrate în cauză, instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa arătată mai sus, dispunând suspendarea condiționată a executării acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând achitarea sa întrucât nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 417 alin.2 Cod de procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 417 alin.1 Cod de procedură penală, constată că apelul inculpatului este nefondat, pentru următoarele motive:
Fapta comisă de inculpat, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate în cauză.
Încadrarea juridică dată activității infracționale este legală, precum și pedeapsa aplicată inculpatului și modalitatea de executare a pedepsei aplicate, în mod corect instanța de fond dispunând suspendarea condiționată.
Apărările inculpatului, privind lipsa sa de vinovăție, întrucât de fiecare dată când a fost somat de executorul judecătoresc a fost la domiciliu, dar cea care nu a vrut să plece împreună cu mama sa a fost fiica sa minora, va fi înlăturată de către instanță.
Astfel cum a reținut și instanța de fond prin sentința civilă nr. 647 din 24.03.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei F., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 30/R/MF/13.01.2011 a Curții de Apel B., s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpatul A.-S. I. și partea vătămată A.-S. G. (în prezent T.), încredințarea minorei A.-S. Arriana-I. spre creștere și educare mamei sale, precum și obligarea inculpatului să plătească în favoarea minorei o pensie de întreținere în cuantum de 750 lei lunar, începând cu data de 09.09.2009 și până la majorat.
Cu toate acestea, ignorând dispozițiile instanței, inculpatul a luat-o pe minoră la domiciliul său și s-a opus ca minora să aibă legături cu mama sa, numai sporadic și în prezența inculpatului.
La data de 15.02.2012, partea vătămată T. G.-A. împreună cu executorul judecătoresc și martora I. E. s-au deplasat din nou la domiciliul inculpatului în Ș., care în prealabil a fost somat să fie la domiciliu în intervalul orar 11:00—15:00, pentru a o preda pe minoră, însă nicio persoană nu a fost prezentă la domiciliul debitorului.
Apărarea inculpatului – fila 22 dosar curte privind faptul că pentru 15.02.2012 nu a primit nicio înștiințare privind executarea, ci a respectat tot timpul voința copilului său, este contrazisă de actele dosarului execuțional întocmit de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D. & Corșate" – fila 145 dos. execuțional, din care rezultă că inculpatul a fost somat să fie la domiciliul său împreună cu minora între orele 11,00 – 15,00, ceea ce nu s-a întâmplat, potrivit procesului verbal încheiat la data de 15.02.2012 în dosar execuțional nr. 275/2011, la domiciliul inculpatului și al părinților săi nu se afla nicio persoană.
Totodată inculpatul, personal a declarat că a avut cunoștință de derularea procedurii de executare silită pornită împotriva sa.
Opoziția inculpatului, privind încredințarea minorei mamei sale, rezultă și din celelalte acte de executare menționate în declarația sa și de actuala soție a inculpatului, martora A. S. A. M., care a declarat la instanța de control judiciar că prima dată cânt a venit executorul judecătoresc inculpatul nu era acasă, deși primise înștiințare.
Faptul că inculpatul a fost înștiințat de către executorul judecătoresc telefonic sau prin somație/citație, nu poate constitui un motiv pentru a nu respecta o hotărâre judecătorească de către inculpat, atâta timp aceasta a statuat definitiv și irevocabil încredințarea minorei A. S. Arriana I. la mama sa.
Faptul că prin sentința civilă nr. 907 din 16.06.2015 a Judecătoriei F. s-a admis acțiunea civilă a inculpatului din prezenta cauză și s-a stabilit locuința minorei A. S. Arriana I. la domiciliul tatălui acesteia, nu împietează asupra cauzei penale prezente, aflată pe rolul instanțelor la data introducerii acțiunii civile, mai ales că prezenta cauză penală se raportează la evenimente anterioare - 15.02.2012, când minora era încredințată mamei acesteia.
Față de cele arătate mai sus, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. 2 Cod de procedură penală, analizând apelul potrivit art. 417 alin.2 Cod de procedură penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală se va respinge, ca nefondat, apelul inculpatului A. S. I..
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. S. I. împotriva sentinței penale nr. 43 din 24 martie 2015 a Judecătoriei F., pe care o menține.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. C. M. M. Ș.
GREFIER,
E. – R. G.
transferată la altă secție,
semnează grefier-șef de secție
D. B.
Red. A.C.M./29.01.2016
Tehnored. R.O./2 ex./29.01.2016
Judecătoria F.
Judecător de fond: G. B.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
