Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr. 44/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 21130/3/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.44/C
Ședința publică din data de 21.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. S.
GREFIER: E. V.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT – Structura Centrală a fost reprezentat de procuror C. C..
Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul M. A. împotriva sentinței penale nr. 2437/07.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns pentru contestatorul-condamnat M. A., apărătorul desemnat din oficiu, avocat Ț. G., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/15.01.2015, aflată la fila 8 dosar, lipsă fiind contestatorul-condamnat M. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței atașarea la dosar a cererii prin care contestatorul-condamnat M. A. arată că nu dorește să fie prezentat la termenul acordat, cerere întemeiată pe disp. art.364 alin. 4 C.p.p., după care,
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației cu care a fost sesizată.
Apărătorul din oficiu al contestatorului-condamnat, având cuvântul, solicită admiterea contestației formulată de condamnatul M. A., desființarea sentinței penale atacate, iar potrivit art.598 alin.1 lit.c și d Cod pr.penală rap.la art.6 Cod penal, reducerea pedepsei aplicate acestuia prin hotărârea de condamnare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în principal, solicită respingerea contestației formulată de către condamnat ca fiind inadmisibilă, întrucât anterior a mai fost soluționată o contestație ce a rămas definitivă prin decizia penală nr.322/C04.06.2014 pronunțată de către Curtea de Apel București Secția I Penală, în dosarul nr._, existând identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări.
Pe fond, solicită respingerea contestației formulată de către condamnatul M. A., ca neîntemeiată, întrucât pedepsele aplicate acestuia pentru infracțiunile săvârșite nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă.
Apărătorul din oficiu al contestatorului-condamnat, având cuvântul pe excepția invocată de către reprezentantul Ministerului Public, arată că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Deliberând asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.2437/07.10.2014 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București - Secția I Penală a respins, în baza art.23 din Legea nr.255/2013, ca inadmisibilă, cererea formulată de către petentul M. A. (fiul lui I. și A., născut la 16.11.1971, CNP_, aflat în stare de detenție la Penitenciarul Rahova), de aplicarea a legii penale mai favorabile, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.610/09.07.2012 pronunțată de către Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._/3/2010, definitivă prin decizia penală nr. 4013/13.12.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, petentul M. A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă a închisorii de 9 ani. În baza acestei hotărâri s-a emis MEPI nr.1077/20.12.2013.
Atât petentul condamnat cât și Comisia nr.2 de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din Penitenciarul București – Rahova au solicitat aplicarea procedurii prev. de art.23 din Legea nr.255/2013.
Cererea petentului a fost respinsă ca neîntemeiată, prin sentința penală nr.524/03.03.2014 pronunțată de către Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.322/C/04.06.2014 a Curții de Apel București – Secția I Penală. Sesizarea Comisiei a fost respinsă ca inadmisibilă, prin sentința penală nr. 1353/F/05.05.2014 pronunțată de către Tribunalul București – Secția I Penală în dosar nr._, definitivă prin decizia penală nr. 356/C/12.06.2014 a Curții de Apel București – Secția I Penală.
Instanța de fond reține că deși petentul condamnat și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.598 alin.1 lit.c și d Cod pr.penală, atât în cuprinsul cererii, cât și, expres, la interpelarea instanței, acesta a precizat că solicită aplicarea dispozițiilor din Noul Cod penal, dispoziții pe care le apreciază că fiind favorabile.
În aceste condiții, la termenul de judecată din data de 30.09.2014, după ce a pus în discuția părților calificarea cererii, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.23 din Legea nr.255/2013. În considerarea acestei opinii, instanța a avut în vedere obiectul cererii – aplicarea art.6 din noul Cod penal și faptul că a fost formulată în data de 20.06.2014, și anume în termenul defipt de art.23 alin.1 din Legea nr. 255/2013, respectiv 6 luni de la data intrării în vigoare a Noului Cod penal. Mai mult decât atât, dispozițiile art.23 din Legea nr.255/2013 reprezintă o normă specială în raport de dispozițiile art.598 alin.1 lit.d Cod pr.penală. De aceea, ori de câte ori se solicită aplicarea legii penale mai favorabile și sunt întrunite condițiile prev. de art.23 din Legea nr.255/2013, această din urmă normă se aplică prioritar. În aceste condiții, s-a apreciat că nu prezintă relevanță faptul că petentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.598 alin.1 lit.c și d Cod pr.penală, întrucât, în baza rolului activ, instanța are posibilitatea de a încadra în mod corect cererea petentului.
Cererea formulată de către petentul-condamnat a fost respinsă ca inadmisibilă, deoarece pe rolul Tribunalului București s-au mai aflat alte două cereri identice ce au fost soluționate în mod definitiv.
Instanța a mai reținut că, deși prin cererea formulată la termenul de judecată din data de 30.09.2014, prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, petentul a declarat că sesizarea nu îi aparține, totuși la termenul de judecată din data de 16.09.2014, prezent personal în fața instanței, acesta și-a însușit cererea. În aceste condiții, s-a apreciat că manifestarea de voință a petentului, de la termenul de judecată din data de 16.09.2014, este irevocabilă așa încât tribunalul nu a ținut cont de declarația ulterioară a petentului, potrivit căreia nu își însușește cererea.
Împotriva acestei sentințe a formulat, în termen legal, contestație condamnatul M. A. prin care a solicitat reducerea pedepsei închisorii aplicate definitiv, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile.
Examinând hotărârea contestată prin prisma criticii formulate, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
În contestația întemeiată pe disp.art.598 alin.1 lit.c și d Cod pr.penală, petentul solicită aplicarea legii penale mai favorabile cu consecința reducerii cuantumului pedepsei ce i-a fost definitiv aplicată, apreciind că este depășit maximul prevăzut de lege.
Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art.599 alin.5 din Codul de procedură penală potrivit cărora cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și apărări.
Astfel, prin sentința penală nr.524 din 03 martie 2014 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București - Secția I penală a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului M. A. având ca obiect intervenirea unei legi penale noi – art.598 Cod pr.penală. Această hotărâre a rămas definitivă prin respingerea contestației formulate de condamnatul M. A. (decizia penală nr.322/C din 04 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția I penală).
Or, ambele cauze – cea dedusă judecății în prezentul dosar și cea deja soluționată în cadrul dosarului nr._ al Tribunalului București – vizează aceeași persoană (condamnatul M. A.), același temei legal (art.598 Cod pr.penală, intervenirea unei legi penale noi) și supun spre analiză aceleași motive și apărări (incidența noului Cod penal, ca lege penală mai favorabilă, cu consecința reducerii pedepsei aplicate condamnatului prin sentința penală nr.610/09.07.2012 pronunțată de către Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._/3/2010).
Această identitate cerută de art.599 alin.5 Cod pr.penală se menține chiar dacă prima instanță a soluționat cauza în procedura reglementată de art.23 din Legea nr.255/2013 întrucât potrivit art.24 din aceeași lege, dispozițiile procesual penale din legile speciale se completează cu cele ale Codului de procedură penală.
Cum în cauză solicitarea condamnatului de aplicare a legii penale mai favorabile întemeiate pe disp.art.598 Cod pr.penală a intrat în puterea lucrului judecat iar legiuitorul sancționează cu inadmisibilitatea astfel de cereri ulterioare, pentru care există identitate de persoană, de temei legal, de motive și apărări, instanța de control judiciar constată că hotărârea instanței atacată cu prezenta contestație este legală și temeinică astfel încât, Curtea, în temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul M. A., soluție în raport de care în temeiul art.275 alin.2 Cod pr.penală contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul M. A. împotriva sentinței penale nr.2437/07.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu de 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE,
L. S.
GREFIER,
E. V.
Red.L.S./Th.red.C.V.M.-ex.2/02.02.2015
T.B. S I pen – judecător A. G.
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie (art.592 NCPP).... → |
|---|
