Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 578/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 578/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 14-06-2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 578/R Dosar nr._

Ședința publică din 14 iunie 2013

Instanța constituită din:

Complet de judecată CR3:

Președinte: A. P. D. - judecător

Judecător: A. M.

Judecător: S. F.

Grefier: D. S.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror șef secție A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. de pe lângă J. Zărnești și inculpații D. B. V. I., D. E. și N. A. I. împotriva sentinței penale nr. 108 din data de 30 aprilie 2013 pronunțată de J. Zărnești în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, susținerile, întrebările și răspunsurile părților prezente, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 13 iunie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 14 iunie 2013, când,

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr. 108/30 aprilie 2013 pronunțată de J. Zărnești s-a dispus:

În baza art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului minor D. E. din infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm.Cod penal, în infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm.Cod penal și în infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm.Cod penal.

În baza art.334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D. B. V. I. din infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b și art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b și art.75 alin.1 lit.c Cod penal și în infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b și art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

În baza art.334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului N. A. I. din infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și în infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

În baza art.334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M. A. F. din infracțiunea de tâlhǎrie, în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de furt calificat, în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

I. În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului minor D. E. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie.

În baza art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 (una) lunǎ închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.

În baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, cu pedeapsa de 1 (una) lunǎ închisoare și cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul minor D. E. sǎ execute pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei rezultante, dupǎ împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a dispus menținerea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului minor D. E., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul nr._, definitivǎ prin încheierea nr.18/R/25.03.2013 a Tribunalului pentru minori și familie B. și în baza mandatului de arestare preventivǎ nr.6/20.03.2013 al Judecǎtoriei Zǎrnești.

În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa rezultantǎ de 5 (cinci) ani închisoare, aplicatǎ prin prezenta sentințǎ, perioada în care inculpatul minor D. E. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauzǎ, de la data de 20.03.2013 la zi.

II. În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 alin.1 lit.b Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului D. B. V. I. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie.

În baza art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal a contopit pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și cu pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani închisoare, pe care o sporește cu 1 (un) an închisoare, urmând ca în final inculpatul D. B. V. I. sǎ execute pedeapsa de 9 (nouǎ) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a dispus menținerea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului D. B. V. I., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul nr._, definitivǎ prin încheierea nr.18/R/25.03.2013 a Tribunalului pentru minori și familie B. și în baza mandatului de arestare preventivǎ nr.9/20.03.2013 al Judecǎtoriei Zǎrnești.

În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa rezultantǎ de 9 (nouǎ) ani închisoare, aplicatǎ prin prezenta sentințǎ, perioada în care inculpatul D. B. V. I. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauzǎ, de la data de 02.04.2013 la zi.

III. În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului N. A. I. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie.

În baza art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și cu pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul N. A. I. sǎ execute pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a dispus menținerea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului N. A. I., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul nr._, definitivǎ prin încheierea nr.18/R/25.03.2013 a Tribunalului pentru minori și familie B. și în baza mandatului de arestare preventivǎ nr.7/20.03.2013 al Judecǎtoriei Zǎrnești.

În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa rezultantǎ de 6 (șase) ani închisoare, aplicatǎ prin prezenta sentințǎ, perioada în care inculpatul N. A. I. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauzǎ, de la data de 20.03.2013 la zi.

IV. În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului M. A. F. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma complicitǎții.

În baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare cu pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul M. A. F. sǎ execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În baza art.86¹ alin.2 Cod penal a dispus suspendarea executǎrii pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicatǎ prin prezenta hotǎrâre, sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 (șase) ani, stabilit conform art.86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal a obligat inculpatul M. A. F. ca pe durata termenului de încercare sǎ respecte urmǎtoarele mǎsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate,la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la S. de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal a obligat inculpatul M. A. F. ca pe durata termenului de încercare sǎ presteze 250 de ore de muncǎ în folosul comunitǎții sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângǎ T. B., în funcție de aptitudinile sale fizice și psihice.

În baza art.71 alin.5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință pe durata termenului de încercare.

În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului M. A. F. asupra prevederilor art.83, art.84 și art.86⁴ Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii mǎsurilor și obligațiilor dispuse de instanțǎ.

A constatat cǎ inculpatul M. A. F. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauzǎ începând cu data de 20.03.2013 și pânǎ azi, 30.04.2013.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a dispus revocarea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului M. A. F., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul nr._, definitivǎ prin încheierea nr.18/R/25.03.2013 a Tribunalului pentru minori și familie B. și în baza mandatului de arestare preventivǎ nr.8/20.03.2013 al Judecǎtoriei Zǎrnești.

În baza art.350 alin.3 lit.b Cod procedură penală a dispus punerea de îndatǎ în libertate a acestui inculpat dacǎ nu este arestat în altǎ cauzǎ.

A luat act cǎ partea vǎtǎmatǎ S. D. nu s-a constituit parte civilǎ în procesul penal.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă VLǍDEA C. și a obligat inculpații D. B. V. I., N. A. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 600 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. M. și a obligat inculpații D. B. V. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 1000 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă FLUCUȘ E. și a obligat inculpații D. B. V. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 200 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. și a obligat inculpații D. B. V. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 5000 lei, reprezentând daune morale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. N. și a obligat inculpatul D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 1000 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă D. M. și a obligat inculpații D. B. V. I. și N. A. I., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 1000 euro, în echivalent lei la data plǎții, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil a admis în parte acțiunea civilă formulată de pǎrțile civile D. D. și D. A. și a obligat inculpații D. B. V. I., N. A. I., M. A. F. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre pǎrțile civile a sumei de 2000 lei, reprezentând daune materiale.

A obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare, inculpatul minor în solidar cu parte responsabilă civilmente.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La începutul lunii martie 2013, inculpatul D. B. V. I., în vârstǎ de 33 de ani, a pus la punct un plan pe baza cǎruia urma sǎ pǎtrundǎ în mai multe imobile pentru a sustrage bunuri.

Astfel, cunoscând zona orașului Râșnov, oraș în care locuia, inculpatul D. B. V. I. avea date despre mai multe imobile în care, fie locuiau persoane foarte în vârstǎ, care nu puteau opune rezistențǎ și astfel acțiunile puse la cale aveau un grad foarte mare de reușitǎ, fie nu erau locuite.

Pentru a pune în executare acest plan infracțional, inculpatul D. B. V. I. a luat legǎtura cu inculpatul minor D. E., în vârstǎ de 16 ani și cu inculpații N. A. I., în vârstǎ de 20 de ani și M. A. F., în vârstǎ de 19 ani, cǎrora le-a adus la cunoștințǎ detaliile planului sǎu.

Alegerea inculpaților D. E., N. A. I. și M. A. F. de cǎtre inculpatul D. B. V. I., pentru a participa la punerea în executare a planului infracțional, a fost determinatǎ de faptul cǎ cei trei inculpați erau foarte tineri, putând fi astfel ușor condus și de manipulat.

1. spre acest demers, în noaptea de 01/02.03.2013, în jurul orei 00.00, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpatul N. A. I., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ..105, jud. B., proprietatea pǎrții civile VLǍDEA C., în vârstǎ de 90 de ani.

Ajunși la casa pǎrții civile VLǍDEA C., cei trei inculpați au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, s-au îndreptat spre imobil, iar, când au ajuns la ușa de intrare în casǎ, inculpatul D. B. V. I. a forțat aceastǎ ușǎ cu un levier pe care îl avea asupra sa, dupǎ care inculpatul D. B. V. I. și inculpatul minor D. E., au pǎtruns în casǎ, de unde au sustras suma de 350 lei, 2 boxe audio Tesla, o bormașinǎ electricǎ neagrǎ, unt și mezeluri.

Inculpatul N. A. I. a pǎtruns în beciul casei de unde a sustras mai multe prelungitoare, dupǎ care cei trei inculpați au pǎrǎsit imobilul pǎrții civile, cu toate bunurile sustrase asupra lor.

În jurul orei 01.00, partea civilǎ VLǍDEA C. s-a trezit din somn și a constatat cǎ, în timp ce dormea, persoane necunoscute i-au pǎtruns în casǎ și i-au sustras bunuri.

Bunurile sustrase de cei trei inculpați din imobilul pǎrții civile VLǍDEA C. au rǎmas nerecuperate.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor trei inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrții civile de unde au sustras mai multe bunuri, cu declarațiile pǎrții civile VLǍDEA C. (filele 44-45 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 81-91 DUP Vol.I).

2. În noaptea de 02/03.03.2013, în jurul orei 00.30, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., ., ., proprietatea pǎrții civile S. I., în vârstǎ de 80 de ani.

Ajunși în fața blocului în care locuia partea civilǎ S. I., cei doi inculpați au pǎtruns prin escaladare în balconul apartamentului pǎrții civile, de unde, profitând cǎ fereastra de la bucǎtǎrie era deschisǎ, au pǎtruns în casǎ, de unde au sustras suma de 620 lei, o combinǎ muzicalǎ gri, un radiator alb, 2 lenjerii de pat și un prelungitor, dupǎ care cei doi inculpați au pǎrǎsit imobilul pǎrții civile, cu toate bunurile sustrase asupra lor.

În timp ce cǎuta printre lucrurile pǎrții civile, inculpatul minor D. E. a avut și o discuție cu partea civilǎ, care, neputincioasǎ, asista cum inculpatul îi sustrage bunurile.

Tot în cursul cǎutǎrii de bunuri, inculpatul minor D. E. a vǎrsat o canǎ cu ceai peste medicamentele pǎrții civile, pe care le-a distrus, fiindu-i indiferent acest rezultat.

Bunurile sustrase de cei doi inculpați din imobilul pǎrții civile S. I. au rǎmas nerecuperate.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrții civile de unde au sustras mai multe bunuri, cu declarațiile pǎrții civile S. I. (fila 64 DUP Vol.I și fila 47 DUP Vol.II), cu declarația martorului S. E., sora pǎrții civile (filele 122-124 DUP Vol.II), cu declarația martorului O. D., sora pǎrții civile (filele 125-127 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 92-102 DUP Vol.I).

3. În aceeași noapte, în jurul orei 01.30, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ..178, jud. B., proprietatea pǎrții civile FLUCUȘ E., în vârstǎ de 51 de ani, în care locuia partea civilǎ împreunǎ cu tatǎl ei, numitul U. M., pe care inculpații îl cunoșteau.

Ajunși la casa pǎrții civile FLUCUȘ E., cei doi inculpați au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, dupǎ care au pǎtruns în magazie de unde au sustras un motofierǎstrǎu marca Black&Decker și un topor.

În data de 03.03.2013, cei doi inculpați s-au întâlnit cu martorul L. G., cǎruia i-au vândut motofierǎstrǎul marca Black&Decker, proprietatea pǎrții civile FLUCUȘ E., pentru suma de 70 de lei.

Toporul sustras de cei doi inculpați din imobilul pǎrții civile FLUCUȘ E. a rǎmas nerecuperat.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrții civile de unde au sustras un motofierǎstrǎu marca Black&Decker și un topor, cu declarațiile pǎrții civile FLUCUȘ E. (filele 61-62 DUP Vol.II), cu declarația martorului L. G. (filele 136-137 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de ridicare motofierǎtrǎu (fila 36 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de predare motofierǎtrǎu (fila 39 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 166-173 DUP Vol.I).

4. În noaptea de 03/04.03.2013, în jurul orei 00.00, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul N. A. I., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrții civile D. M..

Ajunși la casa pǎrții civile D. M., cei doi inculpați au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, dupǎ care s-au îndreptat spre magazie, iar inculpatul D. B. V. I. a desprins, cu ajutorul unui levier ce îl avea asupra sa, lacǎtul ce asigura ușa magaziei, au pǎtruns în interiorul magaziei de unde au sustras o șurubelnițǎ electricǎ verde marca Bosch cu acumulator, un malaxor roșu marca Hylti, o trusǎ de scule negru cu galben, un flex mare, un picamer electric roșu și o șurubelnițǎ electricǎ galbenǎ cu acumulator.

În data de 04.03.2013, inculpatul D. B. V. I., însoțit de inculpatul minor D. E., s-au întâlnit cu martorul GÂLCǍ M., cǎruia i-au vândut șurubelnița electricǎ verde marca Bosch cu acumulator, proprietatea pǎrții civile D. M., pentru suma de 50 de lei.

Celelalte bunuri sustrase de inculpații D. B. V. I. și N. A. I. din imobilul pǎrții civile D. M. au rǎmas nerecuperate.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor inculpaților D. B. V. I. și N. A. I., care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrții civile de unde au sustras mai multe bunuri, cu declarațiile pǎrții civile D. M. (filele 40-41 DUP Vol.II), cu declarația martorului GÂLCǍ M. (filele 134-135 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de ridicare șurubelnițǎ (fila 31 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de predare șurubelnițǎ (fila 34 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 71-80 DUP Vol.I).

5. În noaptea de 08/09.03.2013, în jurul orei 23.30, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații N. A. I. și M. A. F., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrților civile D. D., în vârstǎ de 83 de ani și D. A., în vârstǎ de 76 de ani, cu intenția de a sustrage bunuri.

Ajunși la casa pǎrților civile D. D. și D. A., inculpatul minor D. E. și inculpații D. B. V. I. și N. A. I. au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, în vreme ce inculpatul M. A. F. a rǎmas pe stradǎ, în fața imobilului, pentru a asigura zona.

Inculpatul minor D. E. și inculpații D. B. V. I. și N. A. I. s-au îndreptat spre atelierul de criotorie aflat în curtea casei, iar inculpatul D. B. V. I. a descuiat ușa de la intrare cu cheia gǎsitǎ sub preș, dupǎ care toți trei inculpații au pǎtruns în interior de unde au sustras un cuțit de bucǎtǎrie cu mânerul roșu spart într-un colț, douǎ foarfeci de croitorie, douǎ pungi cu cafea, o ciocolatǎ și o cutie cu bomboane, dupǎ care au pǎrǎsit atelierul.

Apoi, cei trei inculpați au vrut sǎ intre într-un corp al casei, însǎ au constatat cǎ în interior se aflau martorii H. A., nepoata pǎrților civile și PURCǍREA C. H., prietenul acesteia, motiv pentru care au renunțat sǎ pǎtrundǎ în interior, iar inculpatul D. B. V. I. a încuiat ușa acestui corp de casǎ cu cheia gǎsitǎ în yalǎ, pentru a-i pune pe martori în imposibilitate de a pǎrǎsi imobilul.

Dupǎ acest moment, cei trei inculpați au pǎtruns în al doilea corp de casǎ, în care se aflau pǎrțile civile D. D. și D. A. și au început sǎ caute bunuri.

Partea civilǎ D. A., auzind zgomot în casǎ și crezând cǎ în casǎ intrase nepoata sa, a strigat-o pe aceasta, motiv pentru care, vǎzând cǎ au fost descoperiți, cei trei inculpați au pǎtruns în camera în care se aflau pǎrțile civile, dupǎ ce în prealabil și-au acoperit fețele, lǎsând liberǎ doar zona ochilor, pentru a nu fi recunoscuți.

Dupǎ ce au pǎtruns în camera în care se aflau pǎrțile civile, cei trei inculpați s-au hotǎrât sǎ amenințe pǎrțile civile pentru a le determina sǎ le înmâneze banii pe care îi dețineau.

Spre aceste demers, inculpatul N. A. I., având în mânǎ cuțitul de bucǎtǎrie cu mânerul roșu spart într-un colț, s-a apropiat de partea civilǎ D. A., a amenințat-o cu acest cuțit și i-a cerut banii pe care în avea în casǎ.

În acest timp, partea civilǎ D. D. s-a trezit din cauza zgomotului, iar imediat, lângǎ acesta a venit inculpatul D. B. V. I., având în mânǎ una dintre cele douǎ foarfeci de croitorie sustrase din atelier, cu care a amenințat-o pe partea civilǎ D. D. și i-a solicitat banii pe care îi avea în casǎ.

Speriatǎ, partea civilǎ D. D. l-a lovit pe inculpatul D. B. V. I. cu piciorul și concomitent a strigat cǎtre soția lui sǎ îi dea pistolul, fǎcându-i astfel pe inculpați sǎ creadǎ cǎ pǎrțile civile dețin un pistol.

În aceste condiții, cei trei inculpați s-au speriat și au pǎrǎsit imobilul în fugǎ, având asupra lor bunurile sustrase.

În timp ce inculpații D. B. V. I. și N. A. I. amenințau pǎrțile civile, inculpatul minor D. E. a cǎutat printre lucrurile pǎrților civile și a sustras din camera pǎrților civile un ceas bǎrbǎtesc cu brǎțarǎ albǎ și un ceas de damǎ cu brǎțarǎ metalicǎ.

În urma percheziției domiciliare efectuatǎ la domiciliul inculpatului D. B. V. I., organele de cercetare penalǎ au gǎsit cuțitul de bucǎtǎrie cu mânerul roșu spart într-un colț, sustras din atelierul de croitorie al pǎrților civile.

Bunurile sustrase de cei trei inculpați din imobilul pǎrților civile D. D. și D. A., cu excepția cuțitului de bucǎtǎrie cu mânerul roșu spart într-un colț, au rǎmas nerecuperate.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor trei inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrților civile de unde au sustras mai multe bunuri și cǎ, de asemenea, au amenințat pǎrțile civile, cu declarația inculpatului M. A. F., care a recunoscut, atât în fza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ i-a ajutat pe ceilalți inculpați, asigurând zona, cu declarațiile pǎrții civile D. D. (filele 48-49 DUP Vol.II și fila 43 DJ), cu declarația pǎrții civile D. A. (filele 52-53 DUP Vol.II), cu declarațiile martorului H. A. (filele 128-129 DUP Vol.II), cu declarațiile martorului PURCǍREA C. H. (filele 130-131 DUP Vol.II), cu procesele-verbale de percheziție, însoțite de planșele foto (filele 4-28 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de vizionare imagini imobil pǎrți civile (fila 29 DUP Vol.II), cu concluziile raportului de constatare tehnico-științificǎ traseologicǎ nr._/28.03.2013, întocmit de IPJ B.-S. Criminalistic (filele 157-164 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 103-138 DUP Vol.I).

6. În noaptea de 10/11.03.2013, în jurul orei 22.30, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E. au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ..111, jud. B., proprietatea pǎrții civile L. M., în vârstǎ de 64 de ani, în care aceasta locuia împreunǎ cu mama ei, numita N. E., în vârstǎ de 81 de ani.

Ajunși la casa pǎrții civile L. M., cei doi inculpați au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, au pǎtruns în casǎ pe o ușǎ gǎsitǎ descuiatǎ, de unde au sustras un inel din aur, o pereche de cercei din aur, un cartuș de țigǎri Kent și 3 sticle cu bǎuturi alcoolice.

Bunurile sustrase de cei doi inculpați din imobilul pǎrții civile L. M. au rǎmas nerecuperate.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrților civile de unde au sustras mai multe bunuri și cǎ, de asemenea, au amenințat pǎrțile civile, cu declarațiile pǎrții civile L. M. (filele 55-56 DUP Vol.II), cu procesele-verbale de percheziție, însoțite de planșele foto (filele 4-28 DUP Vol.II), cu concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științificǎ traseologicǎ nr._/28.03.2013 și nr._/ 28.03.2013, întocmite de IPJ B.-S. Criminalistic (filele 148-155 și 166-172 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 139-165 DUP Vol.I).

7. În noaptea de 15/16.03.2013, în jurul orei 22.30, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ..178, jud. B., proprietatea pǎrții civile FLUCUȘ E., în vârstǎ de 51 de ani, în care locuia partea civilǎ împreunǎ cu tatǎl ei, numitul U. M., pe care inculpații îl cunoșteau.

Ajunși la casa pǎrții civile FLUCUȘ E., cei doi inculpați au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, dupǎ care au pǎtruns în locuințǎ, pe o ușǎ gǎsitǎ descuiatǎ, de unde au sustras un laptop negru marca HP și un telefon mobil marca Sony Erickson, cu o cartelǎ telefonicǎ încorporatǎ.

În data de 16.03.2013, cei doi inculpați s-au întâlnit cu martorul ȚIERAN A., cǎruia i-au vândut laptopul negru marca HP, proprietatea pǎrții civile FLUCUȘ E., precum și un televizor, pentru suma de 450 de lei.

Telefonul mobil marca Sony Erickson, cu o cartelǎ telefonicǎ încorporatǎ, sustras de cei doi inculpați din imobilul pǎrții civile FLUCUȘ E. a rǎmas nerecuperat.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrții civile de unde au sustras mai multe bunuri, cu declarațiile pǎrții civile FLUCUȘ E. (filele 61-62 DUP Vol.II), cu declarația martorului ȚIERAN A. (filele 132-133 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de ridicare laptop HP (fila 32 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de predare laptop HP (fila 39 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 166-173 DUP Vol.I).

8. În aceeași noapte, în jurul orei 00.30, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații N. A. I. și M. A. F., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrții vǎtǎmate S. D..

Ajunși la casa pǎrții vǎtǎmate S. D., cei patru inculpați au escaladat gardul ce împrejmuia curtea, dupǎ care au pǎtruns în imobil, pe o ușǎ gǎsitǎ descuiatǎ, iar dintr-una din camere au sustras un televizor negru tip plasmǎ marca Miria, un aparat foto marca Kodak, douǎ sticle cu vin și o pereche de adidași.

În data de 16.03.2013, inculpatul D. B. V. I., împreunǎ cu inculpatul minor D. E. s-au întâlnit cu martorul ȚIERAN A., cǎruia i-au vândut televizor negru tip plasmǎ marca Miria, proprietatea pǎrții vǎtǎmate S. D., precum și un laptop, pentru suma de 450 de lei.

Tot în data de 16.03.2013, inculpatul D. B. V. I. s-a întâlnit cu martorul L. RǍZVAN I., cǎruia i-a vândut aparatul foto marca Kodak, proprietatea pǎrții vǎtǎmate S. D., pentru suma de 10 lei și douǎ telefoane mobile.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor celor patru inculpați, care au recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ au pǎtruns în casa pǎrții vǎtǎmate de unde au sustras mai multe bunuri, cu declarațiile pǎrții vǎtǎmate S. D. (filele 64-65 DUP Vol.II), cu declarația martorului ȚIERAN A. (filele 132-133 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de ridicare televizor negru tip plasmǎ marca Miria (fila 3 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de predare televizor negru tip plasmǎ marca Miria (fila 38 DUP Vol.II), cu declarația martorului L. RǍZVAN I. (fila 138 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de ridicare aparat foto marca Kodak (fila 37 DUP Vol.II), cu procesul-verbal de predare televizor negru tip plasmǎ marca Miria (fila 38 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 189-196 DUP Vol.I).

9. În noaptea de 17/18.03.2013, în jurul orei 19.30, inculpatul minor D. E., a plecat spre imobilul situat în Râșnov, ..N., jud. B., proprietatea pǎrții civile F. N..

Ajuns la casa pǎrții civile F. N., inculpatul minor a escaladat gardul ce împrejmuia curtea, dupǎ care a pǎtruns în locuințǎ, pe o fereastrǎ pe care a forțat-o, de unde a sustras un monitor PC marca LG, un set tacâmuri și mai multe bijuterii, bunurile nefiind recuperate.

Aceste aspecte rezultǎ din coroborarea declarațiilor inculpatului minor D. E., care a recunoscut, atât în faza de urmǎrire penalǎ, cât și în fața instanței, cǎ a pǎtruns în casa pǎrții civile de unde a sustras mai multe bunuri, cu declarațiile pǎrții civile F. N. (filele 58-59 DUP Vol.II), precum și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 174-188 DUP Vol.I).

Astfel, din probele administrate în prezenta cauzǎ, rezultǎ dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, cǎ, pe baza planului infracțional pus la punct de inculpatul D. B. V. I. la începutul lunii martie 2013, inculpații au comis faptele anterior descrise.

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului minor D. E., care, în baza unei rezoluții unice, în noaptea de 01/02.03.2013, în jurul orei 00.00, împreunǎ cu ceilalți inculpați, astfel cum au fost descrise, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Circumstanțele în care fapta a fost sǎvârșitǎ de inculpat, anume împreunǎ cu inculpații D. B. V. I., N. A. I. și M. A. F., pe timp de noapte, prin escaladare, efracție și prin folosirea fǎrǎ drept a unor chei adevǎrate, denotǎ o periculozitate sporitǎ a inculpatului și sunt de naturǎ sǎ califice fapta acestuia.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama, pe de-o parte de faptul cǎ inculpatul este minor și a fost manipulat de inculpatul D. B. V. I., precum și de limitele de pedeapsǎ reduse potrivit art.109 Cod penal și art.320¹ Cod procedură penală, iar pe de altǎ parte, de multitudinea acțiunilor ilicite comise și de gravitatea extrem de mare a acestora, acțiunile ilicite fiind îndreptate, în principal, împotriva unor persoane în vârstǎ, alese ca victime tocmai pentru vulnerabilitatea lor.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului minor D. E. pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

Având în vedere faptul că săvârșirea unei infracțiuni contra patrimoniului îl face nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau într-o funcție electivă publică, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, instanța va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa cu închisoarea și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal, executarea pedepsei accesorii urmând sǎ înceapǎ la împlinirea vârstei de 18 ani.

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului minor D. E., care, în noaptea de 02/03.03.2013, în jurul orei 00.30, în timp ce cǎuta printre lucrurile pǎrții civile S. I., a vǎrsat o canǎ cu ceai peste medicamentele pǎrții civile, pe care le-a distrus, fiindu-i indiferent acest rezultat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevǎzutǎ de art.217 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, pentru cǎ acesta și-a dat seama cǎ prin acțiunea sa este posibil sǎ fie distruse medicamentele pǎrții civile, însǎ i-a fost indiferent acest rezultat.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama de aceleași criterii anterior menționate.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului minor D. E. pedeapsa de 1 (una) lunǎ închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de distrugere, prevǎzutǎ de art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului minor D. E., care, în noaptea de 08/09.03.2013, în jurul orei 23.30, împreunǎ cu inculpații D. B. V. I., N. A. I. și M. A. F., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrților civile D. D., în vârstǎ de 83 de ani și D. A., în vârstǎ de 76 de ani, astfel cum a fost mai sus descrisă, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cât și elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal.

În acest sens s-a pronunțat ÎCCJ – Secțiile Unite, prin decizia nr.31/2007, în care s-a reținut cǎ fapta de pǎtrundere, în orice mod, într-o locuințǎ, urmatǎ de sǎvârșirea unei tâlhǎrii, constituie un concurs real între infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 Cod penal și infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.2¹ lit.c Cod penal.

În aceste condiții, instanța, în baza art.334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului minor D. E. din infracțiunea de tâlhǎrie prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm.Cod penal, în infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm.Cod penal și în infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm.Cod penal.

Circumstanțele în care fapta a fost sǎvârșitǎ de inculpat, cunoscute și acceptate de acesta, anume cu fața acoperitǎ pentru a nu fi recunoscut, pe timp de noapte, împreunǎ cu inculpații D. B. V. I. și N. A. I. care au atacat și amenințat pǎrțile vǎtǎmate cu un cuțit și cu o foarfecǎ de croitorie, acțiunea având loc în locuința pǎrților vǎtǎmate, denotǎ o periculozitate sporitǎ a inculpatului și sunt de naturǎ sǎ califice fapta acestuia.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama de aceleași criterii anterior menționate.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului minor D. E. pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală și pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

Având în vedere cǎ infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul minor D. E. în prezenta cauzǎ au fost sǎvârșite înainte de a fi condamnat definitiv pentru una dintre ele, instanța, în baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal, a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, cu pedeapsa de 1 (una) lunǎ închisoare și cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul minor D. E. sǎ execute pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei rezultante, dupǎ împlinirea vârstei de 18 ani.

Instanța s-a oprit la aplicarea unei pedepse relativ mari – de 5 (cinci) ani închisoare în regim de detenție, pentru motivele ce vor fi arǎtate în continuare.

Instanța a constatat din examinarea referatului de evaluare întocmit de S. de probațiune de pe lângǎ T. B., cǎ debutul comportamentului infracțional al inculpatului minor, plasat în perioada de minorat, precedat de apariția manifestǎrilor deviante surprinse în debutul comportamentelor de consum – fumeazǎ de la vârsta de 13 ani și a celui de „gaming” (apetența crescutǎ pentru jocurile de noroc), eșecul școlar înregistrat pe fondul deficiențelor educaționale (randament școlar scǎzut, abandon școlar), precum și factorii familiali, respectiv mediul familial carențat în care a crescut și s-a dezvoltat minorul, în care sunt prezente multiple modele de comportament infracțional și care nu i-a putut asigura minorului un climat optim unei dezvoltǎri sociale armonioase, constituie factori de naturǎ staticǎ în estimarea probabilitǎții crescute de reiterare a unui alt comportament infracțional în viitor.

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ prin plasarea inculpatului minor D. E. în detenție, pe o perioadǎ de 5 (cinci) ani, i se va asigura acestuia posibilitatea de a relua traseul școlar în vederea completǎrii studiilor sale școlare, dobândind astfel cunoștințele de bazǎ care îi vor asigura accesul cǎtre o pregǎtire profesionalǎ.

Astfel, aceastǎ modalitate de executare a pedepsei va conduce la îndeplinirea scopului avut în vedere de instanțǎ în momentul aplicǎrii pedepsei de 5 (cinci) ani închisoare, anume reeducarea inculpatului și redarea acestuia societǎții, cu un fond schimbat și cu un bagaj necesar de cunoștințe, apte sǎ îi asigure inculpatului șanse reale de reintegrare în societate.

Mai mult decât atât, dacǎ inculpatul va fi stǎruitor în muncǎ, disciplinat și va da dovezi temeinice de îndreptare, acesta va putea fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Instanța a constatat cǎ, raportat la acest moment, lăsarea inculpatului minor D. E. în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

În aprecierea pericolului concret pe care l-ar reprezenta lăsarea sa în libertate, instanța a avut în vedere atât infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentințǎ, nedefinitivǎ, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.

În acest sens, instanța a constatat că inculpatul a fost gǎsit vinovat, prin prezenta sentințǎ, nedefinitivǎ, de comiterea unei . fapte profund anti-sociale, tâlhǎrie în formǎ agravatǎ și furt calificat în formǎ continuatǎ, apte a aduce atingere atât patrimoniului persoanei, cât și libertǎții persoanei, aspecte de naturǎ sǎ producǎ un ecou deosebit în comunitate, care necesitǎ o reacție fermǎ a organelor judiciare pentru restabilirea climatului de calm și ordine socialǎ.

Mai mult decât atât, instanța a constatat cǎ majoritatea persoanelor vǎtǎmate prin presupusele infracțiuni de tâlhǎrie și furt calificat sunt persoane în vârstǎ, ceea ce conduce la presupunerea rezonabilǎ cǎ inculpații ar fi acționat în toate cazurile premeditat, urmǎrind posibilele victime și analizând programul acestora, fapt ce denotǎ o periculozitate sporitǎ a inculpaților și este de naturǎ sǎ producǎ un mai mare ecou negativ în rândul societǎții.

De asemenea, instanța constatǎ cǎ inculpatul minor D. E. a mai fost sancționat cu amendǎ administrativǎ pentru sǎvârșirea unor fapte de furt calificat (fila 193 vol.II DUP).

Ținând seama de aceste elemente, de lipsa unei surse de venit legale, de posibila reiterare a aceluiași tip de comportament infracțional, instanța a apreciat că există riscul săvârșirii unor noi fapte de același tip de către inculpat, astfel că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinită condiția prevǎzutǎ de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală.

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ temeiurile avute în vedere la momentul luǎrii mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului minor D. E. subzistǎ și cǎ menținerea arestǎrii preventive a inculpatului este necesarǎ pentru a fi asiguratǎ buna desfǎșurare a procesului penal.

În aceste condiții, instanța, în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, a dispus menținerea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului minor D. E., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești.

Având în vedere cǎ instanța a constatat cǎ temeiurile avute în vedere la momentul luǎrii mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului minor D. E. subzistǎ și cǎ menținerea arestǎrii preventive a inculpatului este necesarǎ pentru a fi asiguratǎ buna desfǎșurare a procesului penal, rezultǎ, implicit netemeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar, formulatǎ de inculpat (fila 5 DJ).

Mai mult decât atât, instanța a constatat cǎ, în cazul inculpatului minor D. E. nu este îndeplinitǎ nici condiția referitoare la limitele de pedeapsǎ – maxim 18 ani închisoare, potrivit art.160² alin.1 Cod procedură penală, întrucât maximul special al pedepsei pentru infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal este de 20 de ani, iar, potrivit deciziei nr.28/2006, pronunțatǎ de ÎCCJ – Secțiile Unite, prin pedeapsa prevǎzutǎ de lege, în cazul minorilor, se înțelege pedeapsa prevǎzutǎ în textul care incrimineazǎ fapta sǎvârșitǎ în forme consumate, fǎrǎ luarea în considerare a cauzei de reducere a pedepsei, prevǎzutǎ de dispozițiile art.109 Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, instanța a dedus din pedeapsa rezultantǎ de 5 (cinci) ani închisoare, aplicatǎ prin prezenta sentințǎ, perioada în care inculpatul minor D. E. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauzǎ, de la data de 20.03.2013 la zi.

În ceea ce îl privește pe inculpatul D. B. V. I., instanța a constatat cǎ prin sentința penală nr.130/27.04.2005, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești, definitivǎ prin decizia penalǎ nr.31/A/24.01.2006 a Tribunalului B., inculpatul D. B. V. I. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantǎ de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g și lit.i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, a fost arestat la 27.02.2006 și liberat condiționat la 14.07.2009, rămânându-i de executat 669 zile; astfel, pedeapsa a fost consideratǎ executatǎ la data de 18.05.2011.

Potrivit art.135 alin.1 lit.a Cod penal, termenul de reabilitare în cazul condamnǎrii le pedeapsa închisorii mai mare de un an, este de 4 ani plus jumǎtate din pedeapsa aplicatǎ.

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ la data sǎvârșirii infracțiunilor deduse judecǎții în prezentul dosar, anume martie 2013, inculpatul D. B. V. I. se afla în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.37 alin.1 lit.b C.P.. (fila 191 DUP Vol.II).

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului D. B. V. I., care, în baza unei rezoluții unice, în noaptea de 01/02.03.2013, în jurul orei 00.00, împreunǎ cu ceilalți inculpați, anterior descrisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Circumstanțele în care fapta a fost sǎvârșitǎ de inculpat, anume împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații N. A. I. și M. A. F., pe timp de noapte, prin escaladare, efracție și prin folosirea fǎrǎ drept a unor chei adevǎrate, denotǎ o periculozitate sporitǎ a inculpatului și sunt de naturǎ sǎ califice fapta acestuia.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama, pe de-o parte de faptul cǎ inculpatul este recidivist, precum și de limitele de pedeapsǎ reduse cu o treime, potrivit art.320¹ Cod procedură penală, iar pe de altǎ parte, de multitudinea acțiunilor ilicite comise și de gravitatea extrem de mare a acestora, acțiunile ilicite fiind îndreptate, în principal, împotriva unor persoane în vârstǎ, alese ca victime tocmai pentru vulnerabilitatea lor.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului D. B. V. I. pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 alin.1 lit.b Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

În drept, fapta inculpatului D. B. V. I., care, în noaptea de 08/09.03.2013, în jurul orei 23.30, împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații N. A. I. și M. A. F., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrților civile D. D., în vârstǎ de 83 de ani și D. A., în vârstǎ de 76 de ani, anterior descrisă, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cât și elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, potrivit practicii oferite de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, prin decizia nr.31/2007, în care s-a reținut cǎ fapta de pǎtrundere, în orice mod, într-o locuințǎ, urmatǎ de sǎvârșirea unei tâlhǎrii, constituie un concurs real între infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 Cod penal și infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.2¹ lit.c Cod penal.

În aceste condiții, instanța, în baza art.334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D. B. V. I. din infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b și art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b și art.75 alin.1 lit.c Cod penal și în infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b și art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

Circumstanțele în care fapta a fost sǎvârșitǎ de inculpat, cunoscute și acceptate de inculpat, anume cu fața acoperitǎ pentru a nu fi recunoscut, pe timp de noapte, împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpatul N. A. I., cu care a atacat și amenințat pǎrțile vǎtǎmate cu un cuțit și cu o foarfecǎ de croitorie, acțiunea având loc în locuința pǎrților vǎtǎmate, denotǎ o periculozitate sporitǎ a inculpatului și sunt de naturǎ sǎ califice fapta acestuia.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile menționate anterior.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului D. B. V. I. pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală și pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.b Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

Având în vedere faptul că săvârșirea unei infracțiuni contra libertǎții persoanei îl face nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau într-o funcție electivă publică, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, instanța va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa cu închisoarea și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.

Având în vedere cǎ infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul D. B. V. I. în prezenta cauzǎ au fost sǎvârșite înainte de a fi condamnat definitiv pentru una dintre ele, instanța, în baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal, va contopi pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și cu pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani închisoare, pe care o va spori cu 1 (un) an închisoare, urmând ca în final inculpatul D. B. V. I. sǎ execute pedeapsa de 9 (nouǎ) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei rezultante.

Instanța s-a oprit la aplicarea unei pedepse relativ mari – de 9 (nouǎ) ani închisoare în regim de detenție, pentru motivele ce vor fi arǎtate în continuare.

În primul rând, instanța a constatat cǎ inculpatul D. B. V. I. este cel care a pus la punct întregul plan infracțional și cel care i-a cooptat, determinat, coordonat și manipulat pe inculpatul minor D. E. și pe inculpații N. A. I. și M. A. F., în executarea planului sǎu infracțional.

În al doilea rând, instanța a constatat cǎ inculpatul D. B. V. I. este recidivist postexecutoriu, acesta fiind anterior condamnat de douǎ ori pentru sǎvârșirea unor infracțiuni de furt calificat.

În al treilea rând, instanța a constatat, din examinarea declarației inculpatului, cǎ acesta a abandonat școala, neterminând nici mǎcar ciclul primar și, de asemenea, cǎ acesta nu are nicio calificare profesionalǎ (fila 42 DJ).

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ prin plasarea inculpatului D. B. V. I. în detenție pe o perioadǎ de 9 (nouǎ) ani i se va asigura acestuia posibilitatea de a relua traseul școlar în vederea completǎrii studiilor sale școlare, dobândind astfel cunoștințele de bazǎ care îi vor asigura accesul cǎtre o pregǎtire profesionalǎ.

Astfel, aceastǎ modalitate de executare a pedepsei va conduce la îndeplinirea scopului avut în vedere de instanțǎ în momentul aplicǎrii pedepsei de 9 (nouǎ) ani închisoare, anume reeducarea inculpatului și redarea acestuia societǎții, cu un fond schimbat și cu un bagaj necesar de cunoștințe, apte sǎ îi asigure inculpatului șanse reale de reintegrare în societate.

Instanța a constatat cǎ, raportat la acest moment, lăsarea inculpatului D. B. V. I. în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

În aprecierea pericolului concret pe care l-ar reprezenta lăsarea sa în libertate, instanța va avea în vedere atât infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentințǎ, nedefinitivǎ, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.

Pe lângǎ aceste aspecte, instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, constând într-o eventualǎ stare de recidivǎ post-executorie, acesta fiind liberat la data de 14.07.2009, cu un rest de 669 de zile, din executarea unei pedepse rezultante de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru sǎvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, aplicatǎ prin sentința penalǎ nr.130/27.04.2005 a Judecǎtoriei Zǎrnești, definitivǎ prin decizia penalǎ nr.31/A/24.01.2006 a Tribunalului B..

În ceea ce privește temeiul prevǎzut de art.148 alin.1 lit.a Cod procedură penală, instanța a constatat cǎ, în cursul urmǎririi penale, inculpatul s-a sustras de la urmǎrire, a fost arestat preventiv în lipsǎ, în data de 20.03.2013 și a fost prins abia în data de 02.04.2013, ceea ce conduce la presupunerea rezonabilǎ cǎ, dacǎ ar fi pus în libertate, acesta s-ar sustrage de la judecarea cauzei, punând astfel în pericol buna desfǎșurare a procesului penal.

Ținând seama de aceste elemente, de lipsa unei surse de venit legale, de posibila reiterare a aceluiași tip de comportament infracțional, instanța a apreciat că există riscul săvârșirii unor noi fapte de același tip de către inculpat, astfel că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret atât pentru buna desfǎșurare a procesului penal, cât și pentru ordinea publică, fiind îndeplinită atât condiția prevǎzutǎ de art.148 alin.1 lit.a Cod procedură penală, cât și cea prevǎzutǎ de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală.

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ temeiurile avute în vedere la momentul luǎrii mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului D. B. V. I. subzistǎ și cǎ menținerea arestǎrii preventive a inculpatului este necesarǎ pentru a fi asiguratǎ buna desfǎșurare a procesului penal.

În aceste condiții, instanța, în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, a dispus menținerea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului D. B. V. I., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești.

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului N. A. I., care, în baza unei rezoluții unice, în noaptea de 01/02.03.2013, în jurul orei 00.00, împreunǎ cu ceilalți inculpați, anterior descrisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Circumstanțele în care fapta a fost sǎvârșitǎ de inculpat, anume împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații D. B. V. I. și M. A. F., pe timp de noapte, prin escaladare, efracție și prin folosirea fǎrǎ drept a unor chei adevǎrate, denotǎ o periculozitate sporitǎ a inculpatului și sunt de naturǎ sǎ califice fapta acestuia.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama, pe de-o parte de faptul cǎ inculpatul este o persoanǎ tânǎrǎ, care are încǎ posibilitatea sǎ se îndrepte, precum și de limitele de pedeapsǎ reduse cu o treime, potrivit art.320¹ Cod procedură penală, iar pe de altǎ parte, de multitudinea acțiunilor ilicite comise și de gravitatea extrem de mare a acestora, acțiunile ilicite fiind îndreptate, în principal, împotriva unor persoane în vârstǎ, alese ca victime tocmai pentru vulnerabilitatea lor.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului N. A. I. pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului N. A. I., care, în noaptea de 08/09.03.2013, în jurul orei 23.30, împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații D. B. V. I. și M. A. F., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrților civile D. D., în vârstǎ de 83 de ani și D. A., în vârstǎ de 76 de ani, descrisă mai sus, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cât și elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, potrivit ÎCCJ – Secțiile Unite, prin decizia nr.31/2007, în care s-a reținut cǎ fapta de pǎtrundere, în orice mod, într-o locuințǎ, urmatǎ de sǎvârșirea unei tâlhǎrii, constituie un concurs real între infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 Cod penal și infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.2¹ lit.c Cod penal.

În aceste condiții, instanța, în baza art.334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului N. A. I. din infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și în infracțiunea de violare de domiciliu, prevǎzutǎ de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie, prevǎzutǎ de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

Având în vedere cǎ infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul N. A. I. în prezenta cauzǎ au fost sǎvârșite înainte de a fi condamnat definitiv pentru una dintre ele, instanța, în baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal, va contopi pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și cu pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul N. A. I. sǎ execute pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.

Cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei rezultante.

Instanța s-a oprit la aplicarea unei pedepse relativ mari – de 6 (șase) ani închisoare în regim de detenție, pentru motivele ce vor fi arǎtate în continuare.

Instanța a constatat, din examinarea declarației inculpatului, cǎ acesta a abandonat școala dupǎ ciclul primar și, de asemenea, cǎ acesta nu are nicio calificare profesionalǎ (fila 40 DJ).

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ prin plasarea inculpatului N. A. I. în detenție i se va asigura acestuia posibilitatea de a relua traseul școlar în vederea completǎrii studiilor sale școlare, dobândind astfel cunoștințele de bazǎ care îi vor asigura accesul cǎtre o pregǎtire profesionalǎ.

Astfel, aceastǎ modalitate de executare a pedepsei va conduce la îndeplinirea scopului avut în vedere de instanțǎ în momentul aplicǎrii pedepsei de 6 (șase) ani închisoare, anume reeducarea inculpatului și redarea acestuia societǎții, cu un fond schimbat și cu un bagaj necesar de cunoștințe, apte sǎ îi asigure inculpatului șanse reale de reintegrare în societate.

Instanța a constatat cǎ, raportat la acest moment, lăsarea inculpatului N. A. I. în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Ținând seama de aceste elemente, de lipsa unei surse de venit legale, de posibila reiterare a aceluiași tip de comportament infracțional, instanța apreciază că există riscul săvârșirii unor noi fapte de același tip de către inculpat, astfel că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinită condiția prevǎzutǎ de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală.

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ temeiurile avute în vedere la momentul luǎrii mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului N. A. I. subzistǎ și cǎ menținerea arestǎrii preventive a inculpatului este necesarǎ pentru a fi asiguratǎ buna desfǎșurare a procesului penal.

În aceste condiții, instanța, în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, a dispus menținerea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului N. A. I., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești.

În drept, instanța a constatat cǎ fapta inculpatului M. A. F., care, în noaptea de 15/16.03.2013, în jurul orei 00.30, împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații D. B. V. I. și N. A. I., expusă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama, în favoarea inculpatului, de faptul cǎ acesta este o persoanǎ tânǎrǎ, care are încǎ posibilitatea sǎ se îndrepte, precum și de limitele de pedeapsǎ reduse cu o treime, potrivit art.320¹ Cod procedură penală.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului M. A. F. pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevǎzutǎ de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

În drept, instanța a constatat ǎ fapta inculpatului M. A. F., care, în noaptea de 08/09.03.2013, în jurul orei 23.30, împreunǎ cu inculpatul minor D. E. și cu inculpații D. B. V. I. și N. A. I., au plecat spre imobilul situat în Râșnov, ., jud. B., proprietatea pǎrților civile D. D., în vârstǎ de 83 de ani și D. A., în vârstǎ de 76 de ani, anterior descrisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal.

Instanța a constatat cǎ nu se poate reține în sarcina inculpatului M. A. F. sǎvârșirea infracțiunii de tâlhǎrie în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal, întrucât acest inculpat nu a avut reprezentarea faptului cǎ ceilalți trei inculpați, odatǎ pǎtrunși în locuința pǎrților vǎtǎmate, vor sǎvârși infracțiunea de tâlhǎrie, iar, potrivit art.28 alin.2 Cod penal, circumstanțele privitoare la faptǎ se rǎsfrâng asupra participanților numai în mǎsura în care le-au cunoscut sau le-au prevǎzut.

Or, în prezenta cauzǎ, instanța a constatat cǎ hotǎrârea de a sǎvârși infracțiunea de tâlhǎrie a fost luatǎ, în mod spontan, de inculpatul minor D. E. împreunǎ cu inculpații D. B. V. I. și N. A. I., dupǎ ce au pǎtruns în imobilul pǎrților vǎtǎmate, foarfeca de croitorie și cuțitul cu care aceștia au atacat pǎrțile vǎtǎmate fiind luate din atelierul de croitorie al pǎrților vǎtǎmate.

În aceste condiții, instanța, în baza art.334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M. A. F. din infracțiunea de tâlhǎrie, în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a și lit.b, alin.2¹ lit.a, lit.b și lit.c Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de furt calificat, în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, conținutul infracțiunii de furt calificat în forma complicitǎții s-a realizat prin acțiunea inculpatului M. A. F. de sprijinire a celorlalți trei inculpați, prin supravegherea zonei, coroboratǎ cu acțiunea celorlalți trei inculpați de luare din posesia pǎrților vǎtǎmate a bunurilor arǎtate, fǎrǎ a avea consimțǎmântul pǎrților vǎtǎmate și trecerea acestor bunuri în posesia inculpatului minor D. E. și a inculpaților D. B. V. I. și N. A. I..

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, pentru cǎ acesta și-a dat seama cǎ îi sprijinǎ pe ceilalti trei inculpați sǎ ia bunurile din posesia pǎrților vǎtǎmate, fǎrǎ consimțǎmântul acestora și cu scopul de a fi însușite pe nedrept, punând astfel pǎrțile vǎtǎmate în imposibilitatea de a-și exercita drepturile asupra bunurilor.

La stabilirea în concret a pedepsei, instanța a ținut seama de criteriilor deja menționate.

În aceste condiții, instanța a aplicat inculpatului M. A. F. pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru sǎvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma complicitǎții, prevǎzutǎ de art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, lit.g și lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal și art.320¹ alin.7 Cod procedură penală.

Având în vedere faptul că săvârșirea unei infracțiuni contra patrimoniului îl face nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau într-o funcție electivă publică, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, instanța a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa cu închisoarea și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.

Având în vedere cǎ infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul M. A. F. în prezenta cauzǎ au fost sǎvârșite înainte de a fi condamnat definitiv pentru una dintre ele, instanța, în baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal, a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare cu pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, stabilite prin prezenta sentință în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul M. A. F. sǎ execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art.86¹ alin.1 și alin.2 Cod penal având în vedere că pedeapsa stabilită pentru concursul de infracțiuni nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu este recidivist și, raportat la persoana acestuia, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei. Față de toate acestea, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 (șase) ani, stabilit conform art.86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal l-a obligat pe inculpatul M. A. F. ca pe durata termenului de încercare sǎ respecte urmǎtoarele mǎsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate,la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la S. de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal, l-a obligat pe inculpatul M. A. F. ca pe durata termenului de încercare sǎ presteze 250 de ore de muncǎ în folosul comunitǎții sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângǎ T. B., în funcție de aptitudinile sale fizice și psihice, instanța urmǎrind prin fixarea acestei obligații sǎ îi ofere posibilitatea inculpatului de a conștientiza efortul pe care îl depun celelalte persoane pentru a obține veniturile necesare dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor.

Având în vedere faptul că s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executǎrii pedepsei instanța, în baza art.71 alin.5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului M. A. F. asupra prevederilor art.83, art.84 și art.86⁴ Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii mǎsurilor și obligațiilor dispuse de instanțǎ.

De asemenea, instanța a constatat cǎ inculpatul M. A. F. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauzǎ începând cu data de 20.03.2013 și pânǎ azi, 30.04.2013.

Având în vedere cǎ în cazul inculpatului M. A. F. instanța a pronunțat o pedeapsǎ cu închisoarea, cu suspendarea executǎrii sub supraveghere, în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, a dispus revocarea mǎsurii arestǎrii preventive a inculpatului M. A. F., arestat preventiv în baza încheierii nr.4/20.03.2012, pronunțatǎ de Judecǎtoria Zǎrnești în dosarul nr._, și a dispus punerea de îndatǎ în libertate a inculpatului M. A. F., dacǎ nu este arestat în altǎ cauzǎ.

Potrivit art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală, în caz de condamnare instanța se pronunță prin aceeași sentință și asupra acțiunii civile.

În faza de urmǎrire penalǎ, partea vǎtǎmatǎ:

VLǍDEA C. a arǎtat cǎ se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ cu suma de 600 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor presupus a fi fost sustrase (fila 44 DUP Vol.II).;

2. F. N. a arǎtat cǎ se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ cu suma de 4000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor presupus a fi fost sustrase (fila 59 DUP Vol.II).

3. FLUCUȘ E. a arǎtat cǎ se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ cu suma de 1200 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor presupus a fi fost sustrase (fila 62 DUP Vol.II).

4. S. I. a arǎtat cǎ se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ cu suma de 5000 lei, reprezentând daune morale (fila 64 DUP Vol.I).

5. La termenul din data de 29.04.2013, partea vǎtǎmatǎ S. D. a arǎtat cǎ nu se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ.

6. La termenul din data de 29.04.2013, partea vǎtǎmatǎ L. M. a arǎtat cǎ se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ cu suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor presupus a fi fost sustrase.

7. La termenul din data de 29.04.2013, partea vǎtǎmatǎ D. M. a arǎtat cǎ se constituie parte civilǎ în prezenta cauzǎ cu suma de 1000 euro, în ecivalent lei la data plǎții, reprezentând contravaloarea bunurilor presupus a fi fost sustrase.

8. La termenul din data de 29.04.2013, pǎrțile vǎtǎmate D. D. și D. A. au arǎtat cǎ se constituie pǎrți civile în prezenta cauzǎ, împreunǎ, cu suma de 1000 euro, în echivalent lei la data plǎții, reprezentând contravaloarea bunurilor presupus a fi fost sustrase.

Conform art.1357 alin.1 Noul Cod civil, cel care a cauzat altuia un prejudiciu printr-o faptǎ ilicitǎ, sǎvârșitǎ cu vinovǎție, este obligat a-l repara, iar potrivit art.1382 Noul Cod civil, cei care rǎspund pentru o faptǎ prejudiciabilǎ sunt ținuți solidar la reparație fațǎ de cel prejudiciat.

Potrivit art.1366 alin.2 Noul Cod civil, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani rǎspunde de prejudiciul cauzat, în afarǎ de cazul în care dovedește cǎ a fost lipsit de discernǎmânt la data sǎvârșirii faptei, iar, potrivit art.1372 alin.1 Noul Cod civil, cel care în temeiul legii este obligat sǎ îl supravegheze pe minor rǎspunde de prejudiciul cauzat altuia de cǎtre minor.

Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit și prejudiciu să existe raport de cauzalitate și, nu în ultimul rând, să existe vinovăția celui care a cauzat prejudiciul.

Instanța a constatat cǎ acțiunile celor patru inculpați, de sustragere a bunurilor arǎtate din posesia pǎrților vǎtǎmate constituite pǎrți civile, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt și de tâlhǎrie.

În aceste condiții, instanța, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă VLǍDEA C. și a obligat inculpații D. B. V. I., N. A. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 600 lei, reprezentând daune materiale, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. M. și obligă inculpații D. B. V. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 1000 lei, reprezentând daune materiale și, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă D. M. și obligă inculpații D. B. V. I. și N. A. I., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 1000 euro, în echivalent lei la data plǎții, reprezentând daune materiale.

În ceea ce o privește pe partea civilă FLUCUȘ E., instanța a constatat, pe baza probatoriului administrat, cǎ din imobilul sǎu au fost sustrase un motofierǎstrǎu, un topor, un laptop și un telefon mobil Sony Ericsson cu cartelǎ, din care au fost recuperate motofierǎstrǎul și laptopul, iar în privința portofelului nicio probǎ nu a confirmat o asemenea sustragere.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. N. și a obligat inculpatul D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 1000 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de pǎrțile civile D. D. și D. A. și a obligat inculpații D. B. V. I., N. A. I., M. A. F. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre pǎrțile civile a sumei de 2000 lei, reprezentând daune materiale.

În privința acțiunii formulate de partea civilă S. I., instanța a reținut urmǎtoarele.

Daunele morale constau în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare.

Pe de altă parte, deși este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii cum ar fi consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

În aceste condiții, raportat la circumstanțele prezentei cauze – nǎpustirea celor doi inculpați în casa pǎrții civile, țintuitǎ la pat din cauza bolii de care suferǎ – în mod cert i-a produs pǎrții civile suferințe psihice, iar instanța apreciază că suma de 5000 lei, cu titlu de daune morale, reprezintă o reparație justă.

Având în vedere aceste aspecte, instanța, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1357 alin.1, art.1366 alin.2, art.1372 alin.1 și art.1382 Noul Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. și obligă inculpații D. B. V. I. și D. E. și partea responsabilǎ civilmente D. P. V., în solidar, la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 5000 lei, reprezentând daune morale.

De asemenea, instanța a luat act cǎ partea vǎtǎmatǎ S. D. nu s-a constituit parte civilǎ în procesul penal.

De asemenea, s-a dispus obligarea inculpaților la plata cheltuieilor judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă J. Zărnești și inculpații D. E., D. B. V. I. și N. A. I..

Ministerul Public a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate: primul motiv de recurs se referă la aplicarea dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală, pe considerentul că instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice față de inculpatul M. A. F. din infracțiunea de complicitate la tâlhărie în infracțiunea de complicitate la furt calificat.

Suplimentar față de motivele scrise de recurs, ca stare de fapt conturată urmare administrării probatoriului, a existat o înțelegere între inculpați, a existat un modus operandi cunoscut de către toți participanții, invocând dispozițiile art. 28 Cod penal, față de care nu există latură subiectivă și este greșită schimbarea încadrării juridice.

Ministerul Public a mai arătat că raportat la infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, pedepsele aplicate sunt necorespunzătoare criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, deoarece inculpații au comis furturi din locuințe, de la persoane lipsite de posibilitatea de a se apăra și în acest context se impune majorarea pedepselor aplicate.

Sub aspectul legalității, Ministerul Public a arătat instanța de fond a omis în mod nelegal aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. e Cod penal.

De asemenea, hotărârea a mai fost criticată și în ce privește omisiunea instanței de fond de a dispune în baza art. 7 din Legea nr. 76/1998 prelevarea probelor biologice, în anexa I, pct. 18 fiind menționată infracțiunea de tâlhărie, astfel că instanța era obligată să dispună prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în SNDGJ, prelevare ce se va realiza la eliberarea inculpatului din penitenciar.

Inculpatul D. B. V. I. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și reindividualizarea pedepsei, cu reținerea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal, deoarece a recunoscut și regretat comiterea faptei și s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

Inculpatul D. E. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și redozarea pedepsei aplicate în sensul diminuării acesteia, iar ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere prevăzută de art. 86¹ Cod penal, arătând că instanța de fond în mod greșit a individualizat pedeapsa raportat la criteriile generale de individualizare, modalitatea de săvârșire a faptei cât și de circumstanțele personale ale inculpatului că este minor, a recunoscut și regretat săvârșirea faptei și s-a prezentat la fiecare termen de judecată. Chiar dacă în trecut i-au fost aplicate 2 amenzi administrative, este sprijinit de familie, mama sa fiind prezentă în sala de judecată și are grave probleme de sănătate și inculpatul o sprijinea în cadrul gospodăriei.

În acest sens, inculpatul minor a mai precizat că pedepsele aplicate sunt prea mari în raport de pedepsele aplicate inculpaților majori și că solicită aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1, 2 și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal, scopul pedepsei putând fi atins și fără executarea efectivă în condițiile suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pe considerentul că este o persoană tânără și odată cu această stare de arest s-ar produce o discrepanță și ulterior acesta nu se va mai putea reintegra foarte ușor în societate și nu va putea să-și continue studiile.

Inculpatul N. A. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și reducerea pedepsei, arătând că a recunoscut comiterea faptei și s-au aplicat dispozițiile art. 320¹ Cod procedură penală, dar nu s-a acordat eficiența cuvenită dispozițiilor art. 74 Cod penal, ținând seama de faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, ceea ce poate constitui circumstanță atenuantă.

Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 385/6 alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul promovat de Ministerul Public este fondat, în timp ce recursurile promovate de inculpați sunt lipsite de temei, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, a încadrat juridic legal infracțiunile comise, cu o motivare pe care Curtea și-o însușește integral.

Primul motiv de recurs formulat de Ministerul Public vizează schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul M. A. F. din infracțiunea de complicitate la tâlhărie în infracțiunea de complicitate la furt calificat, criticând această schimbare, pe considerentul că în analiza poziției subiective a complicelui trebuia pornit de la rolul complicelui care,are tocmai menirea de a întări încrederea autorului în săvârșirea faptei și că nu are relevanță că hotărârea a fost luată în mod spontan de ceilalți inculpați, care au fost încurajați tocmai de aptul că știau că inculpatul M. le asigură paza.

Ministerul Public a mai arătat că înțelegerea prealabilă dintre autor și complice, deși nu este o condiție pentru existența complicității, constituie o dovadă că fapta a fost comisă cu premeditare, împrejurare de care ar trebui să se țină seama la individualizarea pedepsei.

Cu privire la schimbarea încadrării juridice, instanța de recurs constată că acesta a fost corectă.

Prima observație ce se impune este aceea că înțelegerea prealabilă este o condiție de existență, esențială, a complicității, deoarece fără o înțelegere prealabilă nu se mai poate vorbi de complicitate, ci eventual, fie de o altă formă a participației, fie de inexistența infracțiunii.

Tocmai această înțelegere trebuie avută în vedere la încadrarea juridică a infracțiunii; de exemplu, în ipoteza în care ceilalți inculpați ar fi comis o infracțiune de omor, dacă s-ar accepta teza propusă de Ministerul Public, complicele ce se afla în afara perimetrului locului faptei, fără a putea vedea ce se întâmplă, ar fi tras la răspundere pentru omor, ceea ce este inacceptabil.

De altfel, atât doctrina, cât și practica judiciară sunt constante în această privință, în sensul că la încadrarea juridică se are în vedere înțelegerea anterioară dintre făptuitori, deoarece în situația complicelui ce asigură paza, fără a avea posibilitatea de a observa și accepta acțiunile/inacțiunile celorlalți participanți, se va reține complicitate la infracțiunea pe care participații s-au înțeles să o comită și nu o altă infracțiune ce a r fi fost comisă de ceilalți participanți.

În consecință, așa cum corect a precizat și prima instanță, acest inculpat nu a avut reprezentarea faptului cǎ ceilalți trei inculpați, odatǎ pǎtrunși în locuința pǎrților vǎtǎmate, vor sǎvârși infracțiunea de tâlhǎrie, iar, potrivit art.28 alin.2 Cod penal, circumstanțele privitoare la faptǎ se rǎsfrâng asupra participanților numai în mǎsura în care le-au cunoscut sau le-au prevǎzut.

Or, în prezenta cauzǎ, instanța constatǎ, similar primei instanțe, cǎ hotǎrârea de a sǎvârși infracțiunea de tâlhǎrie a fost luatǎ, în mod spontan, de inculpatul minor D. E. împreunǎ cu inculpații D. B. V. I. și N. A. I., dupǎ ce au pǎtruns în imobilul pǎrților vǎtǎmate, foarfeca de croitorie și cuțitul cu care aceștia au atacat pǎrțile vǎtǎmate fiind luate din atelierul de croitorie al pǎrților vǎtǎmate, astfel că inculpatul M. nu știa ce se petrece în interiorul locuinței.

În consecință, prima instanță a procedat în mod corect la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de tâlhărie în complicitate la infracțiunea de furt calificat, motivul de recurs invocat de procuror fiind lipsit de temei, atât legal, cât și faptic.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate acestui inculpat, inclusiv modalitatea de executare, instanța de recurs are a constata că acestea au fost stabilite conform art. 72 Cod penal: prima instanță a valorificat în mod eficient toate aceste criterii, pornind de la modalitatea concretă de comitere a faptelor – de mai multe persoane împreună, această circumstanță fiind specială și a determinat reținerea formei calificate a infracțiunii, împreună cu un inculpat minor, că faptele au fost comise împotriva unor persoane în vârstă, ce nu se pot apăra eficace, dar și toate circumstanțele personale ce caracterizează acest inculpat, în sensul că în favoarea inculpatului, de faptul cǎ acesta este o persoanǎ tânǎrǎ, care are încǎ posibilitatea sǎ se îndrepte, precum și de limitele de pedeapsǎ reduse cu o treime, potrivit art.320¹ Cod procedură penală, astfel că nu se impune majorarea pedepselor aplicate acestui inculpat și nici schimbarea modalității de executare.

În mod judicios prima instanță a constatat că sunt îndeplinite cerințele art. 86/1 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, tocmai pentru acest inculpat are șanse reale de reintegrare și recuperare socială, acesta fiind scopul principal al pedepsei, iar obligațiile pe care acesta va fi obligat să le respecte și cele 250 de ore de muncǎ în folosul comunitǎții sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângǎ T. B., în funcție de aptitudinile sale fizice și psihice, sunt de natură să ofere inculpatului posibilitatea de a conștientiza efortul pe care îl depun celelalte persoane pentru a obține veniturile necesare dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor și să dobândească respectul cuvenit muncii, ca valoare esențială a societății și a oricărei ființe umane.

Și față de ceilalți inculpați au fost valorificate în totalitate și în mod eficient, toate criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, instanța analizând atât solicitarea formulată de Ministerul Public de majorare a pedepselor, cât și cele ale inculpaților recurenți, de reducere a pedepselor, prin reținerea circumstanțelor atenuante:

Astfel, pentru inculpatul D. E. s-a reținut judicios că este minor și a fost manipulat de inculpatul D. B. V. I., precum și de limitele de pedeapsǎ reduse potrivit art.109 Cod penal și art.320¹ Cod procedură penală, iar pe de altǎ parte, de multitudinea acțiunilor ilicite comise și de gravitatea extrem de mare a acestora, acțiunile ilicite fiind îndreptate, în principal, împotriva unor persoane în vârstǎ, alese ca victime tocmai pentru vulnerabilitatea lor, dar și faptul că debutul comportamentului infracțional al inculpatului minor, plasat în perioada de minorat, precedat de apariția manifestǎrilor deviante surprinse în debutul comportamentelor de consum – fumeazǎ de la vârsta de 13 ani și a celui de „gaming” (apetența crescutǎ pentru jocurile de noroc), eșecul școlar înregistrat pe fondul deficiențelor educaționale (randament școlar scǎzut, abandon școlar), precum și factorii familiali, respectiv mediul familial carențat în care a crescut și s-a dezvoltat minorul, în care sunt prezente multiple modele de comportament infracțional și care nu i-a putut asigura minorului un climat optim unei dezvoltǎri sociale armonioase, constituie factori de naturǎ staticǎ în estimarea probabilitǎții crescute de reiterare a unui alt comportament infracțional în viitor, pedeapsa rezultantă aplicată acestuia fiind de 5 ani închisoare, pedeapsă suficientă și de natură să conducă la reeducarea acestuia și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.

Inculpatul a solicitat a se reține circumstanțe atenuante și o altă modalitate de executare a pedepsei, neprivativă de libertate, pe considerentul că a recunoscut și regretat faptele comise, că este minor, și că prin executarea în detenție nu se va mai putea reintegra și continua studiile, dar și faptul că este sprijinit de familie.

Argumentele aduse nu au suport: starea de minoritate a fost valorificată în mod legal de instanță, prin reducerea limitelor speciale de pedeapsă cu jumătate; atitudinea de recunoaștere și regret a fost valorificată prin aplicarea dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală și reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, astfel că recunoașterii faptei nu i se poate acorda o dublă valență, prin aplicarea dispozițiilor procedurii simplificate și reducerea pedepsei și apoi prin reținerea art. 74 lit. c Cod penal, sens în care s-a pronunțat și instanța supremă prin decizii de speță.

Față de modalitatea concretă de comitere a faptelor, de împrejurarea că inculpații au alea ca victime ale infracțiunilor persoane în vârstă, vulnerabile, ce nu se pot apăra, de violența de care a dat dovadă în cazul infracțiunii de tâlhărie, dar și de faptul că inculpatul minor a abandonat școala, manifestând nepăsare față de valorile societății, instanța de recurs constată similar primei instanțe, că numai mediul supravegheat al executării pedepsei în regim de detenție este în măsură să conducă la realizarea scopului pedepsei și să ofere inculpatului posibilitatea de a-și continua studiile și educația, fiind evident că părinții nu mai exercită control asupra minorului, fiind în mod imperios necesar ca minorul să fie controlat și supravegheat.

Față de inculpatul D. B. V. I., prima instanță a reținut în mod corect faptul cǎ inculpatul este recidivist, precum și de limitele de pedeapsǎ reduse cu o treime, potrivit art.320¹ Cod procedură penală, dar și multitudinea acțiunilor ilicite comise și de gravitatea extrem de mare a acestora, acțiunile ilicite fiind îndreptate, în principal, împotriva unor persoane în vârstǎ, alese ca victime tocmai pentru vulnerabilitatea lor. În plus, acesta a pus la punct întregul plan infracțional și cel care i-a cooptat, determinat, coordonat și manipulat pe inculpatul minor D. E. și pe inculpații N. A. I. și M. A. F., în executarea planului sǎu infracțional și a abandonat școala, neterminând nici mǎcar ciclul primar și, de asemenea, cǎ acesta nu are nicio calificare profesionalǎ (fila 42 DJ), astfel că și pedeapsa rezultantă aplicată acestuia, de 9 ani închisoare este suficientă și de natură să conducă la reeducarea acestuia și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală și nu impune nici majorarea, dar nici reducerea acesteia.

Și acest inculpat a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante, pe considerentul că a recunoscut faptele comise: așa cum instanța de control judiciar a precizat și cazul inculpatului minor, atitudinea de recunoaștere și regret a fost valorificată prin aplicarea dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală și reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, astfel că recunoașterii faptei nu i se poate acorda o dublă valență, prin aplicarea dispozițiilor procedurii simplificate și reducerea pedepsei și apoi prin reținerea art. 74 lit. c Cod penal, sens în care s-a pronunțat și instanța supremă prin decizii de speță.

Referitor la inculpatul N. A. I., sunt valabile aceleași argumente expuse ca în cazul precedent, cu privire la reținerea circumstanțelor atenuante pe motivul recunoașterii faptei, astfel că instanța nu va proceda tautologic, la repetarea acestora.

Cuantumul pedepselor aplicate acestui inculpat de către prima instanță a fost judicios stabilit, raportat la numărul de fapte, modalitatea concretă de comitere, dar și abandonul școlar al acestuia după ciclul primar, fiind necesar ca inculpatul să fie resocializat într-un mediu supravegheat și să i se ofere posibilitatea continuării educației și studiilor, astfel pedeapsa rezultantă aplicată acestuia, de 6 ani închisoare este suficientă și de natură să conducă la reeducarea acestuia și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală și nu impune nici majorarea, dar nici reducerea acesteia.

În consecință, recursurile promovate de inculpații D. E., D. B. V. I. și N. A. I. sunt lipsite de temei și vor fi respinse în condițiile art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Este întemeiată critica formulată de Ministerul Public referitoare la omisiunea confiscării speciale de la toți inculpații a sumei de 250 lei cu care partea vătămată S. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză; în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 118 lit. e Cod penal, deoarece televizorul sustras de la această partea vătămată a fost vândut de inculpați martorului Tierean A. cu suma de 250 lei, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, astfel încât confiscarea este obligatorie.

Este întemeiată și critica referitoare la omisiunea de a se dispune prelevarea probelor biologice de la inculpați, invocată de Ministerul Public.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, prin hotărârea de condamnare se dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa I, iar la pct. 18 din anexă se regăsește infracțiunea de tâlhărie, astfel că instanța trebuia să dispună prelevarea probelor biologice de la inculpați.

Așa fiind, se constată că sentința primei instanțe a omis aplicarea art. 7 din legea menționată și potrivit art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală se va admite recursul declarat de P. de pe lângă J. Zărnești, se va casa sentința primei instanțe în ce privește aplicarea dispozițiilor privitoare la confiscarea specială a sumei de 250 lei și aplicarea art. 7 din Legea nr. 76/2008 și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 118 lit. e Cod penal se va dispune confiscarea specială de la toți inculpații a sumei de 250 lei cu care partea vătămată S. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpații D. E., D. B. V. I. și N. A. I. la eliberarea din penitenciar, fără nici o altă notificare prealabilă.

Inculpații vor fi informați că probele biologice ce se vor recolta vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Față de inculpatul M. care va executa pedeapsa în regim de suspendare sub supraveghere nu se poate dispune prelevarea de probe biologice, având în vedere dispoziția referitoare la faptul că aceasta se efectuează la eliberarea din penitenciar, ceea ce înseamnă că rațiunea legiuitorului a fost aceea ca dispoziții menționate să fie aplicabile numai acelor persoane ce execută pedeapsa în regim privativ de libertate.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 385/16 alin. 2 rap. la art. 381 alin. 1 Cod procedură penală se va adăuga la arestarea preventivă a inculpaților D. E., D. B. V. I. și N. A. I. și perioada de la 30 aprilie 2013 la zi.

Cu aplicarea art. 192 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

I.Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. Zărnești împotriva sentinței penale nr. 108/30 aprilie 2013 a Judecătoriei Zărnești, pe care o casează în ce privește aplicarea dispozițiilor privitoare la confiscarea specială a sumei de 250 lei și aplicarea art. 7 din Legea nr. 76/2008 și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 118 lit. e Cod penal dispune confiscarea specială de la toți inculpații a sumei de 250 lei cu care partea vătămată S. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpații D. E., D. B. V. I. și N. A. I. la eliberarea din penitenciar, fără nicio altă notificare prealabilă.

Informează condamnații că probele biologice ce se vor recolta vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Adaugă la arestarea preventivă a inculpaților D. E., D. B. V. I. și N. A. I. și perioada de la 30 aprilie 2013 la zi.

II. Respinge recursurile declarate de inculpații D. E., D. B. V. I. și N. A. I. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă inculpații să plătească statului sumele de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezintă onorariile apărătorilor din oficiu, restul acestor cheltuieli rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 iunie 2013.

Președinte Judecător Judecător

pt.A. P. D. A. MunteanuSimona F.

aflată în concediu de odihnă

semnează

PREȘEDINTE INSTANȚĂ

N. Țînț

Grefier

D. S.

red.SF/12.07.2013

tehnoredact.DS/15.07.2013/2 ex.

jud.fond.S. M.

← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 779/2012. Curtea...		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 601/2013. Curtea de... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 578/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 578/2013. Curtea de Apel BRAŞOV